{"id":91129,"date":"2018-02-08T11:16:00","date_gmt":"2018-02-08T11:16:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:46:38","modified_gmt":"2023-01-06T20:46:38","slug":"romania-motorul-europei-partea-i-media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/08\/romania-motorul-europei-partea-i-media\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia motorul Europei (partea I). Media \u015fi Politica Interna\u0163ional\u0103"},"content":{"rendered":"
<\/div>


<\/span><\/h3>\n
<\/div>\n
publicat pe blog –  Wednesday, January 15, 2014<\/span><\/span><\/div>\n
\n
<\/span><\/a>
<\/span><\/p>\n
Importan\u0163\u0103<\/span><\/span><\/b><\/div>\n
\u00cen introducerea unei lucr\u0103ri \u00een mod tradi\u0163ional se arat\u0103 c\u0103rui domeniu de cercetare \u00eei apar\u0163ine aceasta; \u00eentruc\u00e2t finalitatea ultim\u0103 sau obiectivul principal, dupa cum se va vedea mai jos, al proiectului este de natur\u0103 politic\u0103, mai precis politic\u0103 interna\u0163ional\u0103, domeniul \u00een care se \u00eenscrie acest eseu, nu este cel al microeconomiei (caz \u00een care s-ar fi studiat condi\u0163iile intr\u0103rii pe pia\u0163\u0103 cu o televiziune care emite interna\u0163ional av\u00e2nd caracter comercial, adic\u0103 de afacere), nu este nici domeniul managementului de proiecte (caz \u00een care s-ar fi ar\u0103tat cum se str\u00e2ng \u015fi se planific\u0103 resursele pentru realizarea acestui post de televiziune), ci este domeniul politicii interna\u0163ionale, situa\u0163ie \u00een care suntem mai interesa\u0163i de capacitatea de vector de influen\u0163\u0103 a postului, de con\u0163inutul s\u0103u editorial, de m\u0103sura \u00een care reu\u015fe\u015fte s\u0103 propage interesele celui care finan\u0163eaz\u0103 postul, \u00een cazul de fa\u0163\u0103 statul roman. A\u015fadar, ne misc\u0103m \u00een domeniul politicii interna\u0163ionale, anume \u00een subdomeniul care prive\u015fte influen\u0163a pe care o au media at\u00e2t la nivel na\u0163ional al receptorilor, c\u00e2t \u015fi la nivelul rela\u0163iilor dintre na\u0163iuni.<\/span><\/span><\/div>\n
            Trebuie recunoscut de la \u00eenceput c\u0103 prima \u0163int\u0103 a unei astfel de ini\u0163iative este formarea opinei publice din \u0163\u0103rile receptoare \u015fi drept consecin\u0163\u0103 influen\u0163area atitudinilor acestora fa\u0163\u0103 de apar\u0163in\u0103torii \u0163\u0103rii care emite, \u00een cazul de fa\u0163\u0103, rom\u00e2nii, cu o men\u0163iune special\u0103 a faptului c\u0103 o schimbare \u00een opiniile \u015fi atitudinile cet\u0103\u0163enilor acestora, determin\u0103 \u015fi modific\u0103ri \u00een comportamentul politicienilor, al deciden\u0163ilor din \u0163\u0103rile respective.<\/span><\/span><\/div>\n
            \u00cen fa\u0163a unei astfel de propuneri, prima mare \u00eentrebare este ce rost ar avea un astfel de post, atunci c\u00e2nd este cunoscut c\u0103 at\u00e2t Televiziunea Rom\u00e2n\u0103, c\u00e2t \u015fi Radioul au servicii interna\u0163ionale, acesta din urm\u0103 chiar \u00een limbi str\u0103ine, care distribuie \u00een principal informa\u0163ii despre Rom\u00e2nia.<\/span><\/span><\/div>\n
            R\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare este dublu, pe de-o parte aceste media rom\u00e2ne\u015fti nu au o audien\u0163\u0103 cu adevarat interna\u0163ional\u0103, ele sunt urm\u0103rite mai ales de rom\u00e2nii expatria; pe de alt\u0103 parte, av\u00e2nd un con\u0163inut editorial alc\u0103tuit \u00een mare majoritate din \u015ftiri despre Rom\u00e2nia, \u00een condi\u0163iile \u00een care este evident c\u0103 aceste media exprim\u0103 pozi\u0163ia statului rom\u00e2n, a puterii prezente la Bucure\u015fti, el se bucur\u0103 de o credibilitate redus\u0103 \u015fi nu pot dizloca opiniile negative despre rom\u00e2ni.<\/span><\/span><\/div>\n
            Chiar aceste r\u0103spunsuri arat\u0103 direc\u0163ia \u00een care ar trebui lucrat pentru ca un astfel de post s\u0103-\u015fi realizeze obiectivele, anume o c\u00e2t mai larg\u0103 audien\u0163\u0103 \u015fi o c\u00e2t mai mare credibilitate.<\/span>[1]<\/span><\/span><\/span><\/a><\/span> A exprima \u00eens\u0103 aceste deziderate, nu e suficent pentru ca \u00een clipa \u00een care s-ar purcede la realizare lor am observa ca un astfel de post de televiziune rom\u00e2nesc International Voice of Actuality (\u00een continuate IVA) ar trebui s\u0103 joace \u00een liga mare a emi\u0163\u0103torilor interna\u0163ionali.<\/span><\/span><\/div>\n
            Ori a face acest lucru, \u00eenseamn\u0103 sume foarte mari de bani, uneori de ordinul miliardelor de dolari pentru c\u0103, \u00een vederea asigur\u0103rii credibilit\u0103\u0163ii, postul ar trebui s\u0103 aib\u0103 o re\u0163ea de corespondence \u015fi de birouri, personal calificat pentru editare \u00een mai multe limbi \u015fi evident personal pentru prezentarea \u015ftirilor \u00een acelea\u015fi limbi; altminteri el este obligat ca actualele canale s\u0103 transmit\u0103 80%, 90% \u015ftiri interne \u015fi doar 10% , 20% \u015ftiri interna\u0163ionale din surse secundare \u015fi nu \u015fi-ar atinge obiectivele.<\/span><\/span><\/div>\n
            Pentru c\u0103 am men\u0163ionat deja de doua ori obiectivele, este potrivit s\u0103 spun c\u0103 obiectivul principal este promovarea imaginii Rom\u00e2niei; dac\u0103 vom compara acest obiectiv cu acelea ale unor reputate sta\u0163ii interna\u0163ionale, vom observa c\u0103 acestea din urm\u0103 au mult mai mult\u0103 grij\u0103 pentru obiectivitate, vorbind despre educare, informare \u015fi divertisment (BBC)[2]<\/span><\/span><\/span><\/a>, s\u0103 acopere problemele interna\u0163ionale \u015fi s\u0103 exprime pozi\u0163ia Fran\u0163ei asupra acestora (France 24)[3]<\/span><\/span><\/span><\/a>, s\u0103 promoveze libertatea \u015fi democra\u0163ia prin informa\u0163ii obiective (VoA)[4]<\/span><\/span><\/span><\/a>samd.<\/span><\/span><\/div>\n
