{"id":91112,"date":"2018-02-10T09:57:00","date_gmt":"2018-02-10T09:57:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:46:27","modified_gmt":"2023-01-06T20:46:27","slug":"politica-identitatilor-in-iugoslavia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/10\/politica-identitatilor-in-iugoslavia\/","title":{"rendered":"Politica identit\u0103\u0163ilor \u00een Iugoslavia"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
<\/div>\n

<\/p>\n

\n
\n
          Tensiunile etnice identitare care duc  la fragmentarea, prin crearea de state na\u0163ionale \u015fi dezemembrarea celor multina\u0163ionale constituie unele dintre marele provoc\u0103ri ale secolului XXI. Prin acceptarea  perocesului de fragmentare teritorial\u0103 a Serbiei precedentul Kosovo \u00eei pun pe europeni  \u00eentr-o situa\u0163ie dificil\u0103. Exist\u0103 \u00eengrijor\u0103ri  potrivit c\u0103rora Kosovo stabile\u015fte  un un precedent  pentru eventualele mi\u015fc\u0103ri de independen\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/a><\/div>\n
<\/div>\n

Idependen\u0163a provinciei  poate constitui astfel un precedent care s\u0103 antreneze tendin\u0163e centrifugale \u015fi \u00een alte regiuni europene cu identitate etnic\u0103 \u015fi cultural\u0103 (Transnistria, Nagorno Karabah, Catalonia etc). ,,Politica identit\u0103\u0163ilor tinde s\u0103 fie fragmentativ\u0103, orientat\u0103 spre trecut \u015fi exclusiv\u0103. Organiza\u0163iile politice bazate pe identit\u0103\u0163i exclusive tind s\u0103 fie mi\u015fc\u0103ri nostalgice, bazate pe reconstruc\u0163ia  unui trecut eroic, amintirea nedrept\u0103\u0163ilor, reale sau imaginare, \u015fi a b\u0103t\u0103liilor celebre, c\u00e2\u015ftigate sau pierdute.\u201d[1]<\/span><\/span><\/span><\/a>  Perceput\u0103 de s\u00e2rbi ca un mit, leag\u0103n al identit\u0103\u0163ii  \u015fi  spiritualit\u0103\u0163ii poporului s\u00e2rb, gra\u0163ie vechimi prezen\u0163ei s\u00e2rbilor din Metohia \u015fi Kosovo, din sec. al XII, \u00een 1989 Slobodan Milo\u015fevici  hot\u0103r\u0103\u015fte  anularea statului  de provincie autonom\u0103 al teritoriului Kosovo, \u00een acela\u015fi an la 28 iunie evoca importan\u0163a b\u0103t\u0103liei  din 1389 pentru identitatea na\u0163iune s\u00e2rbe, de\u0163in\u00e2nd un vast patrimoniu cultural specific cre\u015ftin ortodox,  excerb\u00e2ndu-se importan\u0163a   mitului  jertfei \u00een psihologia acestui popor. Ini\u0163ial a fost un teritoriu  locuit de s\u00e2rbi \u00eens\u0103 \u00een urma b\u0103t\u0103liei de la Kosovo Polje(Campia Mierlei,la nord vest de Pristina) din 15 iunie 1389, a constituit  un moment de cotitur\u0103 pentru istoria regiunii, Imperiul Otoman a \u00eenvins coali\u0163ia format\u0103 din s\u00e2rbi, bosniaci \u015fi albanezi. Devenind un spa\u0163iu controlat  de otomani un teritoriu care  era un centru religios, cultural, aici lu\u00e2nd na\u015ftere \u00een secolul al XI-lea, primul cnezat s\u00eerb.   \u00centre 1455 \u015fi 1912 (fiind cucerit \u00een totalitate \u00een 1945)  Kosovo a f\u0103cut parte a Imperiului Otoman, perioada \u00een care structura etnic\u0103 a teritoriului a fost modificat\u0103,  este colonizat cu triburi de albanezi, care au fost islamiza\u0163i. Odat\u0103 cu independen\u0163a Albaniei \u00een 1912, a ap\u0103rut \u015fi chestiunea problemei kosovarilor, \u00een urma  r\u0103zboiului Balcanic la Conferin\u0163a Ambasadorilor de la Londra (1913) i-a acordat  Serbiei suveranitatea asupra provinciei  Kosovo. \u00cen perioada interbelic\u0103  structura etnic\u0103 sa schimbat \u00een favoarea s\u00e2rbilor, ,, \u00een cursul  celui de al doilea r\u0103zboi mondial, Albania a intrat \u00een sfera de infuen\u0163\u0103 a puterilor Axei, va ob\u0163ine at\u00e2t teritoriul Kosovo c\u00e2t \u015fi regiunile locuite de albanezi \u00een Republica Macedonia.\u201d[2]<\/span><\/span><\/span><\/a> Dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial Josip Tito i-a dat statului de regiune autonom\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 datorit\u0103 condi\u0163ilor de trai mai bune dec\u00e2t \u00een Albania o mare parte din albanezi au emigrat \u00een regiunea Kosovo  structura etnic\u0103 schimb\u00e2ndu-se  \u00een favoarea albanezilor din Kosovo ajung\u00e2nd pana la 85%.  ,,Constitu\u0163ia din 1974 a fortificat starea na\u0163iunilor \u015fi a republicilor din componen\u0163a federa\u0163iei \u015fi a restr\u00e2ns puterile guvernului federal. Ceea ce \u0163inea unite aceste state multina\u0163ionale era monopolul partidului comunist. Dup\u0103 1989, c\u00e2nd proiectul socialist a dost discreditat \u015fi monopolul partidului s-a desfiin\u0163at \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u0163in\u00e2ndu-se pentru prima oar\u0103 alegeri democratice, na\u0163ionalismul a erupt la vedere.\u201d[3]<\/span><\/span><\/span><\/a>\u00cen Iugoslavia ,,dup\u0103 moartea lui Tito \u00een 1980 are loc pr\u0103bu\u015firea  sistemului comunist  cu o resuscitare a na\u0163ionalismului  \u015fi a pasiunilor secesioniste. La rivalit\u0103\u0163ile dintre s\u00e2rbi \u015fi croa\u0163i, sloveni s-au ad\u0103ugat \u015fi problema Kosovo.\u201d[4]<\/span><\/span><\/span><\/a> Fiind diviza\u0163i unii doreau  independen\u0163a fa\u0163\u0103 de Iugoslavia, al\u0163ii \u00eens\u0103  urm\u0103reau ca \u00eempreun\u0103 cu albanezii din Macedonia \u015fi Muntenegru s\u0103 se uneasc\u0103  teritorial \u00een ceea ce este numit\u0103  Albania Mare. Pe c\u00e2nd  ,,Serbia se dorea un  hegemon al Balcanilor de Vest, dar \u015fi un lider al pan-ortodoxismului \u00een Balcani, gra\u0163ie  rela\u0163iilor priveleligiate cu Moscova, a fost pus\u0103 \u00een fa\u0163a unei provoc\u0103ri menit\u0103 s\u0103-i afecteze \u00eens\u0103\u015fi  integritatea statal\u0103: provocarea Kosovo.\u201d[5]<\/span><\/span><\/span><\/a>   Mary Kaldor folose\u015fte termenul de ,, politica a identit\u0103\u0163ilor cu referire la mi\u015fc\u0103rile care se mobilizeaz\u0103 \u00een jurul identit\u0103\u0163ii etnice, rasiale sau religioase. Iar termenul de identitate \u00eel folose\u015fte  cu sens restr\u00e2ns privitor la o form\u0103 de etichetare.\u201d[6]<\/span><\/span><\/span><\/a><\/p>\n

