{"id":91106,"date":"2018-02-10T09:59:00","date_gmt":"2018-02-10T09:59:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:46:21","modified_gmt":"2023-01-06T20:46:21","slug":"conduita-profesionala-functionarilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/10\/conduita-profesionala-functionarilor\/","title":{"rendered":"Conduita profesional\u0103 a func\u0163ionarilor publici"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
\n
Statul reprezint\u0103 principala institu\u0163ie politic\u0103 a societ\u0103\u0163ii, care exercit\u0103 puterea suveran\u0103, asigur\u00e2nd organizarea \u015fi conducerea societ\u0103\u0163ii prin prerogativa pe care o are de a elabora \u015fi aplica dreptul, a c\u0103rui respectare o poate garanta prin for\u0163a sa de constr\u00e2ngere. Statul de drept \u00ee\u015fi asigur\u0103, \u00een virtutea  principiului legalit\u0103\u0163ii, bazele legale care \u00eei permit s\u0103 previn\u0103 \u015fi s\u0103 reprime comportamentele abuzive ale structurilor sale \u015fi ale cet\u0103\u0163enilor, construind un climat  \u00een care omul s\u0103-\u015fi valorifice drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile \u00eentr-o ordine juridic\u0103 activ\u0103.  Garantarea dreptului la libertate \u015fi siguran\u0163\u0103 este principiul fundamental al procesului penal, prev\u0103zut \u00een Constitu\u0163ie, Conven\u0163ia European\u0103 \u015fi de Codul de Procedur\u0103 Penal\u0103, potrivit c\u0103ruia \u00een cursul procesului penal nici o persoan\u0103 nu poate fi re\u0163inut\u0103, arestat\u0103 sau privativ\u0103 de libertate \u015fi nici supus\u0103  vreunei forme de <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/a><\/div>\n
restr\u00e2ngere a libert\u0103\u0163ii, dec\u00e2t \u00een cazurile \u015fi condi\u0163iile prev\u0103zute de lege. Libertatea este prerogativa omului de a ac\u0163iona f\u0103r\u0103 nici un fel de constr\u00e2ngeri. Egalitatea reflect\u0103 echilibrul vie\u0163ii, absen\u0163a  oric\u0103ror practici sau decizii arbitrare care s\u0103 aduc\u0103 sau s\u0103 plaseze  oamenii pe pozi\u0163ii de inegalitate. Libertatea nu poate exista dec\u00e2t \u00eentre oameni liberi. Una din func\u0163iile statului este cea executiv\u0103 \u015fi administrativ\u0103 care are ca obiect  organizarea aplic\u0103rii \u015fi aplicarea \u00een practic\u0103 a legilor, asigurarea  func\u0163ion\u0103rii servicilor publice instituite \u00een acest scop, precum \u015fi elaborarea de acte normative date \u00een baza legilor. Combaterea corup\u0163ie are drept rezultat \u00eent\u0103rirea \u00eencrederii \u015fi loialit\u0103\u0163i publicului fa\u0163\u0103 de stat, precum \u015fi consolidarea capacit\u0103\u0163ilor financiare \u015fi politice a statului de a-\u015fi servi cet\u0103\u0163enii. Ar trebui mai \u00eentii de toate sa definim ce este corup\u0163ia, care este motivul pentru care unii primesc sau  cer mita.  Care sunt consecin\u0163ele d\u0103rii de mit\u0103  pentru securitatea na\u0163ional\u0103 si ce ne spune Noul Cod Penal despre  darea de mit\u0103.  Corup\u0163ia este un fenomen complex, care \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile \u00een istoria  socio-cultural\u0103 a unei \u0163\u0103ri, \u00een dezvoltarea sa economic\u0103  \u015fi politic\u0103  \u015fi \u00een politicile \u015fi tradi\u0163ile sale birocratice. Samuel P. Huntington sublinia ,,corup\u0163ia poate fi definit\u0103 prin referire la  comportamentul oficialilor publici care deviaz\u0103 de la normele acceptate pentru a servi scopuri private.\u201d [1]<\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span><\/div>\n
<\/a><\/div>\n

Corup\u0163ia afecteaz\u0103 dezvoltarea economic\u0103 \u015fi social\u0103 deoarece genereaz\u0103 op\u0163iuni gre\u015fite \u015fi \u00eencurajeaz\u0103 concuren\u0163a \u00een domeniul lu\u0103rii de  mit\u0103 \u015fi nu ceea ce prive\u015fte calitatea serviciilor.  ,,Corup\u0163ia implic\u0103 utilizarea abuziv\u0103 a puterii publice \u00een scopul ob\u0163inerii, pentru sine ori pentru altul, a unui c\u00e2\u015ftig necuvenit:<\/o:p><\/p>\n

