{"id":91095,"date":"2018-02-10T09:59:00","date_gmt":"2018-02-10T09:59:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:46:17","modified_gmt":"2023-01-06T20:46:17","slug":"linia-maginot-uniunii-europene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/10\/linia-maginot-uniunii-europene\/","title":{"rendered":"Linia Maginot a Uniunii Europene"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
<\/div>\n

<\/p>\n

\n
\n
Prin luarea  m\u0103surilor de siguran\u0163\u0103, se urm\u0103re\u015fte combaterea \u015fi neutralizarea anumitor st\u0103ri de pericol care creeaz\u0103 o temere deosebit\u0103, crearea unei atmosfere de lini\u015fte \u015fi siguran\u0163\u0103 \u00een locul st\u0103rii actuale de incertitudine \u015fi pericol. Uniunea European\u0103  traverseaz\u0103  \u00een momentul de fa\u0163\u0103 un proces de redefinire a identit\u0103\u0163ii \u015fi coeziuni interne, \u00een contextul noilor amenin\u0163\u0103ri ar trebui luate \u00een calcul \u015fi sub prisma gradului de dezordine \u00een diploma\u0163ia interna\u0163ional\u0103. Uniunea European\u0103 are nevoie de o strategie de natur\u0103 politic\u0103 \u015fi geopolitic\u0103 \u015fi de rela\u0163ii interna\u0163ionale. <\/span>A vorbi despre NATO \u00eenseamn\u0103 s\u0103 vorbe\u015fti de SUA, a vorbi de UE \u00eenseamn\u0103 s\u0103 vorbe\u015fti Germania. <\/span>P\u00e2n\u0103 \u00een anii 2010 Fran\u0163a \u015fi Germania erau considerate ,,statele locomotive\u201d ale Uniunii Europene  acuma rolul  de locomotiv\u0103  \u00eei revine doar Germaniei, transform\u00e2nd UE \u00eentr-un simplu instrument  al politicii germane iar Fran\u0163ei  \u00eei revine rolul ,,primului <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/a><\/div>\n
vagon\u201d.,,<\/span>Unul din demersurile esen\u021biale ale teoriei  realiste contemporane se bazeaz\u0103  pe faptul  c\u0103 \u00een\u021belegerea fenomenelor interna\u021bionale porne\u0219te \u00een mod fundamental doar de la distribuirea  capacit\u0103\u021bilor economice \u0219i militare \u00eentre juc\u0103torii esen\u021biali ai sistemului .[1]<\/span><\/span><\/span><\/a>\u201d<\/span>  <\/span>\u00cencep\u00e2nd cu Tratatul de la Maastricht ,,Uniunea European\u0103 a admis necesitatea unei politici externe \u0219i de securitate comune, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103  a stabili ce era aceasta sau cum va fi determinat\u0103 \u0219i implementat\u0103. Zece ani mai t\u00e2r\u0219iu, UE era pe punctual de a \u00eenfiin\u021ba o for\u021b\u0103 de reac\u021bie rapid\u0103 de 60 000 de oameni pentru interven\u021bii \u0219i misiuni de men\u021binere a p\u0103cii. La \u00eendemnul Fran\u021bei \u0219i spre iritarea vizibil\u0103 a Casei Albe, guvernele europene se apropiau \u0219i de un accord privind o organiza\u021bie autonom\u0103 de ap\u0103rare capabil\u0103 s\u0103 ac\u021bioneze la distan\u021b\u0103 \u0219i independent\u0103 de NATO[2]<\/span><\/span><\/span><\/a>.\u201d Pe c\u00e2nd <\/span>Germania consider\u0103 c\u0103 America \u015fi principalele ei alia\u0163i urm\u0103resc obiective conflictuale, elita german\u0103 fiind nevoit\u0103 de a-\u015fi folosi p\u00e2rghiile de cooperare european\u0103 \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii pentru a-\u015fi  urm\u0103ri interesele \u00een mod separat de cadru atlantic.  <\/span>Kennet Waltz atribuie ,,ranguri puterilor dup\u0103 m\u0103rimea popula\u021biei \u0219i a teritoriului, dotarea cu resurse, capacitatea economic\u0103, puterea militar\u0103, stabilitatea politic\u0103 \u0219i competen\u021ba conducerii.