<\/a><\/a><\/div>\n

Anul 1990 a marcat debutul unui r\u0103zboi civil, care , cu intensitate variabil\u0103  a cuprins  treptat \u00eentreg spa\u0163iul iugoslav, duc\u00e2nd repede la dispari\u0163ia statului federal. ,,\u00cen 1990 \u00een Kosovo, albanezii au \u00eenceput  s\u0103 organizeze  for\u0163ele lor militare \u00een ceea ce au devenit UCK (Ushtriste Clirimtare te Kosoves), \u00een timp  se \u00eenmul\u0163eau conflictele \u00eentre s\u00e2rbii minoritari \u015fi albanezii ce-\u015fi doreau  o patrie a lor.\u201d[7]<\/span><\/span><\/span><\/a>  \u00cen cursul  lunii ,,aprilie 1990, mai \u00eent\u00eei  \u00een Slovenia \u015fi apoi  \u00een Croa\u0163ia au avut loc alegeri cu adev\u0103rat libere, soldate cu victoria for\u0163elor  anticomuniste \u015fi anticentraliste s\u00e2rbe. La 23 iulie parlamentul sloven a votat o lege prin care afirma ideea suveranit\u0103\u0163ii Sloveniei. \u00cen acela\u015fi timp parlamentul provincial din Kosovo, ulterior desfiin\u0163at, a proclamat Republica Kosovo.\u201d[8]<\/span><\/span><\/span><\/a> Proclamarea  independen\u0163ei  de stat a Croa\u0163iei  \u015fi a Sloveniei la 25 iunie 1991, tentativa  autorit\u0103\u0163ilor s\u00e2rbe de a \u00een\u0103bu\u015fi  cu for\u0163a armelor  aceste emancip\u0103ri a e\u015fuat.  \u00cen septembrie 1991 a avut loc un prim referendum pentru independen\u0163a provicniei circa 90% dintre votan\u0163i erau albanezi, \u00een care popula\u0163ia prezent\u0103 la vot s-a exprimat \u00een propor\u0163ie de 98% pentru independen\u0163a Kosovo. Desprinderea din federa\u0163ie a Macedoniei are loc la 15 septembrie 1991. \u00cen urma unui acord semnat la 12 februarie 1992 se proclam\u0103 la 27 aprilie 1992 noua federa\u0163ie Iugoslav\u0103, cuprinz\u00e2nd Serbia cu Muntenegru \u015fi cele dou\u0103 provincii Vojvodina \u015fi Kosovo. Iugoslavia a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit aceea\u015fi soart\u0103 ca \u015fi URSS.  ,,Fostele elite administrative sau intelectuale se aliaz\u0103 cu o adun\u0103tur\u0103 pestri\u0163\u0103 de aventurieri de la periferia societ\u0103\u0163ii, pentru a mobiliza pe cei exclu\u015fi \u015fi abandona\u0163i aliena\u0163i \u015fi nesiguri, \u00een scopul de a captura \u015fi a p\u0103stra t\u0103cerea.\u201d[9]<\/span><\/span><\/span><\/a><\/p>\n