            Urmeaz\u0103 de aici \u00eencolo ca aceste obiective s\u0103 fie rafinate, astfel, s\u0103 promoveze Rom\u00e2nia ar\u0103t\u00e2nd aderen\u0163a autentic\u0103 a acesteia la valorile libert\u0103\u0163ii \u015fi statului de drept prin informare obiectiv\u0103 \u015fi dezbatere a tuturor punctelor de vedere.<\/span><\/span><\/div>\n
            Fa\u0163\u0103 de acest obiectiv principal se pot formula obiective secundare: realizarea unei imagini obiective despre Rom\u00e2nia prin integrarea unei propor\u0163ii moderate de \u015ftiri oneste despre \u0163ar\u0103 \u015fi realit\u0103\u0163ile ei \u00een fluxul general de informa\u0163ii. Aducerea la cuno\u015ftin\u0163a opinei publice interna\u0163ionale, a pozi\u0163iilor Rom\u00e2niei \u015fi asfel schimbarea percep\u0163iei asupra \u0163\u0103rii, iar prin acestea creerea unui grad de atractivitate a investi\u0163iilor str\u0103ine \u015fi facilitarea eforturilor diplomatice ale oficialilor rom\u00e2ni, \u00een m\u0103sura \u00een care postul va reu\u015fi realizarea acestor obiective, va fi un bun instrument al diploma\u0163iei culturale, lu\u00e2nd aici termenul cultura<\/i> \u00een cel mai larg sens antropologic al s\u0103u.<\/span><\/span><\/div>\n
            \u00cen termeni economici, a investi asemenea sume, de ordinul miliardelor de dolari, pentru un post interna\u0163ional de televiziune, presupune un cost de oportunitate, adic\u0103 a prefera aceast\u0103 investi\u0163ie \u00een dauna uneia second best cum ar fi realizarea de unit\u0103\u0163i productive, de autostr\u0103zi, de locuin\u0163e sociale etc. Evident este o decizie politic\u0103 dificil de luat pentru care trebuie calculate cu grij\u0103 beneficiile pe termen lung. Cu siguran\u0163\u0103 alte \u0163\u0103ri au avut aceast\u0103 idee, iar faptul ca nu au pus-o \u00een practic\u0103 este un semnal negativ pentru propria ini\u0163iativ\u0103. Ceea ce trebuie avut \u00een primul r\u00e2nd \u00een vedere este faptul c\u0103 pentru intrarea pe pia\u0163\u0103, costurile sunt chiar mult mai mari dec\u00e2t pentru func\u0163ionarea propriu-zis\u0103 a postului. Judec\u00e2nd prin analogie, s\u0103 ne g\u00e2ndim la remarca cinic\u0103, dar realist\u0103 a lui Cioran atunci c\u00e2nd Noica \u015fi-a intitulat una dintre c\u0103rti Sentimentul rom\u00e2nesc al fiin\u0163ei<\/i>, eseistul parizian \u00eentreba ce vrea s\u0103 fie acest sentiment paraguayan al fiin\u0163ei? <\/i>Dac\u0103 cineva din Paraguay deschide televizorul \u015fi are de ales \u00eentre BBC \u015fi IVA, la care anume se va fixa?<\/span><\/span><\/div>\n
            Al-Jazeera a reu\u015fit s\u0103 fie o voce al\u0103turi de CNN, BBC etc. profit\u00e2nd de doua condi\u0163ii reunite: o sum\u0103 de intrare pe pia\u0163\u0103 mai mare de 10 miliarde de dolari \u015fi faptul c\u0103 este o voce a lumii arabe care a descris obiectiv cel mai fierbinte conflict din lume din ultimele decenii, cel din Golf. Admi\u0163\u00e2nd c\u0103 ar exista o asemenea sum\u0103 de bani disponibil\u0103, despre ce ar relata televiziunea noastr\u0103, despre problema emigra\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti? Despre unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia? Despre \u00eent\u00e2lnirea lui Victor Ponta mediat\u0103 de Tony Blaier cu Barak Obama la \u00eenmorm\u00e2ntarea lui Nelson Mandela?<\/span><\/span><\/div>\n
            Fiecare din aceste evenimente sunt relevante pentru rom\u00e2ni \u015fi unele dintre ele reprezint\u0103 chiar simptome – ca unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia- pentru balan\u0163a de putere \u00een Eurasia \u015fi chiar \u00een lume sau pentru starea Uniunii Europene- ca problema imigran\u0163ilor rom\u00e2ni din Anglia-, dar sunt doar simptome, nu cauze, nu probleme majore ca r\u0103zboaiele din Golf pentru resursele de petrol \u015fi gaze.<\/span><\/span><\/div>\n
            A recunoa\u015fte aceste aspecte \u00eenseamn\u0103 tocmai a servi proiectului nostru, pentru ca \u00een loc s\u0103-l mont\u0103m dintr-o dat\u0103 cum a fost cazul Al-Jazeera, \u00eel putem construi treptat, \u00eentr-un deceniu de expemplu, cu voin\u0163\u0103 politic\u0103 \u015fi planificare strategic\u0103 de la resurse financiare \u015fi dezvoltarea re\u0163elei de coresponden\u0163i p\u00e2n\u0103 la realizarea credibilit\u0103\u0163ii, acord\u00e2nd aten\u0163ie unei prezent\u0103ri de \u015ftiri despre Rom\u00e2nia \u015fi a prezent\u0103rii intereselor acesteia, care s\u0103 nu distrug\u0103 obiectivitatea informa\u0163iei.<\/span><\/span><\/div>\n
            \u00cen acela\u015fi timp trebuie s\u0103 observ\u0103m c\u0103, o asemenea ac\u0163iune presupune onestitate \u015fi s\u0103 accept\u0103m c\u0103 defectele noastre nu sunt doar de imagine pentru a fi remediate printr-o contra-ofensiv\u0103 mediatic\u0103; clasa politica inept\u0103, corup\u0163ia, ini\u0163iativa cet\u0103\u0103eneasc\u0103 tot mai slab\u0103 sunt realit\u0103\u0163i.<\/span><\/span><\/div>\n
           <\/span><\/span><\/div>\n
            \u00cen tradi\u0163ia carteziana \u00een care tr\u0103im \u015fi \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 oricare cercetare, \u00een mod natural, pentru r\u0103spunsul la \u00eentreb\u0103ri se formuleaz\u0103 ipoteze de cercetare. Formularea unei ipoteze de cercetare nu are sens dec\u00e2t \u00een cazul \u00een care leg\u0103m o cauz\u0103 sau o condi\u0163ie cu un anumit efect.<\/span><\/span><\/div>\n