– abuzul de putere \u00een exercitarea atribu\u0163iilor de serviciu<\/o:p><\/span><\/div>\n
– frauda ( \u00een\u015fel\u0103ciunea \u015fi prejudicierea unei alte persoane sau entit\u0103\u0163i);<\/o:p><\/span><\/div>\n
– utilizarea fondurilor ilicite \u00een finan\u0163area partidelor politice \u015fi campaniilor electorale;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– favoritismul;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– instituirea unui mecanism arbitrar de exercitare a puterii \u00een domeniul privatiz\u0103rii sau al achizi\u0163iilor publice;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– conflictul de interese ( prin angajarea \u00een tranzac\u0163ii sau dob\u00e2ndirea unei pozi\u0163ii ori a unui interes comercial care nu este compatibil cu rolul \u015fi \u00eendatoririle oficiale).\u201d[2]<\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>Conform DEX-ului  rom\u00e2n mita \u00eenseamn\u0103 – sum\u0103 de bani sau obiecte date ori promise unei persoane, cu scopul de a o determina s\u0103-\u0219i \u00eencalce obliga\u021biile de serviciu sau s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103 mai con\u0219tiincios. Conform Noului Cod Penal    ,, <\/span>luarea de mit\u0103  este infrac\u0163iunea ce const\u0103 \u00een fapta func\u0163ionarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori prime\u015fte bani sau alte foloase  care nu i se cuvin ori accept\u0103 promisiunea unor astfel de foloase, \u00een leg\u0103tura  cu \u00eendeplinirea, ne\u00eendiplinirea, urgentarea ori \u00eent\u00e2rzierea \u00eendeplinirii unui act ce intr\u0103 \u00een \u00eendatoriilor sale de serviciu sau \u00een leg\u0103tur\u0103  cu \u00eendeplinirea unui act contrar acestor \u00eendatoriri.\u201d [3]<\/span><\/span><\/span><\/a> Reforma anticorup\u0163ie este un proces lung, \u00een cadrul c\u0103ruia atitudinile \u015fi comportamentele adecvate se \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi se cultiv\u0103 la toate nivelele.  Reformele se pot \u00eencadra \u00een patru categorii: prevenire, aplicare, informare public\u0103 \u015fi dezvolatre institu\u0163ional\u0103. \u00cen fiecare situa\u0163ie, scopul final este transformarea curup\u0163iei \u00eentr-un act neprofitabil, care implic\u0103 riscuri. Trebuie s\u0103 existe un plan coerent de dezvoltare economic\u0103, care s\u0103 fie dus p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, dezvoltarea unei strategii coerente, generale \u015fi complexe implic\u0103 un angajament clar din partea liderilor politici \u00een combaterea corup\u0163iei indiferent de schimb\u0103rile politice care au loc. Fiecare \u0163ar\u0103 sau regiune \u00ee\u015fi are propia istorie \u015fi cultur\u0103, propriul s\u0103u sistem politic \u015fi propriul set de valori \u015fi fiecare se afl\u0103 \u00eentr-un anumit stadiu de dezvoltare economic\u0103 \u015fi social. Este posibil  ca o solu\u0163ie  anticorup\u0163ie aplicat\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103  s\u0103 nu func\u0163ioneze \u00een alta. Una dintre cele mai importante \u015fi semnificative caracterisici ale fenomenului de corup\u0163ie o reprezint\u0103 dimensiunea sa politic\u0103, includerea \u00een sfera ei de cuprindere a \u00eenal\u0163ilor demnitari. Cu o istorie marcat\u0103 de profunde neclarit\u0103\u0163i \u015fi evidente  partizanate politice, trebuie s\u0103-\u015fi asume  rolul important  de factor de configurarea  a dreptului, exercit\u00e2ndu-\u015fi  func\u0163iile specifice \u00een decorul extrem de colorat al realit\u0103\u0163ilor de ast\u0103zi. C\u00eend puterea se consum\u0103 \u00een goana dup\u0103 agoniseal\u0103 personal\u0103 sau de partid f\u0103r\u0103 un interes minim de a construi ceva \u015fi pentru societate.  Jan Chaiken \u015fi Kennth Carlson \u00eentr-un raport special \u00eentocmit pentru Biroul de statistic\u0103 Penal\u0103 al SUA,, compara\u0163i cu infractorii \u201c obi\u015fnui\u0163i\u201d infractorii inclu\u015fi de categoria  \u201c gulerelor albe,\u201d au o probabilitate mai mare:<\/o:p><\/span><\/div>\n