\u201d[3]<\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>Diploma\u0163ia Germaniei la etapa actual\u0103 este una dintre cele mai bune, iar ca s\u0103 ai o diploma\u0163ie abil\u0103 ai nevoie \u015fi de servicii de informa\u0163ii pe m\u0103sur\u0103. <\/span>Termenul de serviciu de informa\u021bii se refer\u0103 la o organiza\u021bie care culege \u0219i evalueaz\u0103 informa\u021bii ce \u021bin de politica extern\u0103, intern\u0103 \u0219i de securitatea, prin canale deschise \u0219i secrete. Serviciile de informa\u021bii sunt agen\u021bii guvernamentale care joac\u0103 un rol important \u00eentr-un stat democratic, protej\u00e2nd securitatea na\u021bional\u0103 \u0219i ordinea public\u0103. ,,Serviciul Federal de Informa\u021bii, sau Bundesnarichtendienst (BND) , este serviciul de informa\u021bii externe,  o agen\u021bie federal\u0103  care se subordoneaz\u0103 \u0219efului Cancelariei Federale. Principala sa sarcin\u0103 este de a culege informa\u021bii relevante \u0219i valoroase despre statele str\u0103ine, informa\u021bii care s\u0103 ajute la elaborarea politicilor extern\u0103 \u0219i de securitate ale Germaniei. Aten\u021bia \u0219i resursele serviciului sunt orientate c\u0103tre regiunile cu poten\u021bial de criz\u0103.[4]<\/span><\/span><\/span><\/a>\u201dSarcina pentru a culege \u0219i evalua informa\u021bii cu privire la activit\u0103\u021bi  extremiste care pun  \u00een pericol securitatea Germaniei \u0219i la orice alte activit\u0103\u021bi  derulate de cet\u0103\u021benii str\u0103ini \u00eei revine Biroului Federal pentru Protec\u021bia Constitu\u021biei, sau Bundesamt fur Verfassungsschutz (BfV)  este serviciul  intern de informa\u021bii \u015fi este  o agen\u021bie federal\u0103 care se subordoneaz\u0103 Ministerului Federal de Interne.  <\/span>\u00cen ceea ce prive\u015fte diploma\u0163ia economic\u0103 a Germaniei \u00een interiorul UE Heilbrun sugereaz\u0103 chiar c\u0103 ,,Germania \u00ee\u015fi pierde interesul fa\u0163\u0103 de ad\u00e2ncirea integr\u0103rii cu Fran\u0163a, \u015fi \u00eencearc\u0103, \u00een schimb, s\u0103 realizeze  hegemonia asupra Europei de Est. Heilbrun  sugereaz\u0103 c\u0103 Germania folose\u015fte l\u0103rgirea UE ca un mijloc de a se emancipa \u00een raport cu Fran\u0163a. Noii membri UE \u00eei vor permite Germaniei s\u0103 creeze un bloc nordic ai c\u0103rui noi membri sunt con\u015ftien\u0163i de \u00eendatorarea lor fa\u0163\u0103 de Germani, fiind posibil s\u0103 caute sfaturi la Berlin \u015fi nu la Paris.\u201d[5]<\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>Dup\u0103 cum consider\u0103 Andrei Miroiu ,,c\u0103 spa\u021biul veritabil de testare nu poate fi dec\u00e2t laboratorul \u0219tiin\u021belor politice, istoria organiz\u0103rilor poltice umane, \u00een cazul rela\u021biilor interna\u021bionale-istoria militar\u0103 \u0219i diplomatic\u0103 a actorilor interna\u021bionali. Istoria este poligonul de testare a teoriilor formulate \u00een \u0219tiin\u021bele politice.\u201d[6]<\/span><\/span><\/span><\/a>  Germania pe parcursul istoriei sale nu a dus niciodat\u0103 lipsa de politicieni calcula\u0163i iar unii autori germani au lansat o serie de abord\u0103ri care au devenit  obiect de dezbatere \u015fi analiz\u0103 public\u0103 determin\u00e2nd curente de opinie, orient\u0103ri politice \u015fi ideologice. <\/span><\/div>\n
<\/a><\/div>\n

