Ultimul sfert al sec al XIX se caracterizeaza printr-o serie de momente esentiale in structura statala si in sistemul de drept.Revolutia din 18 martie 1871 a fost precedata de razboiul Frantei cu Prusia si aliatii acestia, de revolutia burghezo-democratica din Franta.La 19 iulie 1870 guvernul lui Napoleon III, aflat la conducerea celui deal II imperiu din Franta, declara razboi Prusiei. Cercurile guvernante franceza aspirau la infrangerea Prusiei si distrugerea Confederatiei germane de Nord. Tentativele lui Napoleon III a zadarnicit incheierea procesului de unificare a Germaniei au provocat nemultumiri generale in intreaga tara, Prusia cancelarului Bismark avea de gand ca sa duca la bun sfarsit procesul de unificare a Germaniei. Planurile sale prevedeau fefuirea Frantei si cotropirea unei portiuni din teritoriul acestia. Trupele unite ale statelor germane au demonstrat o buna pregatire militara. In timpul luptelor initiativa afost preluata de armatele germane si la 2 sept 1870 langfa Sedan armatele franceze au capitulat.Vestea catasrofei la Sedan a provocat la Paris, revolta intregului popor. La 4 sept mii de partizani au iesit pe strazile capitalei, cerand instaurarea republicii si asigurarea apararii patriei. Franta a fost declarata republica. Cea dea 4 revolutie in Franta sa terminat cu formarea unui guvern provizoriu care s-a proclamat guvern“ al apararii nationale”. Majoritatea guvernantilor , fara stirea poporului , incerca sa incheie pace cat mai repede cu Germania. Profitand de situatie , prusacii au patruns in adancul Frantei si, in a doua jum a lunii sept inamicul a incercuit Parisul cu o armata de 230 000 soldati. Guvernul pe ascuns incerca sa duca tratative cu Bismark. La sf lunii ianuarie 1871 Franta soi Germania au incheiat un armistitiu iar apoi un tratat de pace.Franta a consimtit sa cedeze Gemaniei Alsacia si Lorena de est si sa-I plateasca o contributie de 5 miliarde de franci aur. In aceste conditii cercurile conducatoare franceze au organizat alegeri rapide in Adunarea nationala, in rezultatul carora monarhistii au reusit sasi instaleze majoritatea in Adunarea nationala. ei au frmat un guvern reactionar in frunte cu Tier. Unitatile militare au ales Comitetul Central al Grzii nationale. Revolta, provocata de actiunile guvernului s-a transformat de aceasta data in racsoala populara. Garda nationala a zdrobit jandarmeria trimisa contra oamenilor din cartierele muncitoresti si au ocupat edificiile institutiilor de stat, garzile, cazarmale etc. Pe la amiaza intreaga putere s-a concentrat in mainile Comitetului Central al garzii Nationale. Tier si ministrii sai, cei mai importanti functionari, politisti, multi bogatasi, aristocrati au fugit din Paris la Versaiilles, unde isi desfasura pe atunci sdintela Adunarea Nationala, Aceeasi directie au cunoscut si unitatile armatei regulate. Muncitorii au fost delagati in diverse ministere si departamente pt realizarea conducerii si controlului. ;La 26 martie au avut loc alegerile generale, directe ale membrilor Consiliului Comunei din Paris care exercita functia de guvern revolutionar al Frantei, creind un aparat de stat de tip nou..Comuna a declarat desfiintarea armatei vechi si a anuntat inarmarea generala a poporului. Situatia pol din Franta dupa caderea Comunei se caracterizeaza nu numai printr-o teroare crunta de comunarzi ci si printro reactie in toate directiile. In august 1871 a inceput dizolvarea garzii nationale, iar in 1872 a fost adoptata Legea, conform careia se restabilea armata permanaenta, bazata pe principiul universal al serviciului militar..Adunarea Nationala prin legea din 31 august 1871 si-a atribuit functii instituitive. Situatia politica arhicomplicata din Franta a impus Adunarea nationala sa-l desemneze pe Tier drept sef al puterii executive, cu titlul”Presedinte al Republicii”.Practic, Franta reprezenta o “republica fara republicani”, caci primii presedinti (Tier, iar mai apoi din 1873 Mac-Magon), erau monarhisti convinsi..Exercitand in primii ani conducerea Republicii a III , monarhistii in fond, nu au reusit sa distruga oranduirea republicana. Anume in aceste conditii ale anului 1875, Adunarea Constitutionala, a adoptat Constitutia republicii, a treia, conform careia Franta continua sa ramana republica.Adunarea constituanta nu vota nici o lege, care continea cuvantul republica. Insa, republicanul,A.Vallon a dat citire de la tribuna Adunarii Constituante:”Presedintele se allege de ambele camere ale parlamentului”. Spre deosebire de constitutiile precedente franceze , in constitutia republicii III lipsea Declaratia care ar fi reflectat principiile puterii de stat sau drepturile si libertatile cetatenilor.Adunarea Constituanta isi propunea sa creeze un system de organe statale, care erau proprii monarhiei.. Dovada, alegerea presedintelui Republicii pe un termen de 7 ani, cu dreptul de afi reales.Presedintele dispunea de dreptul la initiative legislative , promulga legile si supraveghea executarea lor.Presedintele era comandantul fortelor armate, desemna in functiile militare si civile, avea dreptul de gratiere etc.Insa puterea reala era exercitata de guvern.Puterea legislativa apartinea Camerei Deputatilor, aleasa pe un termen de 4 ani prin vot general, si Senatului, compus din 75 senatori pe viata si 225 senatori, alesi indirect.Constitutia prevedea crearea Consiliului de Ministri.

By MYLIFE