a) ca procurorul s\u0103 resping\u0103 orice ac\u0163iune penal\u0103 declan\u015fat\u0103 \u00eempotriva lor (\u00eentre 25-40 %)<\/o:p><\/span><\/div>\n
b) s\u0103 evite plata cau\u0163iunii (\u00eentre 13-37%)<\/o:p><\/span><\/div>\n
c) s\u0103 fie elibera\u0163i condi\u0163ionat,\u00een loc de a fi privat de libertate (\u00eentre 40-54%),<\/o:p><\/span><\/div>\n
d) s\u0103 primeasc\u0103, \u00een condi\u0163iile unei sanc\u0163iuni const\u00eend \u00een privarea de liberatea, numai o  pedeaps\u0103 minim\u0103 ( \u00eentre 29-50 luni)\u201d.[4]<\/span><\/span><\/span><\/a>                                                                                          <\/span><\/div>\n
<\/a><\/div>\n

            Una din cele mai puternice arme legislative este folosit\u0103 atunci c\u00e2n un func\u0163ionar public posed\u0103 propriet\u0103\u0163i inexplicabile sau are un nivel de trai care dep\u0103\u015fe\u015fte posibilit\u0103\u0163ile oferite de salariul s\u0103u. Dac\u0103 fun\u0163ionarul public respectiv nu poate oferi explica\u0163ii satisf\u0103c\u0103toare, el se va face vinovat de corup\u0163ie. Max Weber  sublinia c\u0103 ,,procesul de ra\u0163ionalizare \u015fi birocratizare const\u00eend \u00een depersonalizarea rela\u0163iilor sociale \u015fi orientarea ac\u0163iunilor umane de c\u0103tre  norme ori reguli instrumentate cu caracter ra\u0163ional. Apari\u0163ia func\u0163ionarului profesionist , ca element  constitutiv pentru ordinea social\u0103, este ,, st\u00e2lpul de rezisten\u0163\u0103 al statului modern\u201d.[5]<\/span><\/span><\/span><\/a> Corup\u0163ia poate fi comb\u0103tut\u0103 dac\u0103  popula\u0163ia \u00een general  vede c\u0103 liderii sunt cu adev\u0103rat dispu\u015fi s\u0103 lupte \u00eempotriva corup\u0163iei, dac\u0103 oficiali de la cel mai \u00eenalt nivel dau dovad\u0103  de integritate \u015fi de moralitate. Publicul are nevoie de \u00ee<\/span>ncredere c\u0103 lupta anticorup\u0163ie se afl\u0103 \u00een m\u00e2ini \u00een care se poate avea \u00eencredere deplin\u0103. Pricipiile care guverneaz\u0103  ,,conduita profesional\u0103 a func\u0163ionarilor  publici sunt urm\u0103toarele:<\/o:p><\/span><\/p>\n

– suprema\u0163ia Constitu\u0163iei \u015fi a legii, principiu conform c\u0103ruia func\u0163ionarii publici au \u00eendatorirea de a respecta Constitu\u0163ia \u015fi legile \u0163\u0103ri;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– prioritatea interesului public, principiu conform c\u0103ruia func\u0163ionarii publici au \u00eendatorirea de a considera  interesul public mai presus  dec\u00e2t interesul  personal,\u00een exercitarea  func\u0163iei publice;<\/o:p><\/span><\/div>\n
-asigurarea egalit\u0103\u0163ii de tratament a cet\u0103\u0163enilor \u00een fa\u0163a autorit\u0103\u0163ilor \u015fi a institu\u0163iilor publice, principiu conform  c\u0103ruia func\u0163ionarii publici au \u00eendatorirea de a aplica acela\u015fi regim juridic \u00een situa\u0163ii identice sau similare;<\/o:p><\/span><\/div>\n
-impar\u0163ialitatea  \u015fi independen\u0163a, principiu conform c\u0103ruia  func\u0163ionarilor publici sunt obliga\u0163i s\u0103 aib\u0103 o atitudine obiectiv\u0103, neutr\u0103 fa\u0163\u0103 de orice interes politic, economic, religios sau de alt\u0103 natur\u0103 \u00een exercitare func\u0163iei publice;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– integritatea moral\u0103, principiu conform c\u0103ruia func\u0163ionarilor publici le este interzis s\u0103 solicite sau s\u0103 accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru al\u0163ii, vreun avantaj sau beneficiu \u00een considerarea func\u0163iei publice pe care  o de\u0163in, ori s\u0103 abuzeze \u00een vreun fel de aceast\u0103 func\u0163ie;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– libertatea g\u00e2ndirii \u015fi a exprim\u0103rii, principiu conform c\u0103ruia func\u0163ionarii publici pot s\u0103-\u015fi exprime \u015fi