Bismark este prototipul politicianului foarte calculat \u015fi care \u015ftie s\u0103 guverneze din umbr\u0103, dar se \u015ftie c\u0103 el este decidentul. Buna cunoa\u015ftere  a realit\u0103\u0163ilor poltice europene <\/span>au f\u0103cut imposibil\u0103 evolu\u0163ia tradi\u0163iilor \u015fi a institu\u0163iilor capabile s\u0103 perpetueze conducerea inteligent\u0103 extern\u0103 germane<\/span> fiind printre altele ambasador \u00een Rusia \u015fi Fran\u0163a. Nominalizat de c\u0103tre regele Wilhelm I, drept cancelar (prim-ministru) la 23  septembrie 1862. Uz\u00e2nd de diploma\u0163ia abil\u0103 va declan\u015fa \u015fi va c\u00e2\u015ftiga r\u0103zboaiele \u00eempotriva Danemarciei (1864) \u015fi Fran\u0163ei (1870-1871), pun\u00e2nd bazele  Germaniei, a fost omul potrivit pentru construc\u0163ia Germaniei. Dispari\u0163ia sa de pe scena politic\u0103 \u00een 1890 a fost semnul unei sc\u0103deri profunde a calit\u0103\u0163ii diploma\u0163iei \u0163\u0103rii. <\/span>\u0218coala german\u0103 este  considerat\u0103 cea mai veche \u0219i importan\u021b\u0103 grupare \u0219tiin\u021bific\u0103. Precursorul \u0219i fondatorul geopolitcii germane a fost Friedrich Ratzel  ( 1844 \u2013 1904), creator  de \u0219coal\u0103 \u0219tiiin\u021bific\u0103, personalitate complex\u0103 care a dominat s\u00e2r\u0219itul secolului  al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul celui de-al XX-lea. Creatorul \u0219colii geopolitice germane a fost Karl Haushofer (1869 -1946)  militar de carier\u0103( a ajuns p\u00e2n\u0103 la gradul de general). \u00cen demersul s\u00e2u teoretic K.  Haushofer consider\u0103 c\u0103 ,,geopolitica e tot ce se poate \u0219ti ast\u0103zi  despre o \u021bar\u0103, privit\u0103 ca pies\u0103 sau ca organism \u00een angrenajul politic mondial\u201d.  ,,Ratzel  formuleaz\u0103 \u0219i o serie de legi ale spa\u021biului \u0219i a\u0219ez\u0103rii \u00een spa\u021biu. Cum avea s\u0103 sublinieze chiar autorul german aceste legi topesc \u00een ele totalitatea principiilor privind cre\u0219terea spa\u021bial\u0103 a statelor. Iat\u0103 sistematizarea lor oferit\u0103 oferit\u0103 de Ratzel: <\/o:p><\/span><\/p>\n

1)    <\/span><\/span>Spa\u021biul unui stat cre\u0219te o dat\u0103 cu cre\u0219terea culturii sale.<\/o:p><\/span><\/div>\n
2)    <\/span><\/span> Cre\u0219terea  spa\u021bial\u0103 a statelor \u00eenso\u021be\u0219te alte manifest\u0103ri ale dezvolt\u0103rii lor, cum sunt for\u021ba ideilor, intensitatea comer\u021bului, activitatea desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een diferite sfere<\/o:p><\/span><\/div>\n
3)    <\/span><\/span>Statele se extind prin asimilarea sau absorbirea unit\u0103\u021bilor politice av\u00e2nd o importan\u0163\u0103  mai redus\u0103<\/o:p><\/span><\/div>\n
4)    <\/span><\/span>Frontiera constituie organul periferic al  statului \u0219i \u00een aceast\u0103 calitate serve\u0219te drept martor al cre\u0219terii, t\u0103riei sau sl\u0103biciunii sale, precum \u0219i al schimb\u0103rilor survenite \u00een organismul s\u0103u.<\/o:p><\/span><\/div>\n
5)    <\/span><\/span> \u00cen cre\u0219terea sa statul tinde s\u0103 \u00eenglobeze elementele cele mai valoroase ale mediului fizic \u00eenconjur\u0103tor: linii de coast\u0103, albii ale flufiilor \u0219i r\u00e2urilor, zone bogate \u00een diferite resurse<\/o:p><\/span><\/div>\n
6)    <\/span><\/span>Primul impuls de cre\u0219tere teritorial\u0103 este primit de statele nedezvoltate, din exterior de la civiliza\u021biile mai avansate.<\/o:p><\/span><\/div>\n
