În urma eşecului lui Mussolini şi izgonirea lor din Libia ,Italia a fost nevoită sa ceară ajutor Germaniei dat fiind faptul că scopurile strategice ale lui Hitler coincideau cu cele italiene s-a hotărit o aliere care a continuat şi in cazul Campaniei din Balcani La cererea de intervenţie a Italiei, Germania a trimis în Balcani o impresionantă forţă de invazie (70 divizii, 2000 de tancuri şi circa 2000 avioane). În primele zile ale lunii aprilie 1941 Iugoslavia şi Grecia au fost atacate de pe mai multe direcţii de trupe italiene, germane, maghiare şi bulgare. România deşi făcea parte din Axă a refuzat să participe la acţiuni militare. La 13 aprilie Belgradul a fost ocupat de trupele germane şi părţi din Iugoslavia au fost anexate de Ungaria, Bulgaria şi Italia, sau ocupate de Germania.După scoaterea din luptă a Iugoslaviei, forţele Axei s-au năpustit asupra Greciei. La 24 aprilie armata elenă din Epir a capitulat, alte unităţi greceşti s-au retras în insule şi nordul Africii. Până la sfârşitul lunii mai nemţii au luat sub control bazinul mediteranean, flota engleză suferind pierderi grele. Campania din Balcani a fost o reusită pentru Wehrmacht însă pe termen lung ea a influenţat negativ soarta războiului pentru că a întârziat cu peste 5 săptămâni aplicarea planului “Barbarossa” pentru cucerirea imensului spaţiu sovietic.Victoriile militare obţinute în Europa şi în afara ei de Germania, Italia şi Japonia le-au determinat să-şi împartă sferele de influenţă în lume şi să colaboreze în vederea instaurării unei “noi ordini” internaţionale. Înţelegerile s-au materializat în Pactul tripartit 27 sept. 1940 şi în esenţă prevedea: “dreptul” Germaniei şi Italiei de a instaura noua ordine în Europa, al Japoniei în Asia. La pact au aderat sateliţii Germaniei printre care şi România (23 noiembrie 1940) însă fără ca acestea să poată influenţa în vreun fel situaţia politică.Germania prin conducătorul ei a invitat şi URSS să adere la Pactul tripartit. Răspunsul guvernului sovietic a fost dat la 25 noiembrie şi era condiţionat de retragerea trupelor germane din Finlanda, acceptul Germaniei ca URSS să construiască baze militare în Balcani şi să controleze strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Hitler nu s-a grăbit să răspundă cererilor sovietice deşi colaborarea economică şi chiar politico-ideologică a “funcţionat” bine până în preajma declanşării ostilităţilor în Est.