s\u0103-\u015fi fundamenteze opiniile cu respetarea ordinii de drept \u015fi a bunelor moravuri;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– cinstea \u015fi corectitudinea, principiu conform c\u0103ruia \u00een exercitatea func\u0163iei publice \u015fi \u00een \u00eendeplinirea atribu\u0163iilor de serviciu, func\u0163ionarilor publici trebuie s\u0103 fie de bun\u0103-credin\u0163\u0103;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– deschiderea \u015fi transparenta, principiu conform c\u0103ruia activit\u0103\u0163iile desf\u0103\u015furatede func\u0163ionarii publice \u015fi pot fi supuse monitoriz\u0103rii cet\u0103\u0163enilor.\u201d[6]<\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>   <\/span>Experien\u0163a dovede\u015fte c\u0103, dac\u0103 fenomenul corup\u0163iei nu este controlat, el se va intensifica.Odat\u0103 ce s-a instaurat un sistem eficient de luare \u015fi dare a mitei, oficialii corup\u0163i au un motiv \u00eentemeiat pentru a solicita sume \u015fi mai mari, cre\u00e2nd o cultur\u0103 a mitei, ce are drept consecin\u0163\u0103 ineficien\u0163a organiza\u0163iei.   <\/span>C<\/span>\u00e2nd Singapore a ob\u0163inut autonomia corup\u0163ia era larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een toate sectoarele serviciului public, noii lideri politici s-au gr\u0103bit s\u0103 se ofere ca modele pentru oficialii publici: nu au f\u0103cut c\u0103l\u0103torii inutile pe banii publici, nu au comis nici un altfel de abuz \u015fi au adoptat o politic\u0103 a toleran\u0163ei zero fa\u0163\u0103 de corup\u0163i. Prin exemplul personal, ei au creat un climat de onestitate \u015fi integritate. Func\u0163ionarii publici erau mult mai prost pl\u0103ti\u0163i dec\u00e2t angaja\u0163ii din sectorul privat.<\/span> <\/span>\u00cen septembrie 1952 guvernul a decis s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 Biroul Anticorup\u0163ie (mul\u0163i angaja\u0163i  ai acestui birou erau deseori implica\u0163i \u00een acte de corup\u0163ie) cu Biroul de Investigare a Practicilor Corupte.<\/span><\/o:p><\/span><\/div>\n
M\u0103suri administrative:<\/o:p><\/span><\/div>\n
1)    <\/span><\/span>\u00cenlocuirea ofi\u0163erilor de poli\u0163ie deta\u015fa\u0163i cu anchetatori civili permanen\u0163i;<\/o:p><\/span><\/div>\n
2)    <\/span><\/span>\u00cenl\u0103turarea ocaziilor de a apela la practici corupte \u00een cadrul procedurilorde lucru guvernamentale.<\/o:p><\/span><\/div>\n
Constitu\u0163ia din Singapore ofer\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u p\u00e2rghii pentru asigurarea integrit\u0103\u0163ii \u00een cadrul serviciului public. Pre\u015fedintele Republicii Singapore, care nume\u015fte  directorul CPIB la recomandarea Cabinetului sau unui ministru care ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een numele acestuia poate s\u0103 revoce numirea directorului. La r\u00e2ndul s\u0103u directorul poate s\u0103 solicite cu consim\u0163\u0103mintul pre\u015fedintelui s\u0103 solicite investiga\u0163ii pe marginea unor informa\u0163ii, acuza\u0163ii sau reclama\u0163ii legate de o anumit\u0103 persoan\u0103 chiar dac\u0103  prim-ministrul refuz\u0103 s\u0103-\u015fi dea acordul. Orice persoan\u0103 care s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte acte de corup\u0163ie poate fi amendat\u0103 cu p\u00e2n\u0103  la 100 000 de dolari, poate primi p\u00e2n\u0103 la 5 ani \u00eenchisoare sau ambele. Persoana v\u0103t\u0103mat\u0103 de corup\u0163ie  trebuie s\u0103 returneze  suma pe care a acceptat-o drept mit\u0103. Biroul a c\u00e2\u015ftigat \u00eencrederea \u015fi sprijinul publicului \u00een lupta  \u00eempotriva corup\u0163iei:<\/o:p><\/span><\/div>\n
–         <\/span><\/span>Climatul cultural din Singapore care se opune serios corup\u0163iei<\/o:p><\/span><\/div>\n
