{"id":91131,"date":"2018-02-08T11:11:00","date_gmt":"2018-02-08T11:11:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:46:39","modified_gmt":"2023-01-06T20:46:39","slug":"conflictul-din-nagorno-karabah","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/08\/conflictul-din-nagorno-karabah\/","title":{"rendered":"Conflictul din Nagorno-Karabah"},"content":{"rendered":"
<\/div>


<\/span><\/h3>\n
<\/div>\n
publicat pe blog- Thursday, January 30, 2014<\/span><\/span><\/div>\n
\n
\n
<\/span><\/a><\/div>\n

Conflictul din Nagorno-Karabah este conflictul cel mai longeviv din spa\u0163iul ex-sovietic. S-a caracterizat prin violen\u0163\u0103, progromuri, expulz\u0103ri reciproce a cet\u0103\u0163enilor rivali, taxe vamale conjucturale, atacuri \u015fi contraatacuri reciproce. Ostilit\u0103\u0163ile au debutat prin conflictul institu\u0163ional din februarie 1988, c\u00e2nd Provincia Autonom\u0103 Nagorno-Karabah (NKAO), \u00eenfiin\u0163at\u0103 la 7 iulie 1923, Provincia Autonom\u0103 Nagorno \u2013 Karabah cu capitala la Stepanakert (capitala teritoriului a fost mutate de la \u015eu\u015fa la Hankendi, care a fost redenumit\u0103 dup\u0103 numele bol\u015fevic armean Stepan \u015eaumian Stepanakert), solicit\u0103 autorit\u0103\u0163ilor azere \u015fi armene trecerea sa componen\u0163a Armeniei, iar in iulie proclam\u0103 oficial separarea de Azerbaidjan \u015fi unirea cu Armenia. Conform Contitu\u0163iei URSS  autorit\u0103\u0163ile azere declar\u0103 actul ilegal iar autorit\u0103\u0163ile centrale introduc legea mar\u0163ial\u0103 \u00een c\u00e2teva regiuni(Stepankert \u015fi Agdam \u015fi regimul de administra\u0163ie special\u0103 \u00een Nagorno-Karbah.Cu schimbarea atmosferei din Uniunea Sovietic\u0103 \u00een era Gorbaciov, peti\u0163iile armene pentru unificarea Armeniei cu Nagorno \u2013 Karabah s-au multiplicat. Astefel \u00een august 1987 , Academia de \u015ftiin\u0163\u0103 Armean\u0103 a trimis o peti\u0163ie cu mii de semn\u0103turi din Armenia pentru unificarea Karabahului, peti\u0163ie ignorat\u0103 de autorit\u0103\u0163ile de la Moscova.  Astfel de peti\u0163ii au fost ignorate \u015fi anterior \u00een climatul creat de descentralizare a lui Hru\u015fciov , este \u00eenaintat\u0103 o peti\u0163ie de armenii din Karabah \u00een care sus\u0163in c\u0103 autoritatea azer\u0103 neglijeaz\u0103 inten\u0163ionat economic aceast\u0103 regiune. Autorit\u0103\u0163ile de la Moscova nu au luat \u00een seam\u0103 peti\u0163ia, iar nelini\u015ftea \u00een regiune a continuat. \u00cen anii 70 partidul communist armean a devenit mai agresiv privind disputa pentru Karbah, introduc\u00e2nd cu ocazia \u00eentrunirilor unionale problema regiunii. De\u015fi \u00een era comunist\u0103 tensiunile din aceast\u0103 regiune erau omniprezente, au avut loc doar erup\u0163ii sporadice de violen\u0163\u0103 . \u00cencerc\u0103rile unific\u0103rii Karabahului cu Armenia au fost pecetluite ca propaganda na\u0163ional\u0103 \u015fi au fost suprimate. \u00cen ianuarie 1988 a pornit primul val de refugia\u0163i c\u0103tre Baku, fiind urmat de \u00eenc\u0103 dou\u0103 valuri \u00een luna februarie. Pe 11 februarie 1988 a \u00eenceput proteste \u00een Karabah \u00eempotriva autorit\u0103\u0163ilor azere, armenii din Nagorno Karabah au trimis o peti\u0163ie la autorit\u0103\u0163ile centrale din Armenia, Azerbaidjan \u015fi Uniunea Sovietic\u0103, cer\u00e2nd alipirea la Armenia, la 25 februarie 1988 a avut loc un protest \u00een Armenia, la care au participat peste un million de oameni ( lucru semnificativ av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u0163ara are o popula\u0163ie de 3 milioane de asemenea \u015fi conduc\u0103torul spiritual cerea alipirea Karabahului. Pe 26 februarie 1988 Gorbaciov se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu cu Zori Balazan \u015fi Silvia Kaputikzan, membri comitetului Karabahului de la Moscova, cer\u00e2nd o perioad\u0103 de o lun\u0103 pentru solu\u0163ionarea conflictului. \u00cen perioada 27-29 februarie 1988 au avut loc la violen\u0163e \u00eempotriva minorit\u0103\u0163ilor armene \u00een