Spuneam că evoluţioniştii se feresc în general să abordeze legea a doua a termodinamicii. Dar sunt şi excepţii. Poate că este un lucru ciudat să auzi de la un evoluţionist mărturia recunoaşterii unei inteligenţe care supraveghează desfăşurarea proceselor naturale. Dar, dacă suntem interesaţi să aflăm asemenea mărturii, vom găsi chiar neaşteptat de multe.În acest capitol vom lua cunoştinţă de trei mărturisiri ale unor asemenea oameni în legătură cu legea a doua a termodinamici. Unul dintre aceştia este Harold Blum, care spune: ”Oricât de atent am examina energetica sistemelor vii, nu găsim nici o dovadă a înfrângerii principiilor termodinamicii, dar vom întâmpina un grad de complexitate neîntâlnit în lumea nevie.” Alt om de ştiinţă evoluţionist este Alfred Kastler, care a primit Premiul Nobel pentru fizică. El specifică faptul că “toate marile principii ale fizicii pot începe într-adevăr cu aceste cuvinte: ‘Este imposibil să…’. Acestea sunt tot atâtea constatări de eşecuri.” Fireşte că este vorba şi de legea a doua a termodinamicii, care specifică faptul că este imposibil să construieşti perpetuum mobile, despre care am mai discutat.
Unul dintre evoluţioniştii convinşi este Isaac Asimov, renumitul scriitor de Science Fiction. El ajunge la concluzia că “Universul devine în mod constant tot mai haotic.” Recunoaşte că totul se uzează de la sine, acest fenomen fiine efectul legii a doua.
Cea mai puternică mărturie a lui Asimov se găseşte într-o povestire pe care a scris-o în 1956, tratând problema entropiei. Este vorba despre un computer uriaş căruia i se pune mereu şi mereu întrebarea:”Poate entropia iarăşi să se micşoreze?” Şi de fiecare dată computerul răspunde:”N-avem destule date la dispoziţie ca să răspundem la această întrebare.” Universul se îndreaptă “ticăind” spre sfârşitul lui, în timp ce computerul devine din ce în ce mai puternic. În cele din urmă Universul expiră, stelele se sting, etc. dar computerul devine atotputernic. El meditează mai mult şi mai mult la această întrebare şi se gândeşte cum ar putea Universul să o ia de la capăt. Într-un târziu el spune:”’Să fie lumină’. Şi a fost lumină”. Şi aşa se termină povestirea de Science Fiction, ajungându-se tot la afirmaţiile Bibliei din Genesa 13