<\/a><\/a><\/div>\n

\u00cen 1992 ia na\u015ftere  Armata de Eliberare  a provinciei Kosovo, se face cunoscut\u0103 prin atentate  \u00eempotriva poli\u0163i\u015ftilor, gr\u0103nicerilor \u015fi servicilor speciale s\u00e2rbe. UCK \u00ee\u015fi are originea  \u00een cercurile marxiste de orientare  maoist constituite la \u00eenceputul anilor. Precursori U.C.K. erau admiratori ai comunismului pur \u015fi dur, promovat de dictatorul  comunist Enver Hodja din Albania vecin\u0103. ,\u00cen 1996 U.C.K. instaleaz\u0103 lag\u0103re de antrenament \u00een nordul Albaniei \u015fi \u00een vestul Macedoniei, unde lovuiau majoritatea  albanez\u0103 a acestei \u0163\u0103ri. Rolul exilan\u0163ilor  a devenit esen\u0163ial \u00een mobilizarea diasporei \u015fi \u00een asigurarea  contribu\u0163iei financiare a acesteia \u00een organizarea pentru independen\u0163\u0103.\u201d[10]<\/span><\/span><\/span><\/a>  Desprinderea de federa\u0163ie  a Bosniei \u015fi Her\u0163egovinei are loc  la 3 martie 1992.  \u00cen r\u0103zboiul civil din Bosnia \u015fi Her\u0163egovina  1992-1995, mul\u0163i s\u00e2rbi  au fugit din zonele controlate  de croa\u0163i \u015fi musulmani \u015fi s-au stabilit \u00een Kosovo.  \u00cen timpul r\u0103zboiului din Bosnia \u015fi Her\u0163egovina, ora\u015ful Sarajevo a fost \u00eemp\u0103r\u0163it  teritorial \u00eentre o zon\u0103 controlat\u0103  de s\u00e2rbi \u015fi o zon\u0103 bosniac\u0103. Dar orasul Sarajevo din timpul r\u0103zboiului poate fi descris \u0163i \u00een termeni unei diviz\u0103ri  nonteritoriale. A existat un grup  de oameni care putea fi  descri\u015fi  ca globali\u015fti-pacificatori ONU., membri ai agen\u0163iilor  umanitare,, ziari\u015fti \u015fi sarajeveni care vorbeau engleza \u015fi erau angaja\u0163i  ca asisten\u0163i, interpre\u0163i \u015foferi.\u201d [11]<\/span><\/span><\/span><\/a>Acordul de la Dayton 21 noiembrie 1995 nu le recuno\u015ftea independen\u0163a, un acord de pace intermediat  de pre\u015fedintele  american Bill Clinton \u00eentre pre\u015fedin\u0163ii  Bosniei Alija Izetbegovic, Iugoslaviei  Slobodan Milo\u015fevici  \u015fi Croa\u0163iei,   Franjo Tudjman care prevedea  crearea  unui stat  bosniac unit nominal, care era \u00eemp\u0103r\u0163it efectiv \u00eentre o federa\u0163ie bosnic\u0103-croat\u0103 descentralizat\u0103 \u015fi o republic\u0103 s\u00e2rb\u0103 centralizat\u0103.<\/p>\n

<\/a><\/div>\n

Cu speran\u0163ele  spulberate c\u0103 diploma\u0163ia interna\u0163ional\u0103 nu le va rezolva problemele, confrunt\u0103rile cresc \u00een intensitate \u00eentre 1997 \u015fi 1999 , punctul culminat  fiind  dizolvarea parlamentului kosovar care urma s\u0103-l proclame ca pre\u015fedinte  pe Ibrahim Rugova, ales \u00een 1998, Armata de Eliberare  din Kosovo (UCK)  a declan\u015fat rezisten\u0163a  armat\u0103 \u00eempotriva s\u00e2rbilor.  Lupt\u0103torii UCK  format din albanezi extremi\u015fti au fost  antrena\u0163i de  ofi\u0163eri cu experien\u0163\u0103 care au participat \u00een r\u0103zboiul din Bosnia-Her\u0163egovina, majoritatea apar\u0163in\u00e2nd cunoscutei divizii ,,Handjar\u201d a armatei bosniace. \u00cen replic\u0103  armata s\u00e2rb\u0103  \u015fi unit\u0103\u0163ile   de poli\u0163ie au ocupat zona declan\u015f\u00e2nd  r\u0103zboiul din 1998-1999. Interven\u0163iile armatei s\u00e2rbe  \u00een regiune nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 a ad\u00e2ceasc\u0103 contradic\u0163iile, gr\u0103bind procesele de fragmentare \u015fi induc\u00e2nd o stare de haos. Agravarea situa\u0163iei din Kosovo constituia \u00een relitate  detonatorul unei noi faze de conflict, capabile s\u0103 z\u0103d\u0103rniceasc\u0103  eforturile de pace din \u00eentreaga zon\u0103 boicotul economic ini\u0163iat  de Uniunea European\u0103 nu a reu\u015fit s\u0103 schimbe situa\u0163ia din regiune, ulterioarele evolu\u0163ii ale evenimentelor au determinat interven\u0163ia NATO asupra Serbiei. ONU n-a autorizat  interven\u0163ia  , \u00een schimb a aprobat  \u00eenfiin\u0163area unei for\u0163e  interna\u0163ionale de pace KFOR.<\/p>\n