Problema este ca \u00een aceast\u0103 succesiune logic\u0103, obiective-intrebari de cercetare- ipoteze, \u201cin cele din urma observatia este cea care determina falsitatea sau adevarul ipotezelor\u201d[5]<\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/div>\n
            Ori observatia nu se poate face decat post-hoc, dupa ce investitiile majore au fost facute. Astfel ca trebuie s\u0103 avem con\u015ftiin\u0163a faptului c\u0103 proiectul pe care \u00eel facem este riscant, reu\u015fita lui depinde de factori greu de controlat precum voin\u0163a politic\u0103, resurse financiare.<\/span><\/span><\/div>\n
            Cel pu\u0163in la nivelul la care ne afl\u0103m, al unui experimentum mentis, proiectul se dovede\u015fte interesant \u015fi stimulator.<\/span><\/span><\/div>\n
Obiective<\/span><\/span><\/b><\/div>\n
            Formul\u00e2nd ca obiectiv principal promovarea intereselor na\u0163ionale ale Rom\u00e2niei<\/i>, a\u015fa cum impune logica oric\u0103rei cercet\u0103ri, pe seama lui trebuie formulat\u0103 principala \u00eentrebare de cercetare, iar pe seama ipotezelor secundare se formuleaz\u0103 \u00eentrebari secundare de cercetare.<\/span><\/span><\/div>\n
            \u00cen cazul nostru principala \u00eentrebare este cum anume poate fi promovat\u0103 imaginea Rom\u00e2niei, iar \u00eentreb\u0103rile secundare sunt \u00een ce m\u0103sur\u0103 \u015fi \u00een ce modalit\u0103\u0163i se poate forma o opinie obiectiv\u0103 \u015fi pozitiv\u0103 despre Rom\u00e2nia, cum pot fi atra\u015fi mai multi investitori str\u0103ini etc.<\/span><\/span><\/div>\n
            Obiectivele specifice:<\/span><\/span><\/b><\/div>\n
IVA v-a interveni \u00een momentul  c\u00e2nd unii guvernan\u021bi ai unor \u0163\u0103ri vor \u00eencearca s\u0103 distrug\u0103 valorile \u0219i aspira\u021biile Rom\u00e2niei,  trasmiterea unui eveniment \u00een cadrul unei re\u021bele globale de \u0219tiri v-a for\u021ba adoptarea unor politici rapide.  Cu  c\u00e2t notorietatea unui asemenea actor mediatic  este mai solid\u0103  \u00een plan interna\u021bional cu at\u00e2t  influen\u021ba  sa asupra proceselor globale, precum  politica extern\u0103 a statelor, securitatea interna\u0163ional\u0103, strategiile economice la scar\u0103 mare, a politicilor sociale. Ace\u015fti guvernan\u0163i vor fi obliga\u021bi  s\u0103 ac\u0163ioneze \u00eentr-un mediu \u00een care  decizia lor trebuie s\u0103 fie un r\u0103spuns la presiunea  impulsului imaginii de televiziune. Mass-media exercit\u0103 o serie de influen\u021be sociale prin func\u0163ia lor de supraveghere a deciziilor \u0219i activit\u0103\u021bilor publice \u00een special celor guvernamentale prin faptul c\u0103 informa\u021bia opnia public\u0103 \u0219i prin aceasta exercit\u0103 implicit o func\u021bie formativ educativ\u0103. Pentru a capta \u00eencrederea unor factori de decizie se v-a folosi de metode precum favorizarea unor scurgeri accidentale de informa\u021bii  sensibile sau interpret\u0103ri trunchiate. Discreditarea unei persoane, crearea unor ne\u00een\u021belegeri \u00eentre na\u021biuni, dezinformarea opiniei publice \u00een ansamblul s\u0103u.  Dezinformarea reprezint\u0103 ansamblul procedeelor dialectice puse \u00een joc \u00een mod inten\u021bionat pentru a reu\u0219i manipularea perfid\u0103 a persoanelor  grupurilor sau a unei \u00eentregi societ\u0103\u021bi \u00een scopul de a le devia conduitele politice de a le domina g\u00e2ndirea sau chiar de a le subjuga.<\/span><\/span><\/div>\n
Marii magna\u021bii ai presei sunt, \u00een primul r\u00e2nd oameni de afaceri, ale c\u0103ror interese economice pot fi realizate \u00een sr\u00e2ns\u0103 concordan\u021b\u0103 cu anumite evolu\u0163ii politice favorabile. Informarea corect\u0103  a  opiniei publice  este alterat\u0103 \u00een m\u0103suri  mai mic\u0103 sau mai mare de procese involuntare de distorsionare a comunic\u0103rii prin dezinformare, intoxicare, manipularea, influen\u0163area, \u00een\u0219el\u0103ciune, am\u0103gire, intimidare, diversiune. Cosmetizarea adev\u0103rului, accentuarea doar a anumitor aspecte \u0219i alte asemenea procedee pot crea percep\u021bia public\u0103 dorit\u0103 de c\u0103tre emi\u0163\u0103tor p\u0103str\u00e2ndu-se aparen\u021ba de autenticitate \u0219i de obiectivitate. Reporterii \u015fi  editorii vor acorda o aten\u0163ie special\u0103, subiectiv\u0103 unor reportaje, dar care trebuie s\u0103  influen\u021beze \u00eentr-o direc\u0163ie pozitiv\u0103 afacerile  unor persoane din Rom\u00e2nia. Obiectivele  IVA vor prezenta diferite tipuri  \u0219i niveluri care s\u0103-i reprezinte \u00een interesul \u015fi avantajul rom\u00e2nilor \u015fi ale partenerilor cu condi\u0163ia  ca ace\u015ftia s\u0103 aspire la valorile Rom\u00e2niei.<\/span><\/span><\/div>\n
Internetul ofer\u0103 posibilitatea unei rela\u021bii  de comunicare  direct\u0103  \u00eentre diferi\u021bi  lideri  de opinie din pres\u0103 iar internau\u021bii navigheaz\u0103 \u00een c\u0103utarea  unor informa\u021biile de interes  \u00een anumite domenii de divertisment pe c\u00e2nd \u0219tirile de actualitate \u0219i de interes general sunt procurate de la televiziune.  <\/b>Marile trusturi media nu au doar un rol pasiv de martor \u0219i difuzor al evenimentelor, ci chiar influen\u021beaz\u0103 mersul acestora. Efectul CNN \u2013 ca urmare a c\u0103ruia se produce o distorsionarea a semnifica\u021biei evenimentelor: semnifica\u021bia  lor local\u0103 este afectat\u0103 \u00een favoarea celei globale. Mediatizarea din perspectiva emo\u021bional\u0103 a unor crize  umanitare, schimb\u0103 ordinea priorit\u0103\u021bilor de pe agenda politic\u0103 a guvernelor \u2013 abordarea prioritar\u0103  a unor  teme de re\u00eentregire a \u0163\u0103rii cu   Republica Moldova dar  \u015fi a teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti aflate \u00een componen\u0163a unor \u0163\u0103ri vecine.  IVA v-a reprezenta un mijloc de difuzare extrem  de important \u0219i eficace \u00een punerea \u00een practic\u0103 a ac\u021biunilor  de dezinformare. Dezinformarea v-a avea ca publicuri \u021bint\u0103 grupuri mari de oameni chiar societ\u0103\u021bi \u00eentregi. Prezentarea rom\u00e2nilor din teritoriile pierdute  drept victime are un efect imediat asupra opiniei publice, care, prin mecanisme de psiholgie colectiv\u0103, va simpatiza \u00eentotdeauna cu victima –  aceasta se va face pentru a stimula sau favoriza anumite evolu\u021bii politice \u0219i globale.<\/span><\/span><\/div>\n