Func\u0163ionarii publici sunt bine pl\u0103ti\u0163i, ceea ce diminueaz\u0103 considerabil disponibilitatea acestora de a se angaja \u00een practice corupte.  <\/span>Integrarea Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103 aduce \u00een prim plan accelerarea reformei \u00een administra\u0163ie public\u0103 \u015fi implicit reforma func\u0163iei publice, depolitizarea structurilor  administra\u0163iei publice \u015fi alinierea acesteia la standardele \u015fi cerin\u0163ele Uniunuii Europene.  Din moment ce Europa unit\u0103 \u015fi extins\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 asigure un grad maximal de securitate, bun\u0103stare \u015fi confort cet\u0103\u0163enilor . Cet\u0103\u0163enii trebuie s\u0103 fie convin\u015fi  c\u0103 riscurile \u015fi amenin\u0163\u0103rile  cu care se pot confrunta  sunt deja catalogate, analizate, c\u0103 exist\u0103 solidaritate la v\u00e2rf a deciden\u0163ilor. Art. 29 al Tratatului privind \u00eenfiin\u0163area Uniunea European\u0103 men\u0163ioneaz\u0103 prevenirea corup\u0163iei, organizat\u0103 sau nu, precum \u015fi lupta \u00eempotriva acestui fenomen printre obiectivele care permit crearea \u015fi p\u0103strarea unui spa\u0163iu european de libertate, securitate \u015fi justi\u0163ie, datorit\u0103 unei mai str\u00e2nse cooper\u0103ri judiciare, poli\u0163iene\u015fti \u015fi vamale \u015fi datorit\u0103 apropierii de reglement\u0103rile dreptului penal. La Reuniunea Consiliului European de la Tampere din 1999, \u015fefii de stat \u015fi de guvern au adoptat aceast\u0103 recomandare, men\u0163ion\u00e2nd corup\u0163ia, \u00een contextul infrac\u0163ionalit\u0103\u0163ii financiare, ca unul dintre sectoarele cu o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 pentru care trebuie c\u0103utate defini\u0163ii, incrimin\u0103ri \u015fi sanc\u0163iuni comune.  ,, Negocierea dosarului de aderare  a Rom\u00e2niei la UE s-a \u00eencheiat  cu adoptarea a dou\u0103 clauze  de salvgardare, una dintre ele viz\u00e2nd  domeniul justi\u0163iei afacerilor interne. Aceast\u0103 clauz\u0103 specific\u0103 de siguran\u0163a  poate fi activat\u0103 cu votul majorit\u0103\u0163ii calificate  a consiliului UE, de ne\u00eendeplinirea  oric\u0103rei  din urm\u0103toare\u015fe \u015fapte cerin\u0163e \u015fi ar fi putut \u00eent\u00e2rzia cu un an aderarea Rom\u00e2niei la UE.<\/o:p><\/span><\/div>\n
Cele 7 puncte care se poate activa clauza  de salvgardare din domeniul Justi\u0163iei \u015fi Afaceri Interne:<\/o:p><\/span><\/div>\n
– Implementarea Planului de Ac\u0163iune Shengen;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– Asigurarea unui nivel ridicat al contorlului \u015fi al supravegherii la viitoarele frontiere externe  ale UE \u015fi redactarea unui plan multi-anual de investi\u0163ii;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– Elaborarea \u015fi implementarea unui Plan de ac\u0163iune \u015fi a unei Strategii integrate  \u015fi actualizate  pentru reforma sistemului judiciar;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– Accelerarea  luptei \u00eempotriva corup\u0163iei \u015fi \u00een special \u00eempotriva corup\u0163iei la nivel \u00eenalt;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– Realizarea unui audit  independent asupra rezultatelor \u015fi impactului generate de actuala Strategie Na\u0163ional\u0103 Anticorup\u0163ie<\/o:p><\/span><\/div>\n
– Asigurarea unui cadru legislativ clar privind sarcinile. \u015fi cooperarea dintre poli\u0163ie \u015fi jandarmerie, precum \u015fi elaborarea \u015fi implementarea unui plan clar de recrutare care s\u0103 permit\u0103  progrese semnificative \u00een completarea deficitului de personal la aceste structuri;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– Elaborarea  \u015fi implementarea unei strategii multi-anulae coerente \u00eempotriva criminalit\u0103\u0163ii.\u201d[7]<\/span><\/span><\/span><\/a><\/span><\/div>\n
<\/a><\/div>\n

<\/o:p><\/p>\n