<\/a><\/div>\n

\u00cen seara zilei  de 24 martie 1999, for\u0163ele NATO au atacat  aerian Iugoslavia, \u00eencep\u00e2nd o ac\u0163iune militar\u0103 care a durat 87 de zile \u015fi a contat mai cu seam\u0103 \u00een bombardamentele la nivelul Serbiei \u015fi Muntenegrului. Campania \u00eentreprins\u0103 de NATO \u00eempotriva Serbiei sa terminat prin semnarea unui acord la 10 iunie 1999, acesta prevedea suspendarea campaniei aeriene a NATO, retragerea for\u0163elor s\u00e2rbe din Kosovo, revenirea  necondi\u0163ionat\u0103 a refugia\u0163ilor  \u015fi stabilirea \u00een Kosovo a unei for\u0163e de men\u0163inere a p\u0103cii interna\u0163ionale KFOR.  ,,Scopurile politice ale noilor r\u0103zboaie se refer\u0103 la revendicarea puterii pe baza unor identit\u0103\u0163i aparent tradi\u0163ionale – na\u0163iune, trib, religie. \u201d[12]<\/span><\/span><\/span><\/a>\u00cen anul 2000 primele alegeri locale  legale au fost c\u00e2\u015ftigate  de partidul moderat Liga Democratic\u0103 din Kosovo, condus de Ibrahim Rugova.  Serbia se opune independen\u0163ei Kosovo, consider\u00e2nd-o  regiune autonom\u0103 \u00een cadrul s\u0103u, \u00een perioada  2003-2006 statul s-a numit Serbia \u015fi Muntenegru iar din 2006 cele dou\u0103 se separ\u0103. La alegerile din 2007 , au fost c\u00e2\u015ftigate de Partidul Democratic din Kosovo(PDK) condus de Hashim Thaci,\u00een ianurie  2008 devine prim-ministru iar \u00een luna februarie Kosovo \u015fi-a declarat independen\u0163a.<\/p>\n

<\/a><\/div>\n

Conducerea s\u00e2rb\u0103 d\u00e2nd dovad\u0103 de realism, a exprimat o pozi\u0163ie  ferm\u0103 excluz\u00e2nd cu des\u0103v\u00e2r\u015fire for\u0163a, \u015fi declar\u00e2nd cu obstina\u0163ie  c\u0103 va folosi toate c\u0103ile diplomatice \u015fi juridice interna\u0163ionale pentru a-\u015fi rec\u0103p\u0103ta teritoriul ce d\u0103 substan\u0163a istoriei culturale \u015fi spirituale a poporului s\u00e2rb. La 22 iulie 2010, Curtea Interna\u0163ional\u0103 de Justi\u0163ie a prezentat avizul consultativ privind ,, Conformitatea cu dreptul interna\u0163ional a declara\u0163iei unilaterale de independen\u0163\u0103 a institu\u0163ilor provizorii de autoguvernare din Kosovo\u201d . Astefel, potrivit paragrafului 122, Curtea a concluzionat c\u0103 ,, adoptarea declara\u0163iei de independen\u0163\u0103 a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu a \u00eenc\u0103lcat dreptul interna\u0163ional. Concluzia general\u0103 a avizului este c\u0103 declara\u0163ia deindependen\u0163\u0103 nu violeaz\u0103  dreptul interna\u015fional. Rezolu\u0163ia Consiliului de Securitate 1244(1999) sau cadrul Constitu\u0163ional. Fragmentarea etnic\u0103  au generat r\u00e2nd pe r\u00e2nd conflicte care au afectat toate fostele republici Iugoslave dar mai ales pe cele eterogene. Secesiunea Kosovo a fost dorit\u0103 de popula\u0163ia majoritar albanez\u0103, considerat\u0103 neligitim\u0103 de c\u0103tre popula\u0163ia Serbiei.  Identitatea statal\u0103 a albanezilor kosovari nu are precedent \u00een istorie acest teritoriu a apr\u0163inut Serbiei \u00eenc\u0103 din zorii primului stat s\u00e2rbesc, de\u0163in\u00e2nd un vast patrimoniu cultural specific cre\u015ftin ortodox. Kosovo fiind un focar recunoscut al crimei organizate, al traficului  de droguri \u015fi de persoane \u00een statele UE. Accentuarea tendin\u0163elor centrifuge, pe fondul exarceb\u0103rii na\u0163ionalismelor  urm\u00e2nd cu interven\u0163ia NATO.   Scopul m\u0103surilor  \u00eentreprinse de NATO \u00een Iugoslavia  a fost de a impune pacea \u00een Kosovo,  s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 c\u00e2t mai mult  for\u0163ele s\u00e2rbe \u015fi revenirea la casele lor a refugia\u0163ilor. Ca mai t\u00e2rziu s\u0103 fie recunoscut\u0103  independen\u0163a de comunitatea interna\u0163ionl\u0103.<\/o:p><\/p>\n