Sumgait, un sector industrial al ora\u015fului Baku, unde s-au stabilit refugia\u0163ii azeri din Armenia. Pe 25 februarie 1988 au fost trimise unit\u0103\u0163i militare semnificative \u00een Baku pentru a men\u0163ine controlul situa\u0163iei care au intervenit abia pe 1 martie pentru a restabili ordinea . Conducerea sovietic\u0103 a dorit s\u0103 impulsioneze un conflict etnic \u00eentre armeni \u015fi azeri pentru a destbiliza zona, sl\u0103bind guvernele Armeniei \u015fi Azerbaidjanului \u015fi pentru a permite Moscovei un control mai restrains al Caucazului. Conflictul armat asupra statului teritoriului Nagorno-Karbah a cuprins popula\u0163ia armean\u0103 \u015fi azer\u0103 \u015fi a fost exclusiv concep\u0163ia grupurilor din teritoriilor respective, \u00een prim\u0103vara – vara din anul 1988. Acest punct derulat \u00een prim\u0103vara anului 1988, a fost marcat de moartea a sute de oameni precum \u015fi valuri masive de refugia\u0163i, \u00een noiembrie 1988 au avut loc cele mai mari fluxuri de refugia\u0163i datorit\u0103 violen\u0163elor at\u00e2t \u00een Armenia, c\u00e2t \u015fi \u00een Azerbaidjan. \u00cen jur de 180 000 de armeni au fugit din Azerbaidjan \u015fi 160 000 de azeri din Armenia. Din partea ambelor republici \u015fi confrunt\u0103rile ar fi continuat dar cutremurul de p\u0103m\u00e2nt din Armenia a dus la oprirea temporar\u0103 a acestui conflict. Cutremurul de mare intesitate din 7 decembrie 1988 din Armenia a condus la \u00eencetarea temporar\u0103 a violen\u0163elor \u015fi a oferit posibilitatea optima pentru autorit\u0103\u0163ile sovietice s\u0103 redob\u00e2ndeasc\u0103 controlul zonei. Cei 11 membri ai comitetului din Karabah au fost aresta\u0163i \u015fi trupele sovietice au fost trimise \u00een Azerbaidjan. Conducerea Uniunii Sovietice decide unilateral instaurarea unei administra\u0163ii speciale asupra regiunii Karabah \u015fi subordonarea direct\u0103 a acesteia fa\u0163\u0103 de Moscova. Controlul sovietic al regiunii aduce c\u00e2teva luni de lini\u015fte, dar violen\u0163ele etnice izbucnesc din nou \u00een mai 1989 \u00een Stepanakert \u015fi Mardakert( Adgere) \u015fi reapar demonstra\u0163iile \u00een Erevan. \u00centre timp , membri comitetului sunt elibera\u0163i, mi\u015fcarea unindu-se cu alte entit\u0103\u0163i politice formeaz\u0103 Hayots Hamazgayin Sharjum, Mi\u015fcarea Na\u0163ional\u0103 Armean\u0103, personajul eminent fiind Levon Ter-Petrosian. De partea cealalt\u0103, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 se formeaz\u0103 Azarbaycan Xalq Cabhasi, Frontul Popular Azer. Mihail Gorbacoiv a \u00eencurajat partea armean\u0103 \u00een revendec\u0103rile sale \u015fi, \u00een ciuda acestui ascendent moral, cererile de anexare care veneau din partea lor au fost refuzate de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile de la Baku. Pe 28 noiembrie 1989, Moscova accept\u0103 neputin\u0163a privind rezolvarea conflictului \u015fi controlul asupra Karabahului este transferat \u00eenapoi \u00een Azerbaidjan. Sl\u0103birea leg\u0103turilor dintre Centru \u015fi Periferie \u00een timpul politicii Glasnost \u015fi Perestroika promovat\u0103 de Gorbaciov. La 1 decembrie 1989, Parlamentul Armeniei declar\u0103 Nagorno-Karabah component\u0103 a statului armean, \u00een ultimi ani ai Uniuni Sovietice, armeni \u00eencep s\u0103-\u015fi dezvolte o capacitate militar\u0103 proprie, pe c\u00e2nd azerii se bazau pe for\u0163ele militare sovietice, Armenia \u00ee\u015fi declar\u0103 independen\u0163a \u00een august 1990, anun\u0163\u0103 continuitatea cu Republica Democrat\u0103 Armean\u0103 din perioada 1918-1920. Dup\u0103 destr\u0103marea URSS aparen\u0163a de autoritate ap\u0103rut \u00een spa\u0163iul ex-sovietic \u015fi instabilitatea generat\u0103 \u00een fostele state sovietice \u00een perioada post-independen\u0163\u0103 au poten\u0163at st\u0103rile conflictuale interetnice \u015fi tendin\u0163e separatiste. Pentru a media solu\u0163ionarea conflictului Republicile Baltice au aranjat o \u00eentrunire \u00eentre Frontul Popular Azer \u015fi Mi\u015fcarea Na\u0163ional\u0103 Armean\u0103 la \u00eenceputul lui februarie din 1990 la Riga. \u00cent\u00e2lnirea \u00een sine a fost un succes, dar nu a condus la solu\u0163ionarea conflictului. Fiecare dintre p\u0103r\u0163i invoc\u0103 un argument prezent p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi: armenii invoc\u0103 drepturile grupurilor pentru autodeterminare , iar azerii principiul integrit\u0103\u0163ii teritotriale. at\u00e2t Armenia c\u00e2t \u015fi armenii din Nagorno-Karabah dispun de o putere militar\u0103 net superioar\u0103. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Armenia \u015fi Azerbaidjan erau p\u0103r\u0163i componente ale Uniuni Sovietice, comunitatea interna\u0163ional\u0103 nu avea jurisdic\u0163ie s\u0103 caute solu\u0163ii pentru conflictul din Kararabah. Conflictele \u00eenghe\u021bate sunt elemente ale confrunt\u0103rii \u00eentre dou\u0103 sau mai multe state , av\u00e2nd ca temei unele aspecte de ordin politic, economic, etnic sau teritorial , prin care se manifest\u0103 anumite ne\u00een\u021belegeri punctuale . Conflictul \u00eenghe\u021bat nu poate avea loc f\u0103r\u0103 participarea statelor suverane , care sunt implicate \u00een mod constant \u00een p\u0103strarea lor nelimitat\u0103 \u00een timp . Conflictele \u00eenghe\u021bate au la baz\u0103 baz\u0103 o ne\u00een\u021belegere , aparent minor\u0103 \u015fi nelimitat\u0103 \u00een timp. Legea interzice acest tip de conflict. Enciclopedia interna\u021bional\u0103 a \u0219tiin\u021belor sociale a definit conflictul ca pe o ne\u00een\u021belegere sau incompatibilitate de obiective . R\u0103zboi este definit ca un conflict armat care este stabilit\u0103 printr-o declara\u021bie oficial\u0103 de r\u0103zboi sau prin expirarea unui ultimatum . \u00cen definirea mai precis , conflictele \u00eenghe\u021bate sunt acele litigii dispute \u00eentre state , care , din diferite motive , nu sunt executate p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t . Din martie 1991, CSCE era format din 11 membri, to\u0163i av\u00e2nd puterea de a manevra conflictul, Na\u0163iunile Unite nu s-a implicat \u00een solu\u0163ionarea acestui conflict, acest obiectiv fiind atribuit Conferin\u0163ei pentru Securitate \u015fi Cooperare din Europa(CSCE) . Op\u0163iunea CSCE s\u0103 medieze conflictul din Nagorno-Karabah este una neobi\u015fnuit\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103, conflictul din Abhazia a fost mediat de ONU. Se dorea excluderea Iranului de la excluderea negocierelor fiind membru ONU \u015fi nefiind \u00een structura CSCE. Dup\u0103 ce majoritatea republicilor sovietice \u00ee\u015fi declar\u0103 independen\u0163a, \u015fi armenii din Nagorno-Karabah \u00ee\u015fi declar\u0103 independen\u0163a pe 2 septembrie 1991 armenii din NKAO au proclamat Republica Karabahul de Munte, ceea cea contribuit la reaprinderea conflictului \u00eenarmat \u00eentre for\u0163ele armene \u015fi azere. Datorit\u0103 \u00eencerc\u0103rilor lui Boris El\u0163in \u015fi Nursultan Nazarbaev de a solutiona conflictul, a avut loc o pauz\u0103 de foc \u00een perioada de 20-23 septembrie. \u00cen octombrie 1991 parlamentul Azerbaidjanului a aprobat o lege privind for\u0163ele na\u0163ionale de autoap\u0103rare. Formarea dup\u0103 principiul de voluntarism , deficitul de cadrelor de ofi\u0163eri profesioni\u015fti \u015fi lipsa de disciplin\u0103 a garantat o anarhie permanent\u0103 \u00een r\u00e2ndurile noi armate. La 26 noiembrie 1991 Azerbaidjan anuleaz\u0103 statutul de autonom al NKAO. La 6 ianuarie 1992 \u00een urma unui referendum din decembrie 1991, cu o majoritate de 99% din cei 82% prezen\u0163i la urne, Nagorno Karabah \u00ee\u015fi declar\u0103 independen\u0163a \u015fi dorin\u0163a de a fi membru CSI. Noul statut nu este recunoscut diplomatic de nic un alt stat, inclusiv de Armenia. La sf\u00e2r\u015fitul anului 1991 \u015fi \u00eenceputul lui 1992, opera\u0163iunile militare se intensific\u0103. Dup\u0103 referendumul privind independen\u0163a Nagorno-Karabah, \u00een Azerbaidjanului a \u00eenceput o nou\u0103 perioad\u0103 politic\u0103 care poate fi \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een dou\u0103 etape: -Venirea AXC \u2013 ului la putere ( ianuarie 1992 \u2013 iunie 1992) – Guvernarea AXC \u2013 ului ( 17 iunie 1992 -17 iunie 1993) \u00cen ianuarie 1992, pre\u015fedintele A. Mutalibov, care nu p\u0103rea deloc interesat de armata na\u0163ional\u0103, \u015fi f\u0103r\u0103 a oferi un motiv, a dizolvat al doilea regiment al for\u0163elor militare ale Azerbaidjanului; la 19 ianuarie, a fost ocupat\u0103 de c\u0103tre armeni suburbia azer\u0103 a Stepanakertului, Karkicahan. Dup\u0103 retragerea trupelor sovietice din fostele republici sovietice, continua ofensiva oficial cu ajutorul unor unit\u0103\u0163i voluntari, \u00een realitate cu ajutorul armatei armene \u00een timpul nop\u0163ii de 25 spre 26 februarie 1992, for\u0163ele armene, cu ajutorul regimentului de infanterie de gard\u0103 nr. 336 au cucerit c\u00e2teva sate azere \u015fi ora\u015ful Hodjali , de importan\u0163\u0103 geostrategic\u0103, acest coridor este considerat un punct strategic pentru dezvoltarea r\u0103zboiului, asigur\u00e2nd ruta de aprovizionare a Karabahului din Armenia. situ\u00e2ndu-se pe drumul dintre Agdam \u015fi Stepanakert unde se afla singurul aeroport din zon\u0103. Ap\u0103rarea ora\u015fului era organizat de for\u0163ele locale de paz\u0103 de mili\u0163ie \u015fi de lupt\u0103tori din Armata Na\u0163ional\u0103 (20 de solda\u0163i). Din popula\u0163ia r\u0103mas\u0103 \u00een ora\u015f 106 femei , 83 de copii \u015fi 70 de b\u0103tr\u00e2ni au fost ucise \u015fi 1275 au fost lua\u0163i ostatici. Este momentul escalad\u0103rii ne\u00een\u0163elegilor \u00eentr-un r\u0103zboi nedeclarat \u00eentre Azerbaidjan \u015fi Armenia. \u00cen martie 1992, \u00een cadrul summit-ul din Belarus al CSCE, a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 o subcomisie, compus\u0103 din 11 state (Armenia, Azerbaidjanul, Rusia, SUA, Italia, Fran\u0163a, Germania, Cehia, Suedia,Turcia \u015fi Finlanda) \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu medierea conflictului din Karabah. Grupul de la Minsk a fost dominat ini\u0163ial de c\u0103tre state Europene mai mici ca Suedia, Italia sau Finlanda, medierea conflictului fiind impar\u0163ial, aceste state erau lipsite de for\u0163a de coerci\u0163ie de a impune de a for\u0163a solu\u0163ionarea conflictul. Tragedia a sporit tensiunea din politic\u0103 din \u0163ar\u0103, sub presiunea maselor populare adunate l\u00e2ng\u0103 cl\u0103direa Sovietului Suprem, pre\u015fedintele A Mutalibov a fost obligat s\u0103 demisioneze la 6 martie 1992. Conform constitu\u0163iei , puterea a fost preluat\u0103 de pre\u015fedintele Sovietului Suprem, Yakub Mamedov, acesta a refuzat s\u0103 participe la summitul CSI de la Kiev din 21 martie 1992 iar reprezentan\u0163ii Azerbaidjanului au renun\u0163at s\u0103 semneze tratatele cu aceast\u0103 organiza\u0163ie. \u00cen martie 1992 , for\u0163ele armene au atacat ora\u015ful \u015eu\u015fa singurul raion cu popula\u0163ie preponderent\u0103 azer\u0103 dintre cele 5 jude\u0163e al provinciei autonome , comunitate din nordul Karabahului \u015fi \u00een mai au \u00eencheiat cu cucerirea ora\u015fului Lacin. La 15 mai 1992 AXC folosind cu sus\u0163inerea trupelor militare care au parasit linia frontului ajun\u015fi la Baku au ocupat cl\u0103direa Sovietului Suprem, Televiziunea Na\u0163ional\u0103 \u015fi sub amenin\u0163area bombard\u0103rii pre\u015fedin\u0163iei A Mutalibov a zburat \u00eentr-un avion militar rus la Moscova. Folosindu-se de criza politic\u0103 \u015fi militar\u0103 din Azerbaidjan, Armenia a c\u00e2\u015ftigat una dintre cele mai importante b\u0103t\u0103lii , la 17 mai a c\u0103zut \u015fi ora\u015ful Lacin, care f\u0103cea leg\u0103tura \u00eentre Karabahul de Munte \u015fi Armenia. Nu este o \u00eent\u00e2mplare c\u0103 ofensiva agresiv\u0103 pentru cucerirea ora\u015felor Lacin \u015fi \u015eu\u015fa a avut loc la 17 mai 1992 la o zi de la aderarea CSI, iar latura cooper\u0103rii militare prin aderarea de bun\u0103 voie la Pactul de Securitate al CSI. Figur\u0103 puternic\u0103 politic\u0103 Heydar Aliyev, \u015feful