 \u00cen Raportul din noiembrie 1998 Comisia European\u0103  men\u0163iona c\u0103 nu s-a  f\u0103cut progrese  reale  \u00een ceea ce prive\u015fte  lupta  \u00eempotriva corup\u0163iei \u015fi a crimei organizate, controlul frontierelor ,,, \u00een ciuda faptului  c\u0103 acestea se num\u0103rau printre priorit\u0103\u0163ile pe termen scurt ale parteneriatului de aderare\u201d. \u00cen anul 1999, Rom\u00e2nia a f\u0103cut demersuri  pe l\u00e2ng\u0103 Secretariatul General al OECD pentru dob\u00e2ndirea statului de membru  cu drepturi depline \u00een Grupul de Lucru privind combaterea corup\u0163iei \u00een tranzac\u0163iile  comerciale interna\u0163ionale. Deficien\u0163ele cele mai mari semnalate de comisarii UE vizeaz\u0103 lupta  \u00eempotriva corup\u0163iei din institu\u0163iile statului \u015fi combaterea criminalit\u0103\u0163ii organizate  Planul de ac\u0163iune al Consiuliului de la Viena, din 1998 a definit corup\u0163ia ca fiind unul dintre comportamentele infrac\u0163ionale, care \u0163in de criminalitatea organizat\u0103 \u015fi care necesit\u0103 o ac\u0163iune prioritar\u0103. Prin aceasta criminalitatea organizat\u0103 constituie o amenin\u0163are  major\u0103 pentru toate elementele de baz\u0103 a democra\u0163iei, ea put\u00e2nd crea chiar o clas\u0103 politic\u0103 alternativ\u0103, pun\u00e2nd \u00een pericol pacea social\u0103 \u015fi dezvoltarea efectiv\u0103 a \u0163\u0103rii \u00een care se manifest\u0103. ,,Criminalitatea organizat\u0103 produce un puternic impact politic, \u00eendeosebi prin controlul exercitat de unele organiza\u0163ii  mafiotice asupra  unor politicieni, dar \u015fi prin amenin\u0163area sau \u00eengr\u0103direa libert\u0103\u0163ii de expresie ob\u0163inut\u0103 de aceste organiza\u0163ii prin controlul instituit asupra a tot mai multe mijloace de comunicare \u00een mas\u0103, care sunt transormate \u00een instrumente deosebit de eficace \u00een ap\u0103rarea intereselor de grup, \u00een atacuri asupra celor incomozi.\u201d[8]<\/span><\/span><\/span><\/a> Eforturile depuse pentru combarea \u015fi prevenire corup\u0163iei nu vor putea reu\u015fi dec\u00e2t cu condi\u0163ia c\u0103 toate componentele societ\u0103\u0163ii s\u0103 accepte caracterul lor indispensabil. Semnalul cel mai important trebuie s\u0103 vin\u0103 de la conduc\u0103tori \u015fi de la cei abilita\u0163i.  Persoanele compromise nu trebuie numite \u00een func\u0163i importante, func\u0163ionarii care \u00ee\u015fi asum\u0103 aceast\u0103 responsabilitate important\u0103 trebuie s\u0103 fie irepro\u015fabil\u0103. Personalul trebuie s\u0103 aib\u0103 integritatea ne\u015ftirbit\u0103, f\u0103r\u0103 a mai pune la \u00eendoial\u0103 angajamentul de a lupta \u00eempotriva practicilor corupte. Criteriile de selec\u0163ie sunt foarte stricte \u015fi sunt recrutate personae cu calific\u0103ri excelente. Activit\u0103\u0163ile desf\u0103\u015furate de func\u0163ionarii publici, care implic\u0103 exercitarea prerogativelor de putere public\u0103 sunt urm\u0103toarele:<\/o:p><\/span><\/div>\n
– punerea \u00een executarea a legilor \u015fi a celorlalte acte normative \u015fi a altor reglement\u0103ri specifice autorit\u0103\u0163ii sau institu\u0163iei publice precum asigurarea aviz\u0103rii acestora<\/o:p><\/span><\/div>\n
– elaborarea proiectelor politicilor \u015fi strategiilor, programelor, studiilor, analizelor \u015fi statisticilor necesare realiz\u0103rii \u015fi implement\u0103rii politicilor publice, precum \u015fi a documenta\u0163iei necesare execut\u0103rii legilor, \u00een vederea realiz\u0103rii competen\u0163ei autorit\u0103\u0163ii sau institu\u0163iei publice;<\/o:p><\/span><\/div>\n
-consilierea, controlul \u015fi auditul public intern;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– gestionarea resurselor umane \u015fi a resurselor financiare;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– colectarea crean\u0163elor bugetare;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– reprezentarea intereselor autorit\u0103\u0163ii sau institu\u0163iei publice \u00een raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate \u00een limita  competen\u0163elor stabilite de conduc\u0103torul autorit\u0103\u0163ii sau institu\u0163iei publice, precum \u015fi reprezentarea \u00een justi\u0163ie a autorit\u0103\u0163ii sau institu\u0163iei  publice \u00een care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea;<\/o:p><\/span><\/div>\n
