Societatea şi economia românească (1859-1914).
Populaţia Principatelor a înregistrat în 1859-1860, cînd s-a efectuat primele recensăminte, stît la sud, cît şi la nord de Milcov, un număr de 4.424.961 de locuitori. În mediul urban, locuia…
Curente politice în perioada dintre Unire şi Independenţă.
La 24 ianuarie/ 5februarie 1862, Alexandru loan Cuza a deschis Adunarea României, deputaţii munteni şi moldoveni strîngîndu-se laolaltă. Cu două zile înainte, domnitorul a format cel dintîi guvern al României,…
Reformele lui Alexandru loan Cuza şi semnificaţia lor.
În anii 1859-1861, activitatea politică a celor două ţări a avut un caracter comun, deşi s-a menţinut separaţia din punct de vedere adininistraţiv. Guvernele, îndrumate de domnitor, acţionau în acelaşi sens. Din…
Diplomaţia română în lupta pentru recunoaşterea Unirii Principatelor.
Chestiunea Principatelor a rămas la nivelul unei probleme de seamă a politicii europene şi după dubla alegere. De data aceasta, dintr-un factor relativ pasiv, statul naţional roman, constituit prin silinţele şi dibăcia românilor,…
Ţările Române şi Marile Puteri la răscrucea secolelor XVIII-XIX.
Izbucnirea Revoluţiei franceze, dezmembrarea Poloniei, războaiele napoleoniene au fost tot atâtea cauze care au contribuit la accentuarea la maximum a divergenţelor dintre marile puteri angajate în sud-estul european şi în…
Principatele Române între 1822 şi 1848.
La sfârşitul lunii, septembrie 1822, în urma presiunii internaţionale, o parte a trupelor otomane a fost retrasă peste Dunăre. Poarta a admis şi achiar a susţinut cerinţa cu privire la…
Regimul politic şi administrativ al Basarabia în prima jumătate a sec. al XIX-lea
Epoca domniilor regulamentare a început prin eludarea fagrantă a uneia dintre prevederile enţiale ale legiuirii, pe care Poarta o recunoscuse prin Convenţia de la Sankt-Petersburg, din 17/29 ianuarie 1834. Cei…
Situaţia internaţională a Ţărilor Române în sec. al XVIII-lea.
Activitatea diplomatică era susţinută şi prin strădaniile capuchehaialelor cu care Nicolae Mavrocordat întreţinea o vie comunicare, de la ei fiind preluate şi mesaje ale ambasadorilor acreditaţi la Poartă.Schimbările produse în…
Regimul fanariot în Moldova şi Ţara Românească.
Ca o consecinţă a instaurării regimului fanariot în Ţările Române de la sud-est de Carpaţi şi în condiţiile politice în care Imperiul habsburgic şi Rusia ţaristă şi-au manifestat tot mai…
Situaţia politică a ţărilor Române la mijlocul sec. al XVII-lea- începutul sec. a. XIX-lea.
Sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul de secol XIX pot fi numite secolul fanariot si se caracterizeaza prin patrunderea elementelor grecesti in administratia Ţării Românesti şi Moldovei in sec XVII…