conducerii Republicii Autonome Nahicevan \u015fi mai t\u00e2rziu liderul Partidului Noul Azerbaidjan, a r\u0103mas \u00een afara procesului, datorit\u0103 limitei de v\u00e2rst\u0103 ad\u0103ugat\u0103 \u00een Constitu\u0163ie art. 121(2), numai pentru a preveni o eventual\u0103 participare viitoare a acestuia la campaniile de scrutin. La alegerile preziden\u0163iale din 7 iunie 1992 au fost castigate de pre\u015fedintele AXC Elcibey cu 59% din voturi. . \u00cen iunie 1992 are loc o contraofensiv\u0103, azeri reu\u015find s\u0103 ocupe Adgere ( Mardakert) \u015fi regiunea \u015eaumian la nord de Karabah. Ocupa\u0163ia azer\u0103 era s\u0103 fie de durat\u0103 scurt\u0103. Potrivit acordului de la Almati, semnat prin intermediul Kazahstanului, la 1 septembrie 1992 s-a \u00eencetat focul. Azeri au \u00eenceput s\u0103 atace \u00een contraofensiv\u0103 dup\u0103 ce armeni au \u00eenc\u0103lcat acordul de \u00eencetare a focului, azeri ajung\u00e2nd pe punctual de a ocupa coridorul Lacin, eliber\u00e2nd o mare parte din acest raion, \u00een noiembrie au p\u0103truns p\u00e2n\u0103 la 10 km de Stepanakert, \u00eens\u0103 retragerea trupelor lui Surat Huseynov, unul din comandan\u0163ii opera\u0163iunii a dus la e\u015fuarea opera\u0163iunii. Datorit\u0103 retragerii armatei de c\u0103tre acela\u015fi Surat Huseynov de pe frontul Mardakert la 5 februarie 1993 a fost lansat atacul de corpul de expedi\u0163ie a Armeniei, de trupele mercenarilor-kazaci \u015fi de regimentul al 128-lea al armatei ruse nr. 7 (60%-80% din solda\u0163ii din armata a 7-a erau de na\u0163ionalitate armean\u0103,  regimentul 366 care a sprijit puternic ofensiva armean\u0103, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, dup\u0103 retragerea lor oficial\u0103 din zon\u0103, o bun\u0103 parte se al\u0103tur\u0103 armatei armene din Karabah) for\u0163ele armene recuceresc Adgere(Mardakert) , s-a finalizat cu ocuparea aproape a tuturor teritoriilor eliberate. For\u0163ele armene declan\u015feaz\u0103 o nou\u0103 ofensiv\u0103 la 3 aprilie 1993, cucerind \u00eemprejurimile ora\u015fului Kelbadjar cu 58 300 de locuitori \u00eempreun\u0103 cu p\u0103r\u0163ile eliberate ale jude\u0163ului Lacin cu 32 000 de locuitori acesta reprezent\u00e2nd ultimul obstacol terestru \u00eentre Karabahul de Munte \u015fi Armenia. Colonelul Surat Huseynov fusese eliberat din toate posturile militare ocupate, el \u00eenc\u0103 r\u0103m\u00e2nea comandantul trupelor sale \u015fi sprijinit de divizia rus\u0103 cu nr. 104 nu s-a supus ordinului pre\u015fedintelui privind suspendarea unit\u0103\u0163ii respective. La 4 iunie 1993, 3000 de solda\u0163i pro-guvernamentali \u00eempreun\u0103 cu tehnica militar\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103-l \u00eenl\u0103ture pe rebelul colonel, for\u0163ele pro-guvernamentale au fost \u00eenvinse de c\u0103tre colonelul Surat Huseynov. \u00cen iunie 1993 Grupul de la Minsk a ajuns la un acord pe o perioad\u0103 de 6 luni \u00eencetare  luptelor, stabilind restituirea ora\u015fului Kelbadjar al azerilor. Armenii din Karabah, \u00een ciuda presiunii autorit\u0103\u0163ilor de la Armenia nu au acceptat planul \u015fi dup\u0103 o lun\u0103 de zile luptele dintre azeri \u015fi armeni au izbucnit din nou. Lipsa armatei regulate, lupta politic\u0103, politizarea for\u0163elor militare armeni au beneficiat de pe urma crizei \u015fi disloc\u0103rii unit\u0103\u0163ilor militare de front \u00een capital armenii profit\u00e2nd de luptele interne pentru putere din Azerbaidjan, \u00een iunie rupe pacea \u015fi reiau luptele \u00een regiunea Karabah. Av\u00e2nd \u00een vedere aceast\u0103 ocazie rar\u0103, Azerbaidjan foarte sl\u0103bit, armeni nu se opresc la securizarea Karabahului, continu\u0103 luptele pentru a controla districtele Agdma, Fizuli \u015fi Djebrazil. Dup\u0103 o lupt\u0103 de 43 de zile, la 23 iulie ora\u015ful Agdam a fost cedat.. Lupta pentru putere dintre pre\u015fedintele Elcibey \u015fi Huseynov, ultimul av\u00e2nd superioritate militar\u0103. Huseynov urm\u0103rea interesele Moscovei, care dorea rec\u0103p\u0103tarea influen\u0163a asupra acestei \u0163\u0103ri. \u00cen aceast\u0103 lupt\u0103 pentru putere apare al treilea personaj, \u00cen\u0163eleg\u00e2nd primejdia \u00eenl\u0103tur\u0103rii na\u0163ionale de for\u0163ele pro-ruse \u015fi de revenirea lui Mutalibov, Elcibay l-a invitat pe rivalul s\u0103u politic Heydar Aliyev, sprijinit puternic de Turcia. La 15 iunie Heydar Aliyev a fost ales pre\u015fedintele parlamentului \u0163\u0103rii.  