–  relizarea de activit\u0103\u0163i \u00een conformitate cu strategia de informatizare a administra\u0163iei publice.\u201d[9]<\/span><\/span><\/span><\/a> Corupera \u015fi atragerea \u00een activit\u0103\u0163i criminale  a unor persoane cu r\u0103spundere, a unor func\u0163ionari de stat, inclusiv din organele,\u00een scpul asigur\u0103rii securit\u0103\u0163ii membrilor comunit\u0103\u0163ii criminale, monopoliz\u0103rii \u015fi extinderii sferei de ac\u0163iuni. Corup\u0163ia are dou\u0103 aspect esen\u0163iale ale naturii umane: necessitate \u015fi l\u0103comia. Deseori ace\u015fti func\u0163ionari recurg la infrac\u0163iuni de serviciu cum ar fi  traficul de influen\u0163\u0103 \u015fi abuzul \u00een serviciu . ,,Traficul de influen\u0163\u0103 ce const\u0103 \u00een pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau de late foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 de o persoan\u0103 care are influen\u0163\u0103 sau las\u0103 s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 are influen\u0163\u0103asupra unui func\u0163ionar  public \u015fi care promite c\u0103 \u00eel va determina pe acesta s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103, s\u0103 nu \u00eendeplineasc\u0103, s\u0103 urgenteze ori s\u0103 \u00eent\u00e2rzie indeplinirea unui act  ce intr\u0103 \u00een \u00eendatoriile sale de serviciu sau s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 un act contrar acestor \u00eendatoriri.\u201d[10]<\/span><\/span><\/span><\/a> Abuzul \u00een serviciu este infrac\u0163iunea ce const\u0103 \u00een \u00eendeplinirea unui act sau \u00eendeplinirea defectuas\u0103 a acestuia de c\u0103tre func\u0163ionar public aflat \u00een exerci\u0163iul atribu\u0163iilor sale de serviciu, dac\u0103 prin aceasta se cauzeaz\u0103 o pagub\u0103 ori v\u0103t\u0103mare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. O activitate eficient\u0103 de anchetare \u015fi sanc\u0163ionare \u00eencurajeaz\u0103 comunitatea s\u0103 raporteze actele de corup\u0163ie. Lupta nu poate fi c\u00e2\u015ftigat\u0103 doar prin simpla pedepsire a corup\u0163ilor \u015fi printr-o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a mecanismului birocratic, sunt necesare schim\u0103ri fundamentale la nivelul atitudinii publicului. Atitudinea fa\u0163\u0103 de corup\u0163ie poate genera efecte de durat\u0103 \u00een lupta cu acest flagel.  ,,Efectele corup\u0163iei constau  \u00een \u00eencetinirea dezvolt\u0103rii economice, iner\u0163ia \u015fi ineficacitatea aparatului administrativ, c\u00eet \u015fi instaurarea  unui regim fiscal tot mai \u00eempovor\u0103tor pentru popula\u0163ie; m\u0103surile administartive sunt adoptate f\u0103r\u0103 respectarea unor norme legale, contractele \u015fi ofertele publice  susnt c\u00e2\u015ftigate  de persoanele  sau societ\u0103\u0163ile  care au dat mita cea mai substan\u0163ial\u0103, fapt ce se reflect\u0103 \u015fi \u00een executarea  unor lucr\u0103ri  de praost\u0103 calitate, \u00een termene dep\u0103\u015fite  \u015fi condi\u0163ii necorespunz\u0103toare  ori calitatea serviciilor este sub orice critic\u0103. \u201c[11]<\/span><\/span><\/span><\/a>Cet\u0103\u0163enii devin o for\u0163\u0103 \u00een lupta \u00eempotriva corup\u0163iei, implic\u00e2ndu-se prin ac\u0163iuni sus\u0163inute pentru a ridica standardele morale ale societ\u0103\u0163ii \u015fi a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i sistemele de administrare a afacerilor \u00een scopul prevenirii corup\u0163iei. Omul judec\u0103  de multe ori prin prisma  interesului individual. Acest interes  imediat, individual, personal al individului, se ciocne\u015fte cu interesul general, cu voin\u0163a general\u0103 exprimat\u0103 \u00een legi \u015fi alte acte normative. Factorul social prive\u015fte structura pe clase \u015fi categorii sociale a popula\u0163iei, nivelul de educa\u0163ie \u015fi cultur\u0103 al membrilor societ\u0103\u0163ii formele de mobilitate social\u0103, gradul de bun\u0103stare sau