Funcţia PR într-o firmă , de obicei manevrată de o agenţie din exteriorul companiei, este pregătită să angajeze eforturi pentru construirea unei imagini publice puternic pozitive şi pentru a se descurca cu orice posibil eveniment negativ care ar afecta imaginea firmei. În afară de indiciile principale în realizarea unei imagini publice şi constituenţii săi, putem identifica 6 obiective primare pentru PR:
 Promovarea bunăvoinţei. Există o funcţie de construire a imaginii de relaţii publice. Evenimentele din industrie şi activităţile comunitare care sunt reflectate favorabil într-o firmă sunt scoase în evidenţă corespunzător.
 Promovarea unui produs sau a unui serviciu. Comunicatele de presă sau evenimentele care cresc media de cunoscători ai acţiunilor firmei pot fi accentuate prin PR. Firmele mari eliberează comunicate de presă ori de câte ori noi produse sunt vandabile.
 Pregătirea comunicării interne. Răspândirea de informaţii şi corectarea/îndreptarea acţiunilor de dezinformare în cadrul unei firme pot reduce impactul zvonurilor şi pot creşte sprijinul angajaţilor. Pentru evenimente ca reducerea de forţe de muncă sau fuziunea de firme, comunicarea internă poate face multe pentru a alunga zvonurile ce circulă printre angajaţii firmei sau în comunitatea locală.
 Contracararea publicităţii negative. Aceasta este funcţia de controlare a eşecurilor PR. Nu se încearcă muşamalizarea evenimentelor negative, ci mai degrabă prevenirea publicităţii nocive pentru imaginea publică a unei firme.
 Organizarea de lobby-uri. Funcţia de PR poate ajuta o firmă în negocierea cu reprezentanţii guvernului. De exemplu, industria berii are organizatori de lobby care monitorizează legislaţia de domeniu, supraveghind legile care ar putea restrânge publicitatea berii şi a vinului.
 Oferirea de sfaturi. Echipele de manageri ajută la luarea deciziilor privind poziţiile ce trebuie adoptate în faţa publicului, pregătesc angajaţii pentru apariţia în public şi ajută conducerea să anticipeze reacţiile publice – toate acestea sunt de parte a funcţiei de oferire a sfaturilor.

Există câteva mijloace prin care o firmă poate folosi benefic PR şi poate convinge cu metodele mai sus prezentate. Scopul este de a se câştiga cât mai mult control asupra pieţii. O firmă poate să-şi integreze efortul de PR cu alte comunicări de marketing prin folosirea următoarelor metode:

 Comunicatele de presa. Având un dosar sau o informatie care este un bun subiect de ştiri, pune firma în poziţia de a profita de avantajul spaţiului liber în presă. Comunicatele de presă avantajează firma în sensul că îi oferă posibilitatea creării de publicitate pozitivă prin intermediul mass-mediei. Iată câteva idei pentru un bun sistem de relaţii publice: produse noi, noi descoperiri ştiinţifice, personal nou, facilităţi noi, practici inovatoare privind corporaţia, aşa cum ar fi economia de energie sau programele cu beneficii pentru angajaţi., întuniri anuale ale acţionarilor, servicii caritabile pentru comunitate.
Singurul risc pe care îl au aceste comunicate de presă este acela că firma nu are certitudinea că subiectul respectiv va apărea în presă. De asemenea, ştirile care apar în mass-media se interpretează liber, ceea ce le-ar putea denatura înţelesul iniţial.

 Povestirile. O firmă nu poate scrie o povestire sau un articol pentru presa scrisă şi nu poate realiza un reportaj pentru televiziune, dar poate invita jurnaliştiii să realizeze o poveste în exclusivitate despre evenimentul pe care firma îl consideră extrem de important. O astfel de poveste avantajează firma mai mult decât un comunicat de presă în sensul că este mult mai uşor de controlat.

 Scrisorile de informare. Publicaţiile interne, cum sunt scrisorile de informare, pot împrăştia informaţiile pozitive despre o firmă printre angajaţii săi. Ca membrii ai comunităţii, angajaţii se mândresc de realizările firmei. Scrisorile de informare pot fi distribuite şi membrilor importanţi ai comunităţii, aşa cum sunt oficialii guvernamentali, Camera de Comerţ, sau Biroul de Turism. Distribuitorii se bucură deseori atunci când citesc despre un client important, aşa că scrisorile de informare pot fi expediate şi acestui grup.

 Interviurile si conferintele de presa. Interviurile şi conferinţele de presă pot scoate în evidenţă utilitatea PR. De cele mai multe ori, interviurile şi conferinţele de presă sunt autorizate în cazuri de criză, dar firmele au avut deseori conferinţe de presă de succes, prin care anunţau descoperiri ştiinţifice importante, sau care explicau detaliile unei expansiuni a corporaţiei. Conferinţele de presă au un aer de importanţă şi credibilitate pentru că folosesc mijloacele mass-media pentru a prezenta informaţiile privind corporaţia.

 Evenimentele sponsorizate. Evenimentele sponsorizate au fost considerate ca o formă importantă de PR. O firmă se poate implica în evenimentele comunitare prin sponsorizări. Strângerile de fonduri pentru tot felul de organizaţii nonprofit oferă o imagine pozitivă firmelor.