Ipotezele cercet\u0103rii<\/span><\/span><\/b><\/div>\n
 Imaginea Rom\u00e2niei pe plan interna\u021bional este \u00een mod cert una negativ\u0103.  Este suficient s\u0103 ne focaliz\u0103m aten\u021bia pe evenimentele ce s-au petrecut \u00een 2013, evenimente care au fost intens relatate \u0219i dezb\u0103tute de mijloacele de comunicare interna\u021bionale, pentru a ne contura o imagine despre ceea ce \u00eenseamn\u0103 Romania. \u00cen urma unei priviri de ansamblu \u00een presa interna\u021bional\u0103 putem deduce faptul c\u0103 Rom\u00e2nia este o \u021bar\u0103 cu un deficit democratic puternic, unde se ascunde adev\u0103ratul motiv referitor la neacordarea vizelor americane, o \u021bar\u0103 unde \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul este mecanizat \u0219i nu pune accent pe dezvoltarea \u0219i consilierea elevilor \u00een a \u00ee\u0219i urma voca\u021bia, o \u021bar\u0103 ce vinde carne de cal pe post de carne de vit\u0103 \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd Rom\u00e2nia, una dintre cele mai s\u0103race \u021b\u0103ri ale Uniunii Europene, provoac\u0103 team\u0103 din cauza cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni de etnie rom\u0103 \u0219i respingere \u00een vederea ader\u0103rii la spa\u021biul Schengen sau in vederea ridic\u0103rii restric\u021biilor pentru pia\u021ba muncii \u00een interiorul Uniunii Europene, iar lista poate continua.<\/span><\/span><\/div>\n
            Percep\u021bia despre Rom\u00e2nia la nivel global este una negativ\u0103, \u00eens\u0103 \u00een acela\u0219i timp este una subiectiv\u0103 pentru c\u0103 funizorii de pres\u0103 interna\u021bional\u0103 relateaz\u0103 informa\u021bia din perspectiva lor \u0219i \u00een avantajul lor. \u00cen abordarea metodologic\u0103, am analizat modul de relatare a trei subiecte ce descriu situa\u021bia din Rom\u00e2nia, lu\u00e2nd ca surse at\u00e2t trusturi de pres\u0103 din \u021b\u0103rile implicate direct in dezbateri c\u00e2t \u0219i t\u0103ri neutre. Astfel vom putea observa faptul c\u0103 to\u021bi transmi\u021b\u0103torii au relatat acelea\u0219i puncte de baz\u0103 \u0219i nu au existat mari diferen\u021be \u00eentre ace\u0219tia. Dup\u0103 cum vom putea vedea \u0219i furnizorii de reportaje la nivel interna\u021bional care nu au fost implica\u021bi \u00een mod activ \u00een dezbateri (cu ar fi Rusia reprezentat\u0103 de Russia Today) au oferit o alternativ\u0103 pentru \u0219tirile relatate la nivel interna\u021bional, \u00eens\u0103 au preferat s\u0103 relateze punctul de vedere al Marii Britanii, Fran\u021bei sau Germaniei \u0219i nu pe cel al Rom\u00e2niei. Rezultatul, \u00een urma reportajelor analizate este acelasi,  imaginea \u0219i percep\u021bia Rom\u00e2niei la nivel interna\u021bional este una negativ\u0103. \u00cens\u0103 acest lucru s-a realizat \u0219i din cauza faptului c\u0103 Rom\u00e2nia nu a avut drept la replic\u0103 decat pe scena local\u0103, pentru c\u0103 Rom\u00e2nia nu exist\u0103 ca decident \u00een sfera presei interna\u021bionale, aceasta neav\u00e2nd un mijloc de comunicare care sa transmit\u0103 la nivel global.<\/span><\/span><\/div>\n
Ipoteza transversal\u0103 const\u0103 \u00een realizarea unei imagini obiective a Rom\u00e2niei la nivel global. Mijloacele de comunicare \u00een mas\u0103 joac\u0103 un rol foarte important \u00een crearea imaginii de stat mai ales c\u0103 sunt capabile s\u0103 treac\u0103 cu usurin\u021b\u0103 de limitele grani\u021belor statelor. Astfel emi\u021batorii interna\u021bionali au o importan\u021b\u0103 \u0219i o influen\u021b\u0103 extraordinar\u0103 ca formatori de opinie. La nivel interna\u021bional emi\u021b\u0103torii urmaresc prezentarea punctului propriu de vedere \u00een ceea ce prive\u0219te domeniul stirilor externe. Ins\u0103, \u00een timp ce vor prezenta o simpl\u0103 alternativ\u0103 a \u0219tirilor interna\u021bionale, ace\u0219tia vor critica rareori spre niciodat\u0103 \u021bara de care apar\u021bin sau politica extern\u0103 a statului autohton.<\/span><\/span><\/div>\n
Astfel,  odat\u0103 cu realizarea unei imagini obiective a Rom\u00e2niei putem spera \u0219i la crearea unei imagini pozitive pe plan mondial care s\u0103 duc\u0103 la realizarea obiectivelor acestui proiect.<\/span><\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
Prezentarea \u015fi explicarea abord\u0103rii teoretice<\/span><\/span><\/b><\/div>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te metodologia, de-a lungul lucr\u0103rii am recurs la dou\u0103 tipuri de abord\u0103ri, \u0219i anume, cea comparativ\u0103, dar \u0219i cea istoric\u0103 pentru c\u0103 am avut \u00een vedere istoricul celorlalte televiziuni de profil \u015fi evenimentele care au condus la \u00eenfiin\u0163area lor. <\/span>Pentru a \u00een\u021belege fenomenul mass-media \u00een cazul politicii interna\u0163ionale \u0219i maniera \u00een care se implementeaz\u0103 \u00een domeniile aferente, \u00een termeni de succes sau e\u0219ec, am analizat cazurile televiziunilor ca  BBC, CNN, France 24, Al-Jazeera.<\/span><\/span><\/div>\n