Tendin\u021ba general\u0103 de asimilare sau absorb\u0163ie a na\u021biunilor mai slabe se auto\u00eentre\u021bine prin \u00eenglobaea de noi teritorii sau, dup\u0103 cum se exprim\u0103 autorul german,  ,, istoria mi\u0219c\u0103rilor de expansiune arat\u0103 c\u0103 pofta vine m\u00e2nc\u00e2nd.\u201d[7]<\/span><\/span><\/span><\/a>Divide et impera a fost utilizat\u0103 de na\u0163iunile care au \u00eencercat s\u0103-\u015fi sl\u0103beasc\u0103 rivalii sau s\u0103-i men\u0163in\u0103 cum erau.  \u00cemp\u0103r\u0163iri \u015fi desfiin\u0163\u0103ri ale Poloniei din 1772, 1793,1795,1940 (\u00eentre Rusia, Prusia, Austria, Germania) care \u00eentr-un anumit sens au marcat sf\u00e2r\u015fitul perioadei clasice a balan\u0163ei de putere prin excluderea celorlalte ar fi r\u0103sturnat balan\u0163a de putere. \u00cen tratatul din 1772 \u00eencheiat \u00eentre Austria \u015fi Rusia, chiar erau stipulate c\u0103 ,,achizi\u0163iile \u2026 vor fi complete egale, fiind interzis ca dimensiunea unei por\u0163iuni s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 partea celuilalt. \u00cen cazul Rom\u00e2niei avem anexarea Basarabiei \u00een 1812-1918, 1940-1941, 1944-1991, 1991-Republica Moldova cu o independen\u0163\u0103 relativ\u0103 (Armata a 14 rus\u0103 \u00een Transnistria). <\/span>Dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, divizarea Germaniei a reprezentat o solu\u0163ie temporar\u0103, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103  RFG a devenit un stat ,, semi-suveran\u201d \u00een sensul c\u0103  \u00eenterpretarea perdominant\u0103 a articolului 24 din Constitu\u0163ia RFG \u00eempiedica implicarea  Budeswehr \u00een alte activit\u0103\u0163i \u00een afar\u0103 de cele de ,, auto-ap\u0103rare\u201d.  Dup\u0103 colapsul brusc al blocului sovietic, problema german\u0103 a reap\u0103rut \u00een mod subit \u015fi nea\u015fteptat ca chestiune central\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/a><\/div>\n

Meritul reunific\u0103rii Germaniei \u2013 un caz unic  de fuziune \u00eentr-o epoc\u0103 de fisiune apar\u021bine lui Helmut Kohl, pe 28 noiembrie 1989 a prezentat   un program de care conducea  prudent la unificarea Germaniei. <\/span>Administra\u0163ia Kohl nu a consultat opinia anglo-francez\u0103 \u00een chestiunea unific\u0103rii germane \u00eenainte de a face din aceast\u0103 politic\u0103 un obiectiv declarat. \u00cen al doilea r\u00e2nd, negocierele cu Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi Polonia privind unificarea au avut loc bilateral.  ,,Nici britanicii, nici francezii  nu se gr\u0103beau  s\u0103 \u00eei vad\u0103  pe germani reuni\u021bi. Mai mult francezii contau pe Gorbaciov s\u0103 se opun\u0103 unific\u0103rii Germaniei \u2013 cum le explica Mitterand consilierilor s\u0103i pe 28 noiembrie 1989,  ,, nu trebuie s\u0103 fac eu nimic; \u00eei vor opri sovieticii. <\/span>Nu vor \u00eeng\u0103dui niciodat\u0103 o Germanie mare at\u00e2t  de aproape de ei [8]<\/span><\/span><\/span><\/a>.\u201d <\/span>Reprezentan\u0163ii neorealismului au ajuns la concluzii \u00een general pesimiste \u00een vederea rolului Germaniei unificate \u00een emeregent\u0103 polticii interna\u0163ionale (Mearsheimer, 1990; Layne, 1993; Waltz, 1999).  ,,Mearsheimer  prezice o revenire la multipolarism \u00een Europa, \u00een timp ce Layne \u015fi Waltz pun accent pe apari\u0163ia unei multipolarit\u0103\u0163i la nivel global, \u00een care Germania, Japonia \u015fi China se afirm\u0103 \u015fi se balanseaz\u0103 puterea SUA. \u00cens\u0103 fiecare recuno\u015fte c\u0103 \u00een lipsa unei amenin\u0163\u0103ri sovietice puternice, dispare nevoia ca Germania s\u0103 fie legat\u0103 de garan\u0163ia de securitate oferit\u0103 de NATO.[9]<\/span><\/span><\/span><\/a>\u201d Germania s-a implicat \u00een ini\u0163iative concepute pentru a reduce temerile Rusiei cu privire la extinderea NATO.  