 Publicitatea.Publicitatea este expunerea gratuită în mass-media a activităţilor firmei sau a produselor şi serviciilor acesteia. Publicitatea intră în atribuţiile PR dar, cu excepţia comunicatelor de presă, nu poate fi controlată ca alte metode folosite de departamentul de PR. Un avantaj major al publicităţii, dacă informaţia este pozitivă , este că este credibilă. Publicitatea a “purtat” adevărate poveşti ale subiectelor în televiziune şi radio, în ziare şi în reviste, oferind un aer de credibilitate în contextul credibilităţii mijloacelor mass-media. Organizaţiile non profit se folosesc deseori de publicitate sub forma unor povestiri de informare şi câştigă interesul public la preţuri de nimic sau uneori chiar şi gratis.

Bineînţeles odată cunoscute mijloacele, ele trebuie si puse în practică. Întrucât construcţia renumelui si a relaţiei cu diversele comunităţi este în fapt esenţa activităţii de PR, tema fierbinte ramâne, totuşi, cum se poate măsura eficienţa?
Eficienţa campaniilor de PR este un subiect fierbinte în lumea relaţiilor publice de oricare parte a baricadei te-ai afla: fie realizator, fie consumator al acestui tip de activitate. Sunt acceptate unanim afirmaţiile următoare: o marcă include în valoarea sa si renumele; o companie valorează în ochii investitorilor diferit faţă de detaliile strict contabile; încrederea, relaţia unei organizaţii cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea, este o construcţie complexă si nu este simplu de cuantificat. Întrucât construcţia renumelui si a relaţiei cu diversele comunitaţi este în fapt esenţa activitaţii de PR,
tema fierbinte ramâne, totuşi, cum se poate măsura eficienţa?
Un prim pas în realizarea unei evaluări este stabilirea precisă a obiectivelor si a relaţiei dintre scop, instrumentele utilizate si ţintele lor. Faţă de acestea se poate obţine o prima cheie de control. La acest moment, în practică, aceasta este cea mai comună formă de evaluare. De aceea, o dată cu preluarea detaliilor dintr-un brief agenţiile de PR sunt extrem de atente la definirea temelor realizabile prin intermediul diferitelor instrumente.
Pentru elaborarea strategiei si integrarea tuturor elementelor este, de asemenea, necesară utilizarea studiilor de piaţă specifice. În paralel cu acestea, studiile de evaluare a tendinţelor si de benchmarking sunt de asemenea utile, fiind un instrument de măsură si coordonare cu situaţia generală a pieţei si a competitorilor. În final, se obţine astfel un audit complex al procesului de comunicare si al percepţiei asupra organizaţiei, de la care se poate construi drumul către obiectivele stabilite. Analiştii si practicienii domeniului pledează pentru acest instrument, ca fiind absolut
indispensabil: cercetarea complexă ante si, evident, post campanie. In acelaşi timp ei resping din ce în ce mai vehement aplicarea metodelor de măsurare a activităţii de PR prin asimilarea cu alte
activităţi din domeniul comunicării. Marea problemă rămâne includerea în bugete a acestui proces de evaluare. Chiar si pe pieţele mai mature este o provocare alocarea a 10-15% din bugetul total de PR (procent vehiculat frecvent ca fiind cel necesar) pentru aceste activităţi.
Piaţa românească este si ea conectată la aceste tendinţe, din ce în ce mai mulţi clienţi fiind adepţii programelor de monitorizare si control al eficienţei, fie prin alocarea unor resurse pentru cercetare, fie prin studierea tendinţelor si benchmarking, fie prin introducerea unor formule de raportare mai precise, la perioade de timp mai scurte.

Relaţiile publice înseamnă mult mai mult decât comunicare. Deoarece relaţiile publice sunt adesea văzute ca o subdisciplină a comunicării, este de înţeles că cei care se ocupă de marketing, să tindă să apeleze la profesionişti când vine vorba de planificarea comunicării în marketing, adesea profesionişti în publicitate sau vânzări promoţionale. Bineînţeles că relaţiile publice se reflectă în toate aspectele marketingului, iar implicarea încă de la început asigură beneficii maxime din investiţie. În plus, adesea din perspectiva relaţiilor publice se pot adăuga marketingului noi dimensiuni si valori.
Initţial marketingul a evoluat ca o disciplină de afaceri separată de vânzări. Mai recent a devenit disciplina “umbrelă” sub care vânzările constituie doar o parte. Important într-un marketing eficient sunt fazele de analiză si planificare. Prima întrebare în marketing trebuie să fie întotdeauna: ” Există o piaţă si, dacă da, care este aceasta?” Abia apoi pot fi puse alte întrebări cum ar fi care sunt nevoile pieţii, competiţia, nivelul preţurilor, canalele de distribuţie etc. Relaţiile publice ar trebui să fie luate în considerare încă de la început. Specialiştii pot contribui la analiza oportunităţilor si pieţelor atât din experienţa lor cât si din perspectiva unei posibile acceptări a opţiunilor. Cercetarea iniţială poate ajuta la definirea, de exemplu, fazei de cercetare si dezvoltare cu un efect considerabil.
Deoarece relaţiile publice ar trebui să fie un proces biunivoc, cercetarea iniţială din piaţă, bazată pe experienţa specialiştilor, poate ajuta planificării.

By MYLIFE