Metodologia folosit\u0103 pentru ipoteza central\u0103 a proiectului const\u0103 \u00een efectuarea unei analize comparative a celor mai dezb\u0103tute teme despre Rom\u00e2nia anului 2013, preluate din presa interna\u021bional\u0103. Am ales trei subiecte de maxim\u0103 importan\u021b\u0103 \u0219i cu impact puternic la nivel interna\u021bional ce au avut \u0219i \u00eenc\u0103 au un rol important \u00een conturarea imaginii Rom\u00e2niei, \u0219i anume: exportul c\u0103rnii de cal drept carne de vit\u0103 din abatoarele rom\u00e2ne\u0219ti c\u0103tre Europa, aderarea Rom\u00e2niei la spa\u021biul Schengen \u0219i ridicarea restric\u021biilor de pe pia\u021ba muncii pentru rom\u00e2ni \u00een nou\u0103 \u021b\u0103ri din Uniunea European\u0103.<\/span><\/span><\/div>\n
Pentru cercetare am ales diferite trusturi de pres\u0103 din Marea Britanie (BBC News, The Telegraph), Fran\u021ba (Le Monde, AEUD Info), Germania (Deutsche Welle \u0219i Der Tagesspiegel) \u0219i Rusia (Russia Today).<\/span><\/span><\/div>\n
Primul subiect abordat, scandalul c\u0103rnii de cal din Europa \u00een anul 2013, a fost declan\u0219at de identificarea de carne de cal nedeclarat\u0103 \u00een preparate cu carne de vit\u0103, congelate sau necongelate \u0219i comercializate de mari lan\u021buri de magazine din toat\u0103 Europa. \u00cen acest scandal alimentar a fost implicat\u0103 \u0219i Rom\u00e2nia, fiind considerat\u0103 locul de produc\u021bie pentru aceast\u0103 carne de cal. The Telegraph a relatat \u201c\u00een general atunci c\u00e2nd un fermier nu mai are nevoie de un cal, acesta \u00eel vinde pentru a fi exportat \u00een t\u0103rile unde carnea de cal este acceptat\u0103 ca alternativ\u0103 pentru vit\u0103, miel sau porc. \u00cen acest scop peste 10,000 de cai au fost exporta\u021bi din Romania \u00een acest an.\u201d<\/span><\/span>[6]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Presa german\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te aceast\u0103 idee \u0219i sus\u021bine c\u0103 \u201cRom\u00e2nia a produs \u00een jur de 14.000 de tone de carne de cal \u00een special pentru export. Iar acest\u0103 cantitate este \u00een continu\u0103 cre\u0219tere ca urmare a interdic\u021biei circul\u0103rii c\u0103ru\u021belor trase de cai pe str\u0103zile din Romania. Carnea de cal cost\u0103 numai o \u0219esime din carnea de vit\u0103 produs\u0103 sub cele mai stricte reguli.\u201d<\/span><\/span>[7]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Russia Today prezint\u0103 o sintez\u0103 a reportajelor europene si declar\u0103 urm\u0103toarele: \u201cIdeea general\u0103 ar fi urm\u0103toarea: carnea de cal comercializat\u0103 drept carne de vit\u0103 se produce \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Polonia, se proceseaz\u0103 \u00een Fran\u021ba, se livreaz\u0103 \u00een Marea Britanie av\u00e2nd etichete false \u0219i astfel periculoasa carne ajunge s\u0103 fie distribuit\u0103 \u00een Spania, Olanda, Fran\u021ba \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri europene. Probabil aceast\u0103 carne ajunge \u0219i in Rusia\u201d.<\/span><\/span>[8]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>          Un alt eveniment ce a pus Rom\u00e2nia \u00eentr-o lumin\u0103 negativ\u0103 in 2013 a fost \u00eempotrivirea Fran\u021bei \u0219i Germaniei fa\u021b\u0103 de intrarea Rom\u00e2niei \u00een spatiul Schengen. Presa international\u0103 a adoptat sau dezb\u0103tut atitudinea celor dou\u0103 state. Presa francez\u0103 men\u021bioneaz\u0103:<\/span><\/span> <\/span><\/b>\u201cFran\u021ba a reafirmat luni, 30 septembrie, ostilitatea fa\u021b\u0103 de intrarea Rom\u00e2niei \u0219i a Bulgariei \u00een spa\u021biul Schengen \u00een conditiile actuale de control la frontierele externe ale celor dou\u0103 \u021b\u0103ri, prin intermediul ministrului afacerilor externe, Laurent Fabius, pe France International\u201d.<\/span><\/b>[9]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Dup\u0103 cum am men\u021bionat \u0219i \u00een  Germania atitudinea este una de opozi\u021bie:<\/span><\/b> <\/span><\/b>\u201eGuvernul<\/span>federal<\/span>refuz\u0103<\/span> s\u0103 elimine<\/span> controalele<\/span> la frontier\u0103<\/span> pentru<\/span> Bulgaria<\/span> \u0219i<\/span>Rom\u00e2nia<\/span>. Ambele \u021b\u0103ri<\/span> nu<\/span> sunt \u00eenc\u0103 preg\u0103tite<\/span> s\u0103 adere la Spa\u021biul<\/span> Schengen<\/span>, a criticat ministrul<\/span> de Interne<\/span>, Friedrich<\/span>.\u201d [10]<\/span><\/span><\/span><\/a>Russia Today relateaz\u0103 hot\u0103r\u00e2rea Fran\u021bei  de a nu accepta intrarea Rom\u00e2niei \u00een zona Schengen din cauza problemei migrar\u0103rii romilor \u201cO furtun\u0103 de critici love\u0219te Fran\u021ba dup\u0103 ce ministrul de interne respinge imigran\u021bii de etnie rom\u0103\u201d , iar \u201cFran\u021ba insist\u0103 \u00een a nu permite Rom\u00e2niei \u0219i Bulgariei s\u0103 intre \u00een zona Schengen \u201d[11]<\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/div>\n
            Ultimul subiect abordat pentru eviden\u021bierea portretiz\u0103rii negative a Rom\u00e2niei pe plan interna\u021bional se refer\u0103 la ridicarea restric\u021biilor de pe pia\u0163a muncii pentru rom\u00e2ni \u015fi bulgari \u00een noua \u021b\u0103ri din Uniunea European\u0103. Acest fapt a dus la mari tensiuni in interiorul Uniunii Europene \u00een special \u00een Marea Britanie \u0219i Germania, situa\u021bia escalad\u00e2nd \u00een decembrie 2013 \u2013 ianuarie 2014.<\/span><\/span><\/div>\n
