Dezv econom a statelor capitaliste este diferita de cea a celorlalte.Carte 1900 I loc in lume in dezv tehnico-econil ocupau SUA.II loc- Germ, III-loc MB,IV- Fr. MB pierzandu-si intaietatea in dezv econom isi pastra coloniile. La incep razb era era o mare diferenta intre tarile mari si coloni. Baza materiala a tarilor controla puterea militara.Tarile Antanteiaveau m m resurse de carbine, Germ si Ustr-Ung aveau otel. Dupa razb franco-prusac econom Germ s-a dezv ascendant: metalurgia neagra, constructia masinilor, ind energetica si chimica. Inainte de razb Germ avea o indust construct de nave care ceda MB. Germ conducea industria armamentului, fabricile ei faceau arme de razb, era cunoscuta tehnica militara.I mperialismul german avea un character militarist agresiv.MB decade in industrie. Daca in 1870 extragerea de carbine era de 51,51 % ,fonta 50%, atunci in 1913 carbunele constituia 21,8 % iar fonta 13,2%. Coloniile erau exploatate f sever totusi continua sa se mentina ca cea m mare metropola si bancherul lumii. Armata era mare si industria armelor depindea de nr armatei.Dupa razb franco-prusac econom Fr decade simtitor si ocupa deja locul IV.Constructia de masini se dezv incet, strungurile fiind aduse de peste hotare. Dupa constructia de masini ocupa locul II dupa SUA. Dupa nr de colonii Fr detinea locul II. Industria Ru a ramas in urma in comparatiei cu restul tarilor.Ocupa locul V in productia de otelExtractia de petrol se micsoreaza. Ru se afla in dependenta financiar-econom fata de tarile capitaliste, Fr fiind creditorul principal.Industria Austr-Ung era slab dezv.
1914-1918 –Transportul feroviar MB -12,1 km; Germ- 11,9 km; Fr – 9,4 km; Ru- 1km.Un loc imp il ocupa flotacomerciala marina(MB). In ceea ce priveste agricultura era m putin dezv, metropolele depinzand de colonii.