La 29 august 1993 a fost organizat referendum iar participan\u0163ii la vot au votat pentru suspendarea lui Elcibey, la 3 octombrie 1993 Heydar Aliyev a fost ales pre\u015fedinte al Azerbaidjanului. Aliyev, fiind un politician mai bun dec\u00e2t predecesori lui interpreteaz\u0103 correct situa\u0163ia, l-a numit pe Huseynov prim-ministru , reu\u015find \u00een acest mod s\u0103-l neutralizeze, prim-ministrul nu avea func\u0163ii importante, Azerbaidjanul fiind republic\u0103 preziden\u0163ial\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 ofensiva armean\u0103 continu\u0103 \u015fi for\u0163ele azere prost echipate \u015fi organizate nu puteau s\u0103 opreasc\u0103 \u00eenaintarea lor , Aliyev aplic\u0103 la CSI. Prin aderarea la CSI \u015fi promisiunea de a permite \u00eenfiin\u0163area unor baze militare ruse\u015fti \u015fi sta\u0163ionarea trupelor pe teritoriul statului a c\u00e2\u015ftigat suportul Rusiei \u015fi a reu\u015fit s\u0103 achizi\u0163ioneze arme modern. Ca effect al ader\u0103rii, azeri puteau s\u0103 achizi\u0163ioneze armament mai modern de la la Rusia armament similar cu cel al armenilor \u015fi 200 de consultan\u0163i militari particip\u0103 la reorganizarea \u015fi preg\u0103tirea armatei azere. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Kozyrev a intervenit \u015fi pe plan politic amenin\u0163\u00e2nd armenii cu sanc\u0163iuni dac\u0103 nu sunt oprite ofensivele. Iar prin implicarea Statelor Unite de partea azerilor ace\u015ftia dispun de o tehnologie net superioar\u0103 celor armene la 4 mai 1994 Azerbaidjanul s-a al\u0103turat la Programmului de Pace al NATO. La 2 noiembrie 1993 pre\u015fedintele Heydar Aliyev s\u2013a adresat direct poporului azer prin televiziunea \u015fi radioul national \u015fi i-a chemat s\u0103 lupte cu du\u015fmanul. \u00cen noiembrie-decembrie 1993 Aliyev a reu\u015fit s\u0103 restaurizeze ordinea \u00een armat\u0103 au fost organizate 40 de batalioane noi, compuse din 16 700 de solda\u0163i. \u00cen decembrie 1993 a avut loc o contraofensiv\u0103 \u00een regiunile Adgere(Mardakert) \u015fi Kelbadjar, precum \u015fi la est de Karabah. Zonele ocupate de armata azer\u0103 au fost recucerite la \u00eenceputul anului 1994 de for\u0163ele armene din Karabah, sprijinite puternic de cele din Armenia. Mai mult trupele armene au ini\u0163iat o ofensiv\u0103 pentru cucerirea ora\u015fului Zevlah, dorin s\u0103 separe Baku de cel de-al doilea ora\u015f azer ca m\u0103rime , Gandja \u015fi s\u0103 separe Azerbaidjan \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i ofensiva a fost f\u0103r\u0103 succes. \u00cen mai 1994 au fost deschise negocierile de pace, cu toate c\u0103 luptele nu au fost oprite imediat. La procesul de negociere a p\u0103cii, Na\u0163iunile Unite au r\u0103mas la periferia conflictului l\u0103s\u00e2nd locul \u015fi rolul OSCE de a se implica \u00een efortul de a g\u0103si o solu\u0163ie politic\u0103 de a rezolva conflictul. E\u015fuarea negocierilor de pace \u00een acest conflict au dus la p\u0103strarea status-quo-ului din 1994 c\u00e2nd s-a semnat un armisti\u0163iu \u00eentre armeni \u015fi azeri pacea a r\u0103mas destul de fragil\u0103. Armenia a p\u0103strat coridorul Lacin, regiunea cucerit\u0103, Nagorno-Karabah l\u0103s\u00e2nd regiunea Nahicevan f\u0103r\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103 terestr\u0103 cu Azerbaidjan. Azerbaidjanul a fost nevoi s\u0103 recunoasc\u0103 Nagorno-Karabah drept a treia parte \u00een conflict \u015fi a demarat negocierilor de pace cu autorit\u0103\u0163ile acestui regiuni, \u00een dorin\u0163a de a ajunge la o \u00een\u0163elegere. Situa\u0163ia de la Baku era una dramatic\u0103 