            Reportajele realizate de BBC World, canalul international de televiziune britanic,  portretizeaz\u0103 \u00een mod negativ imaginea Romaniei.  David Cameron a declarat c\u0103 <vrea s\u0103<\/span> se asigure c\u0103<\/span> oamenii vin<\/span> \u00een Marea Britanie<\/span> “<\/span><\/span>din motive cinstite<\/span><\/span>“, nu<\/span> doar pentru a<\/span> pretinde<\/span> beneficii>.<\/span>[12]<\/span><\/span><\/span><\/a> De asemenea,  Mark Harper, ministrul de stat britanic pentru imigra\u021bie, spune c\u0103 guvernul a<\/span> “<\/span>\u00een\u0103sprit” sistemul<\/span> de beneficii<\/span> pentru a se asigura<\/span> c\u0103<\/span> persoanele<\/span> care vin<\/span>\u00een Marea Britanie<\/span>, fac acest lucru<\/span>pentru a g\u0103si un loc de munc\u0103<\/span> \u0219i nu pentru a cere<\/span> beneficii<\/span>.[13]<\/span><\/span><\/span><\/a>Acea\u0219i p\u0103rere o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te \u0219i Nigel<\/span> Farage<\/span>, liderul<\/span> partidului na\u021bionalist UKIP<\/span>, care nume\u0219te permiterea migra\u021biei necondi\u021bionate pentru rom\u00e2ni \u0219i bulgari in Marea Britanie ca fiind un act \u201ciresponsabil\u201d.[14]<\/span><\/span><\/span><\/a>  Situa\u021bia este asem\u0103n\u0103toare \u0219i \u00een Germania, unde tema migra\u021biei este caracterizat\u0103 de respingere \u0219i team\u0103, Germania fiind una dintre \u021b\u0103rile care a \u00eencercat s\u0103 men\u021bin\u0103 pe cat de mult posibil restric\u021biile privind rom\u00e2nii \u0219i bulgarii pe pia\u021ba intern\u0103 a muncii \u201c\u00cencep\u00e2nd cu 31 decembrie 2013 aceste restric\u021bii nu vor mai exista, fapt ce a dat na\u0219tere unei dezbateri imediate in Germania \u00een ceea ce prive\u0219te \u00een\u0103sprirea regulilor pentru imigran\u021bi, sus\u021binut\u0103 de Uniunea Cre\u0219tin Democrata (CSU). Politienii se tem c\u0103 migran\u021bii din cele mai s\u0103race \u021b\u0103ri ale Uniunii Europene ar putea fi atra\u0219i mai ales de beneficiile sociale din aceast\u0103 \u021bar\u0103. \u201d <\/span>[15]<\/span><\/span><\/span><\/a>   Russia Today preia \u0219tirea din presa britanic\u0103, \u00een special  din \u201cDaily Mail\u201d \u0219i \u201cThe Observer\u201d \u0219i transmite astfel: \u201cPanic\u0103 de imigra\u021bie: Marea Britanie se teme de valul de imigran\u021bi ce va veni odat\u0103 cu c\u0103derea restrictiilor de pe pia\u021ba muncii \u201d<\/span>[16]<\/span><\/span><\/span><\/a> sau prezint\u0103 \u0219tirea prin intermediul unui articol despre speech-ul reginei Marii Britanii din 2013 \u201c\u00een speech-ul din acest an s-a f\u0103cut referire \u0219i la o serie de noi m\u0103suri ce vizeaz\u0103 limitarea imigra\u021biei \u00een Marea Britanie \u00een special din \u021b\u0103rile mai s\u0103race ca Rom\u00e2nia sau Bulgaria\u201d. <\/span>[17]<\/span><\/span><\/span><\/a><\/span><\/span><\/div>\n
De\u0219i analiza acoper\u0103 un num\u0103r limitat de evenimente ce s-au desf\u0103\u0219urat \u00eentr-o perioad\u0103 relativ scurt\u0103 de timp, aceastea au un impact puternic la nivel mondial \u0219i reu\u0219esc s\u0103 redea \u00eentocmai percep\u021bia Rom\u00e2niei la nivel international.<\/span><\/span><\/div>\n
Pentru a demostra ipoteza secundar\u0103 nu avem nevoie de o alt\u0103 metodologie sau de alte exemple de reportaje. Cele expuse mai sus sunt necesare \u0219i suficiente pentru a ar\u0103ta faptul ca fiecare entitate media interna\u021bional\u0103 va relata din perspectiva proprie tema dezb\u0103tut\u0103 \u0219i va face tot posibilul sa creeze un portret pozitiv al statului de care apar\u021bine. Rata de reu\u0219it\u0103 este ridicat\u0103, iar beneficiile sunt de necuantificat. Drept exemple putem men\u021biona \u2013 BBC, CNN, VoA, France 24, Al-Jazeera \u0219i multe altele.<\/span><\/span><\/div>\n
Rom\u00e2nia, de asemenea, are nevoie s\u0103 \u00ee\u0219i asigure un spa\u021biu iconic \u0219i cultural, s\u0103 contruiasc\u0103 \u0219i s\u0103 sus\u021bin\u0103 un dialog pe scena global\u0103 \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd  Rom\u00e2nia are nevoie s\u0103 \u00ee\u0219i creeze o identitate obiectiv\u0103 la nivel interna\u021bional, toate aceste lucruri put\u00e2nd duce la schimbarea de fapt a politicii globale.<\/span><\/span><\/div>\n
            Pentru moment dorin\u021ba pentru recontextualizarea Rom\u00e2niei pe plan interna\u021bional se observ\u0103 numai acces\u00e2nd link-ul catre pagina virtual\u0103 a Ministerului Afacerilor Externe din Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 este timpul ca Rom\u00e2nia s\u0103 poat\u0103 \u201cpurta un dialog media\u201d la nivel interna\u021bional, s\u0103 poat\u0103 \u201coferi replic\u0103\u201d tuturor trusturilor interna\u021bionale ce pericliteaz\u0103 imaginea Rom\u00e2niei pe scena interna\u021bional\u0103.<\/span><\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
Comentarea Bibliografiei Utilizate<\/span><\/span><\/b><\/div>\n
Studiul asupra influen\u0163ei mass-media \u00een politica interna\u0163ional\u0103 a determinat proiectul \u00eenfiin\u0163\u0103rii unui post de televiziune rom\u00e2nesc, dar cu o putere semnificativ\u0103 \u00een contextul globaliz\u0103rii. Diverse surse pertinente au fost selec\u0163ionate permi\u0163\u00e2ndu-ne, astfel, s\u0103 ducem la bun sf\u00e2r\u015fit propunerea. In acest areal includem lucr\u0103rile de specialitate \u00een domeniul mass-media care au contribuit la formarea unei pareri avizate, articolele \u015ftiin\u0163ifice \u015fi articolele din presa interna\u0163ional\u0103 din care am analizat percep\u0163ia celorla\u0163i asupra identi\u0163\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.<\/span><\/span><\/div>\n
Ajut\u00e2ndu-ne de lucr\u0103rile \u015ftiin\u0163ifice, am  extras teoriile ce vor analiza \u00een detaliu conceptul de mass-media \u015fi obiectivele stabilite.<\/span><\/span><\/div>\n