de s\u0103r\u0103cie, ca \u015fi mecanismele de func\u0163ionare a institu\u0163iilor societ\u0103\u0163ii. Trebuie s\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 doar organele de for\u0163\u0103 \u015fi ale serviciilor speciale nu sunt suficiente pentru men\u0163inerea sub control a crimei organizate, a corup\u0163iei este necesar\u0103 contribu\u0163ia unei opinii publice c\u00eet mai largi. Societatea sofisticat\u0103 \u015fi foarte bine educate care este dispus\u0103  s\u0103 raporteze comportamentele corupte f\u0103r\u0103 teama  de repercusiuni, corup\u0163ia prosper\u0103 acolo unde publicul nu este con\u015ftient  de drepturile sale.<\/o:p><\/span><\/div>\n
<\/a><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n
<\/p>\n
\n
[1]<\/span><\/span><\/a> <\/span> <\/span>Samuel P. Huntington, Political Order in Changing Societies<\/i>, New Haven and London, Yale University Press, 1968, p. 59.<\/o:p><\/span><\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
[2]<\/span><\/span><\/a> Rusu marcel Ioan,  Func\u0163ionarul public \u015fi corup\u0163ia<\/i>, Sibiu, Ed. Universit\u0103\u0163ii Luvian Blaga din SIbiu, 2008, pag 33.<\/o:p><\/span><\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
[3]<\/span><\/span><\/span><\/a> Mihail Udroiu, <\/i><\/span> <\/i>Drept penal: partea special\u0103;  Noul Cod Penal<\/span><\/i>, Bucure\u015fti Ed. C.H. Beck 2014, pag 341<\/span><\/o:p><\/span><\/u><\/b><\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
[4]<\/span><\/span><\/span><\/a> Carlson Kennethh, Chaiken Jan, White Collar Crime.Special Report of the Bureau of Justice Statitic<\/i>, Washington, DC., U.S. Department of Justice, September, 1987<\/o:p><\/span><\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
[5]<\/span><\/span><\/a> Weber Max, Etica protestant\u0103 \u015fi spiritul capitalismului<\/i>, Ed. Humanitas, 1993, pag 7<\/o:p><\/span><\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
[6]<\/span><\/span><\/span><\/a> Liviu Giurgiu, Cristian Giuseppe Zaharie, Drept administrativ: curs universitar<\/i>,  Bucure\u015fti  Ed. Pro Universitaria, 2010, pag 247.<\/span><\/o:p><\/span><\/u><\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
[7]<\/span><\/span><\/span><\/a> Oana B\u0103lu\u0163a, C\u0103t\u0103lin  Balan, Justi\u0163ie \u015fi Afaceri Interne. <\/i>Ed. Tritonic, 2007,  pag 113.<\/span><\/o:p><\/span><\/i><\/div>\n<\/div>\n
\n
[8]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Ion Pitulescu, Al treilea r\u0103zboi mondial. Crima Organizat\u0103<\/i>. Editura National. 1996 pag19.<\/o:p><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
[9]<\/span><\/span><\/a> Rusu Marcel Ioan op.cit.,  58-59<\/o:p><\/span><\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
[10]<\/span><\/span><\/a> Mihail Udroiu, <\/i> op.cit., 2014 pag 355<\/o:p><\/span><\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
[11]<\/span><\/span><\/span><\/a>  Ion Pitulescu, op. cit., pag 17<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Statul reprezint\u0103 principala institu\u0163ie politic\u0103 a societ\u0103\u0163ii, care exercit\u0103 puterea suveran\u0103, asigur\u00e2nd organizarea \u015fi conducerea societ\u0103\u0163ii prin prerogativa pe care o are de a elabora \u015fi aplica dreptul, a c\u0103rui respectare o poate garanta prin for\u0163a sa de constr\u00e2ngere. Statul de drept \u00ee\u015fi asigur\u0103, \u00een virtutea  principiului legalit\u0103\u0163ii, bazele legale care \u00eei permit s\u0103 previn\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":91107,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/91106"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=91106"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/91106\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/91107"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=91106"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=91106"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=91106"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}