deoarece pe l\u00e2ng\u0103 r\u0103zboiul deschis cu Yerevanul, nici situa\u0163ia politic\u0103 intern\u0103 nu era stabile. \u00cen aceste condi\u0163ii, dup\u0103 aproape \u015fase ani de conflict \u015fi cu un moral la p\u0103m\u00e2nt, \u00een aprilie 1994 , Rusia a \u00eenaintat Azerbaidjanului un tratat de pace umilitor, care asigura Moscovei concesii politico-economice colosale \u015fi p\u0103trunderea armatei ruse \u00een zona de conflict. Pentru a \u00een\u0163elege rolul Rusiei \u00een Caucaz \u015fi \u00een conflictul dintre Armenia \u015fi Azerbaidjan pentru Nagorno-Karabah trebuie de v\u0103zut rela\u0163iile ei cu puterile ei regionale Iran \u015fi Turcia Ostilit\u0103\u0163ile \u00eencepute \u00een 1988, prin medierea Rusiei , iau sf\u00e2r\u015fit la 12 mai 1994, c\u00e2nd p\u0103r\u0163ile beligerante au semnat Acordul de \u00eencetare a focului. Pe 16 mai 1994 Pavel Grachev, Ministrul Ap\u0103r\u0103rii al Rusiei a solicitat \u00eencetarea focului. Dou\u0103 luni mai t\u00e2rziu mini\u015ftrii de ap\u0103rare din Armenia \u015fi Azerbaidjan \u015fi conduc\u0103torul militar din Karabah au semnat un accord de pace , actual \u015fi \u00een zilele noastre. Teritoriile controlate de armeni au fost practice integrate \u00een Armenia, chiar dac\u0103 politic acest lucru nu a fost acceptat niciodat\u0103 de Azerbaidjan. Din punct de vedere economic \u015fi financiar ( buget de stat e comun al Armeniei \u015fi Karabahului) sunt ca o singur\u0103 entitate. Actualmente Nagorno-Karabah r\u0103m\u00e2ne un stat nerecunoscut interna\u0163ional, aflat cu raoianele vestice ale Azerbaidjanului . La 6 decembrie 1994, summit-ul de la Budapesta hot\u0103r\u0103\u015fte crearea unei co-pre\u015feden\u0163ii -format\u0103 din Rusia, SUA, \u015fi Fran\u0163a \u2013care s\u0103 coordoneze \u015fi accelereze procesul de \u00eencheiere acord de pace. Sub coordonareaa co-pre\u015feden\u0163iei \u00een exerci\u0163iu, procesul de negociere se intensific\u0103. Au loc numeroase runde de \u00eent\u00e2lniri directe \u00eentre p\u0103r\u0163i, au fost avansate principii de lucru \u015fi variante multiple de proiecte privind acordul final, dar f\u0103r\u0103 rezultat concret, \u00een prezent persist\u0103 o situa\u0163ie ambigu\u0103 nici de pace nici de r\u0103zboi. Grupul de la Minsk la \u00eenceput a urm\u0103rit reconciliera zonei, Statele Unite \u015fi Rusia urm\u0103resc asiguraraea accesului la resursele de hidrocarburi don zona M\u0103rii Caspice \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea lor \u00een zon\u0103, solu\u0163ionarea conflictului fiind pe plan secundar. Azerbaidjan solicit\u0103 respectarea integrit\u0103\u0163ii teritoriale a statului \u015fi returnarea teritoriilor ocupate de armeni, \u00een mod implicit \u015fi Karabahul de Munte, armenii din Nagorno-Karbah doresc recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 a independe\u0163ei Karabahului incluz\u00e2nd \u015fi coridorul Lacin \u015fi refuz\u0103 orice solu\u0163ie care presupune \u00eencadrarea Karabahului sub jurisdic\u0163ie azer\u0103. La summitul OSCE de la Lisabona 3.12.1996 au fost formulate princiipiile de baz\u0103 ale negocierilor dintre p\u0103r\u0163i pentru solu\u0163ionarea conflictului: – Integritatea teritorial\u0103 a statului azer. – Autodeterminare \u015fi un \u00eenalt grad de autoadministrare a Karabahului \u00een componen\u0163a Azerbaidjanului – Garan\u0163ii de securitate pentru Karabah \u015fi popula\u0163ia sa. Toate \u00eencerc\u0103rile de negociere au e\u015fuat. Fiecare parte se ap\u0103r\u0103 cu argumente juridice \u015fi istorice. Armenia sus\u0163ine:
 1)Karabah\/ Artsakh este parte a istoriei Armeniei, cunoscut\u0103 \u00een sec 9-6 \u00ee. Hr. Sub numele de Urtekhe\/ Urtekhini, men\u0163ionate de lucr\u0103rile lui Strabon, Pliniu cel B\u0103tr\u00e2n, Ptolomeu, Plutarh, Dio Casius;
2) Nagorno-Karabah nu are viitor ca parte a Azerbaidjanului, acesta trebuie s\u0103 exprime voin\u0163a poporului regiunii respective
3) Azerbaidjanul nu are temei legal, politic \u015fi moral s\u0103 pretind\u0103 Nagorno \u2013 Karabah.