Exist\u0103 teorii specifice cu privire la efectele mass-media \u015fi \u00een cazul acesta, vom vorbi de patru abord\u0103ri generale. \u00cen unele situa\u0163ii, unele dintre aceste puncte de vedere ar putea fi considerate piese de muzeu, dar ele se repete \u00een diferite contexte, \u00een dezbaterile contemporane asupra mass-mediei. Pe scurt acestea sunt: o team\u0103 conservatoare a culturii de mas\u0103 difuzat\u0103 \u00een mass-media unei mase democratice populiste; perspective marxiste \u0219i neo- marxiste despre cultur\u0103 \u015fi mass-media (marxismul clasic \u0219i no\u021biunea de ,,baz\u0103 \u0219i suprastructur\u0103”, Economia politic\u0103 a mass-mediei); no\u021biunea de ,,industria culturii ” , asociat\u0103 cu scriitorii primei genera\u021bii ai \u0218colii de la Frankfurt. Teoria democratic liberal\u0103 \u0219i mass-media sunt descrise ca fiind esen\u021biale pentru pluralism \u0219i pentru  ,,o sfer\u0103 public\u0103”, \u00een care opinia public\u0103 poate fi format\u0103 \u00een mod independent.<\/span><\/span><\/div>\n
Cercetare contemporan\u0103 se bazeaz\u0103 pe acest abordare, dar pune  accent mai mult pe metodele empirice de investigare a rolului politic \u0219i impactului ( inclusiv ,,percep\u0163ie” ), a mass-mediei \u0219i mesajele transmise \u00een situa\u021bii particulare. Aceasta presupune examinarea mesajului mass-media (articolul din ziar, emisiunea de \u0219tiri, etc ) , dar, de asemenea \u015fi  problemele legate de produc\u021bie (cine controleaz\u0103 mass-media \u00een cauz\u0103 ? Cum sunt ele organizate ? C\u00e2t\u0103 autonomie au jurnali\u0219tii?) \u015fi de asemnea cum interpreteaz\u0103 cet\u0103\u0163enii mesajul (cum oamenii interpreteaz\u0103 sau citesc mesajele  mass-media).[18]<\/span><\/span><\/span><\/a><\/span><\/span><\/div>\n
\u00cen contrast cu aceasta este o tradi\u021bie liberal\u0103 care vede mass-media ca fiind esen\u021bial\u0103 pentru dezvoltarea democra\u021biei. Mass-media contribuie  la asigurarea drepturilor de cet\u0103\u021benie prin diseminarea informa\u021biilor \u0219i  pluralismul  opiniilor.<\/span><\/span><\/div>\n
Prin acest proces ,,opinia public\u0103” formeaz\u0103 \u0219i influen\u021beaz\u0103  guvernul.  Media este considerat\u0103  ca fiind esen\u021bial\u0103  pentru func\u021bionarea unei sfere publice de dezbateri deschise. Presa a constituit o sfere public\u0103 \u00een care o dezbatere politic\u0103 deschis\u0103 i-ar putea lua locul. Libertatea presei s-a dezvoltat ca  principiu \u00een timpul valului de democra\u021bie de la sf\u00e2r\u015fitul  secolului al XVII-lea \u0219i  secolul al XVIII-lea.<\/span><\/span><\/div>\n
John Keane a identificat trei concepte care stau la baza cererii de libertate a presei :[19]<\/span><\/span><\/span><\/a>Teologic – un forum care permite omului  de a deduce \u00eentre bine \u0219i r\u0103u ( John Milton) ; Drepturile individuale . Libertatea presei libertate garantat\u0103 din partea elitei politice (John Locke);  ob\u0163inerea  adev\u0103rului –   argumentul de contracarare a   minciunilor. Toate no\u021biuni trebuie s\u0103 fie contestat sau se va transforma \u00een dogm\u0103 . (John Stuart Mill , On Liberty). Mass-media ar  facilita \u2013 din aceast\u0103 perspectiv\u0103  – o pia\u021b\u0103 a ideilor, promov\u00e2nd  dezbaterile pluraliste \u015fi libera formare a opiniei publice \u00een ceea ce Jurgen Habermas nume\u0219te ,,sfera public\u0103 “.[20]<\/span><\/span><\/span><\/a><\/span><\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
Evaluarea Impactului Implement\u0103rii Proiectului<\/span><\/b><\/span><\/span><\/div>\n
Interdependen\u021ba tot mai mare \u00eentre diploma\u021bie \u0219i  comunicare este \u00een mod clar ilustrat\u0103  prin intensificarea cooper\u0103rii \u00eentre diferite ministere cum ar fi Ministerul Afacerilor Externe \u015fi  cel al Culturii. \u00centr-un context diplomatic relativ  delicat pentru Rom\u00e2nia \u015fi pentru  evolu\u021bia sa, importan\u021ba reprezent\u0103rii interna\u021bionale mass-media a dob\u00e2ndit un rol crucial. \u00cen plus,  Europa are nevoie de o sus\u0163inere crescut\u0103 pentru a-\u015fi exprima vocea  pe celelalte continente, motiv pentru care guvernul rom\u00e2n va dori s\u0103 creeze un lan\u021b mass-media care s\u0103 permit\u0103  at\u00e2t Rom\u00e2niei, c\u00e2t \u015fi celorlalte state s\u0103-\u015fi  exprime pozi\u0163ia pe scena diplomatic\u0103 interna\u021bional\u0103 . Acest canal va dori s\u0103 evite s\u0103 aduc\u0103 prejudicii diploma\u0163iei rom\u00e2ne, ci va contribui la dezvoltarea unei strategii de expunere a informa\u0163iilor \u00een a\u015fa manier\u0103 inc\u00e2t s\u0103 contureze o imagine veridic\u0103 asupra evenimentelor at\u00e2t din punct de vedere rom\u00e2nesc, c\u00e2t \u015fi interna\u0163ional.<\/span><\/span><\/div>\n
Incertitudinea cu privire la conturarea  misiunii  reale a canalului  poate complica punerea sa \u00een aplicare sau  limitarea \u015fanselor  sale de reu\u015fit\u0103.<\/span><\/span><\/div>\n
Cu toate acestea, importan\u021ba reprezent\u0103rii mass-media la nivel interna\u021bional este o problem\u0103 cultural\u0103 important\u0103, care merge dincolo de dimensiunea diplomatic\u0103 \u0219i contureaz\u0103 o imgine asupra  prezentului, Rom\u00e2nia  demonstr\u00e2nd  o anumit\u0103 letargie \u00een domeniu.<\/span><\/span><\/div>\n
Politica democratic\u0103 accentueaz\u0103 domeniul mass-media \u00een demersurile democratice \u015fi \u00een formarea ,,opiniei  publice”. Cu toate acestea, mass-media nu se limiteaz\u0103 la \u00eensu\u015firea de c\u0103tre cet\u0103\u0163eni a unor caracteristici de observatori neutri, ci \u00eei determin\u0103 pe ace\u015ftia s\u0103 devin\u0103 p\u0103r\u0163i ale jocului politic.<\/span><\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n

<\/span><\/p>\n
\n
\n