<\/div>\n

<\/p>\n


<\/p>\n
<\/p>\n
\n
[1]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Mary Kaldor, Razboaie noi si vechi<\/i>, Editura: Antet,  2000, pag. 91<\/o:p><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[2]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>Walter Kolarz, Mituri \u015fi realit\u0103\u0163i \u00een Europa de Est<\/i>, Editura Polirom, Ia\u015fi, pag 178-183<\/span><\/o:p><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[3]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>Mary Kaldor, op. cit., <\/span>pag 94<\/o:p><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[4]<\/span><\/span><\/a> <\/span>Jean-Louis Dufour, Crizele Interna\u0163ionale – De la Beijing (1900) la Kosovo (1999)<\/i> , Editura Corint Bucure\u015fti , 2002 , p 196<\/o:p><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[5]<\/span><\/span><\/a> <\/span>Cornel Caragea, Europa-\u00eentre integrare  \u015fi fragmentare: precedentul kosovo,, \u015fi viitoare arhitectur\u0103 politic\u0103 European\u0103<\/i>.<\/b> Bucure\u015fti: Top Form, 2009. Pag 7<\/o:p><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[6]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Maru Kaldor, op., cit., pag 90<\/o:p><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[7]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Gheorghe Zbughea, S\u00eenge \u015fi lacrimi \u00een spa\u0163iul Iugoslav<\/i>, \u00een Dosarele Istoriei, An V, 2000, p 42<\/span><\/o:p><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[8]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>Gheorghe Zbughea, Istoria Iugoslaviei<\/i>, Editura Corint, Bucure\u015fti, 2001, pag. 147<\/o:p><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[9]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Mar<\/span>y Kaldor, op.cit., pag 98<\/o:p><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[10]<\/span><\/span><\/a> <\/span>Jean-Louis Dufour, op.cit., pag 222<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[11]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>May Kaldor, op. cit., pag. 82<\/span><\/o:p><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[12]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>Mary Kaldor, op. cit.,  pag 82<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

          Tensiunile etnice identitare care duc  la fragmentarea, prin crearea de state na\u0163ionale \u015fi dezemembrarea celor multina\u0163ionale constituie unele dintre marele provoc\u0103ri ale secolului XXI. Prin acceptarea  perocesului de fragmentare teritorial\u0103 a Serbiei precedentul Kosovo \u00eei pun pe europeni  \u00eentr-o situa\u0163ie dificil\u0103. Exist\u0103 \u00eengrijor\u0103ri  potrivit c\u0103rora Kosovo stabile\u015fte  un un precedent  pentru […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":91113,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/91112"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=91112"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/91112\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/91113"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=91112"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=91112"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=91112"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}