Azerbaidjanul pledeaz\u0103 pentru:
 1) Recunoa\u015fterea suveranit\u0103\u0163ii \u015fi integrit\u0103\u0163ii sale teritoriale, inclusive asupra Karabahului;
 2) eliberarea teritoriilor istorice ocupate \u00een timpul conflictului \u2013 ca precondi\u0163ie a negocierelor;
 3) \u00centoarcerea refugia\u0163ilor \u00een locurile de re\u015fedin\u0163\u0103 anterioare conflictului. \u00cen 1997 Grupul de la Minsk propune un nou plan de solu\u0163ionare a conflictului: retragerea trupelor armene \u015fi stabilirea statului Karabahului de Munte Ter Petrosian accept\u0103 propunerea \u00eens\u0103 aceast\u0103 propunere a fost refuzat\u0103 de prim-ministrul Kocharyan , de mistrul internelor Serhik Sarkisian, de ministrul ap\u0103r\u0103rii Vazgen Sarkisian, \u00een februarie 1997 pre\u015fedintele Levon Ter Petrosian fiind nevoit s\u0103 demisioneze, \u00een martie 1997 a fost ales pre\u015fedinte Kocharyan \u015fi negocierele privind procesul de solu\u0163ionare a conflictului au fost aruncate \u00eenapoi. \u00cen 2008 Grupul de la Minsk a \u00eencercat o negociere \u015fi o rezolvare definitv\u0103 a conflictului dar scopurile au e\u015fuat. De\u015fi s-au propus un referendum care s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 soarta Nagorno-Karabah, acesta a fost respins de Azerbaidjan deoarece ar fi avantajat Armenia \u00eentruc\u00e2t propor\u0163ia etnicilor armeni din provincie este extrem de ridicat\u0103. \u00cen 2008 pre\u015fedintele azer Ilham Aliyev a declarat c\u0103 dac\u0103 va fi nevoie va recurge la for\u0163\u0103 pentru recuperarea teritoriillor. O alt\u0103 perspectiv\u0103 de rezolvare a conflictului ar fi schimbul de teritorii: Azerbaidjanul ar trebui s\u0103 cedeze coridorul Lacin, asigur\u00e2nd accesul accesul la Karabah, \u00eens\u0103 azerii refuz\u0103 suveranitatea Karabahului \u015fi nu vrea s\u0103 cedeze cu nici un pre\u0163 coridorl Lacin ,care m\u0103car nici nu f\u0103cea parte nici \u00eenainte de 90 din Nagorno-Karabah \u015fi este populat de azeri, armenii Armenia ar trebui s\u0103 cedeze un coridor Zangazur pentru a asigura accesul Azerbaidajnului la Nahicevan, asta ar \u00eensemna s\u0103 renun\u0163e la grani\u0163a lor cu Iran , grani\u0163a care s-a dovedit a fi esen\u0163ial\u0103 pentru securitate statului, piederea grani\u0163ei cu Iran ar fi un compromis de neacceptat. \u00cen permanent au loc lupte mici \u00eentre for\u0163ele armenilor din Karabah \u015fi for\u0163ele azere. Negocierele sunt blocate fiecare parte \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 pozi\u0163ia luat\u0103 la \u00eenceputul conflictului. At\u00e2t Armenia, c\u00e2t \u015fi azeri continua echiparea for\u0163elor \u015fi m\u0103rirea capacit\u0103\u0163ii militare pentru a putea ob\u0163ine cu for\u0163\u0103 ce nu se poate asigura pe cale diplomatic\u0103. Schimbarea major\u0103 este situa\u0163ia economic\u0103 a \u0163\u0103rilor, Azerbaidjan dep\u0103\u015find Armenia datorit\u0103 rela\u0163iilor sale cu vestul \u015fi datorit\u0103 resurselor de hidrocarburi. Dispune de un buget mai mare cu care a reu\u015fit s\u0103 asigure suprema\u0163ia for\u0163elor sale militare \u00een prezent.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

publicat pe blog- Thursday, January 30, 2014 Conflictul din Nagorno-Karabah este conflictul cel mai longeviv din spa\u0163iul ex-sovietic. S-a caracterizat prin violen\u0163\u0103, progromuri, expulz\u0103ri reciproce a cet\u0103\u0163enilor rivali, taxe vamale conjucturale, atacuri \u015fi contraatacuri reciproce. Ostilit\u0103\u0163ile au debutat prin conflictul institu\u0163ional din februarie 1988, c\u00e2nd Provincia Autonom\u0103 Nagorno-Karabah (NKAO), \u00eenfiin\u0163at\u0103 la 7 iulie 1923, Provincia […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":91132,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/91131"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=91131"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/91131\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/91132"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=91131"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=91131"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=91131"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}