[1]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Cf., Brian Rotheray, Good News from a Far Country? Changes in international broadcast news supply in Africa and South Asia, University of Oxford, 2010 , p.13<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[2]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Cf., ibidem, p.21<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[3]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Cf., ibidem, p.16<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[4]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Cf., ibidem, p. 25<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[5]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>  D. Colton and R. W. Covert, Designing and Constructing Instruments for Social Research and Evaluation, John Wiley & Sons, San Francisco, 2007, p. 106<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[6]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>http:\/\/www.telegraph.co.uk\/foodanddrink\/foodanddrinknews\/9859915\/Horse-meat-scandal-How-horses-slaughtered-in-Romania-end-up-on-British-plates.html, de Patrick Sawer, Bianca Toma, in Bucure\u0219ti \u0219i Peter Allen, \u00een Paris, 10 februarie 2013, 4 ianuarie 2014<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[7]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>http:\/\/www.tagesspiegel.de\/weltspiegel\/pferdefleisch-skandal-europaweite-suche-nach-einem-schuldigen-laeuft\/7768104.html, Matthias Thibaut, 11.02.2013, 04.01.2013<\/span><\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[8]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>http:\/\/rt.com\/business\/eu-horse-meat-ban-292\/, 22.02.2013, 05.01.2013<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[9]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>http:\/\/rt.com\/news\/france-roma-immigration-criticism-comments-348\/, 25.09.2013, 05.01.2013<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[10]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>http:\/\/www.dw.de\/deutsches-veto-gegen-schengen-erweiterung\/a-16642545, 03.03.2013, 04.01.2013<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[11]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>http:\/\/www.aeud.fr\/France-Paris-oppose-a-l-entree-de.html, 30 septembrie 2013, 04.01.2014<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[12]<\/span><\/span><\/a>http:\/\/www.bbc.co.uk\/news\/uk-politics-21523319, 1 ianuarie 2014, 4 ianuarie 2014<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[13]<\/span><\/span><\/a>http:\/\/www.bbc.co.uk\/news\/uk-25564778, 1 ianuarie 2014, 4 ianuarie 2014<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[14]<\/span><\/span><\/a>http:\/\/www.bbc.co.uk\/news\/uk-25563222, 1 ianuarie 2014, 4 ianuarie 2014<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[15]<\/span><\/span><\/a>http:\/\/www.dw.de\/angst-vor-den-%C3%A4rmsten-in-europa\/a-17338621, Jennifer Fraczek, 02.01.2014, 04.01.2014<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[16]<\/span><\/span><\/a>http:\/\/rt.com\/news\/uk-migrants-restrictions-work-034\/, 31.12.2013, 05.01.2013<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[17]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>http:\/\/rt.com\/news\/queen-speech-eu-immigration-992\/, 08.05.2013, 05.01.2013<\/span><\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[18]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Vezi no\u021biuni de cadre mass-media \u0219i ,,agenda-setting ” ; no\u021biunea Chomsky a ,,modelului de propagand\u0103 ” , \u0219i no\u021biuni Stuart Hall de codare \u0219i decodare.<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n

[19]<\/b><\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>James Curran, Ivor Gaber, and Julian Petley, <\/span>Culture Wars The Media and the British Left, <\/span>by Edinburgh University Press, 2005, 156-171.<\/span><\/span><\/h1>\n<\/div>\n
\n
[20]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>Jurgen Habermas, <\/span>Structural Transformation of Public Sphere<\/span><\/i>, Cambridge: Polity, 1991.<\/span><\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n

<\/span><\/span><\/div>\n
<\/span><\/span><\/div>\n
<\/span><\/span><\/div>\n
  <\/span><\/span><\/span><\/div>\n


<\/span><\/p>\n

Autori:                                                                                <\/span><\/b>         <\/span><\/span><\/div>\n
<\/span>      <\/span>
                                                                <\/span><\/span><\/p>\n
IACOVOIU Irina<\/span><\/span><\/div>\n
PRIOTEASA Sarah<\/span><\/span><\/div>\n
SLAMNOIU C\u0103t\u0103lina-Oana<\/span><\/span><\/div>\n
PLOP Andrei<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

publicat pe blog –  Wednesday, January 15, 2014 Importan\u0163\u0103 \u00cen introducerea unei lucr\u0103ri \u00een mod tradi\u0163ional se arat\u0103 c\u0103rui domeniu de cercetare \u00eei apar\u0163ine aceasta; \u00eentruc\u00e2t finalitatea ultim\u0103 sau obiectivul principal, dupa cum se va vedea mai jos, al proiectului este de natur\u0103 politic\u0103, mai precis politic\u0103 interna\u0163ional\u0103, domeniul \u00een care se \u00eenscrie acest eseu, nu […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":91130,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/91129"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=91129"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/91129\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/91130"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=91129"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=91129"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=91129"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}