De altfel aducerea Rusiei la masa dialogului \u00een criza Ucrainean\u0103  este propunerea Germaniei. \u00cen timp ce SUA r\u0103m\u00e2ne cea mai puternic\u0103 \u0163ar\u0103 din lume, nu pot men\u0163ine singure pacea \u015fi prosperitatea interna\u0163ional\u0103, \u015fi niciun caz nu le pot extinde. Sucesul presupune parteneri, iar aceasta \u00eenseamn\u0103 men\u0163inerea vechilor alian\u0163e \u015fi dezvoltarea unor re\u0163ele noi, care implic\u0103 puteri \u00een ascensiune, cum sunt China, India \u015fi Brazilia.[10]<\/span><\/span><\/span><\/a> Conflictul Ucrainean cu regiunile separatiste a ap\u0103rut \u00een momentul c\u00e2nd rela\u0163iile ruso-germane erau foarte bune. <\/span>Dup\u0103 destr\u0103marea URSS a urmat extinderea NATO spre est. Mai \u00eent\u00e2i \u00een 1998 au fost admise Cehia, Ungaria \u015fi Polonia iar \u00een 2004 admiterea Estoniei, Letoniei,  Rom\u00e2niei \u015fi Bulgariei care ia surprins pe ru\u015fi. Strategia pe termen lung \u00een care prevede \u00eencercuirea treptat\u0103 \u015fi izolarea Rusiei, iar <\/span>dorin\u0163a ucrainenilor de a adera la structurile euro-atlantice reprezint\u0103 un  pericol \u015fi un co\u015fmar pentru ru\u015fi.<\/span>Principalele riscuri pe care ru\u015fii le consider\u0103 amenini\u021b\u0103ri la adresa Federa\u021biei Ruse sunt:<\/o:p><\/span><\/p>\n

– riscul sl\u0103birii influen\u021bei politice, economice \u0219i militare \u00een lume<\/o:p><\/span><\/div>\n
-instalarea de baze militare str\u0103ine \u0219i desf\u0103\u0219urarea de trupe importante \u00een apropiere de frontierele ruse;<\/o:p><\/span><\/div>\n
– apari\u021bia \u0219i escaladarea unor conflicte at\u00e2t \u00een interioul \u021b\u0103rii c\u00e2t \u0219i la frontierele sale.<\/o:p><\/span><\/div>\n
 <\/span>Dac\u0103 \u00een 2004 ru\u015fii erau prea slabi pentru a pune piedici ader\u0103rii \u00een prezent v-a \u00eencerca prin toate metodele de a se opune ader\u0103rii Ucrainei la NATO.,, Printre ru\u0219i domin\u0103 supersti\u021bia  stranie conform c\u0103reia ei ar fi predestinat s\u0103 cucereasc\u0103 lumea. Apelurile la bravur\u0103 aceast\u0103 idee de soart\u0103 inevitanil\u0103 \u0219i pe  recompensele  sale glorioase dau gre\u0219  arareori. Unui sentiment de acest tip i-a  fost atribuit\u0103 remarcabila  r\u0103bdare \u0219i rezisten\u0219\u0103 care distinge soldatul rus \u00een mijlocul celor mai mari priva\u021biuni -impresii au fost adunate de c\u0103tre Neill S. Brown \u00een 1851-1852 pe c\u00e2nd era ministru al Statelor Unite \u00een Rusia. \u201c[11]<\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>Conduc\u0103torii ru\u015fi percep \u0163ara lor ca pe o putere, tratat\u0103 cu dispre\u0163 de UE \u015fi SUA iar o posibil\u0103 cedare Ucrainei \u00een sfera de influen\u0163\u0103 a occidentului ar \u00eensemna pentru Rusia c\u0103 nu este \u00een stare s\u0103 rezolve o problem\u0103 regional\u0103, cum po\u0163i s\u0103 te consideri o putere global\u0103 c\u00e2nd nu e\u015fti \u00een stare s\u0103 rezolvi o problem\u0103 regional\u0103. ,,<\/span>Schmbarea masiv\u0103 a structurilor  socioeconomice \u0219i a institi\u021biilor, a modului de via\u021b\u0103 \u0219i de g\u00e2ndire nu au fost \u00een stare s\u0103 afecteze ,, for\u021ba  elementar\u0103 \u0219i persisten\u021ba\u201d. For\u021ba elementar\u0103  \u0219i perseveran\u021ba ru\u0219ilor, ini\u021biativa americanilor, bunul sim\u021b nedogmatic al englezilor \u0219i disciplina \u0219i duritatea germanilor sunt unele dintre calit\u0103\u021bi care se vor manifesta \u00een bine sau \u00een r\u0103u.[12]<\/span><\/span><\/span><\/a> \u201cRatzel deschide cercetarea geografic\u0103 spre fenomenul social \u0219i statal, f\u0103r\u0103 de care demersul geografic nu ar avea sens;  mai mult, autorul german \u00eencearc\u0103 o \u00eentemeiere \u0219i  explicare din perspectiva geografic\u0103 a statului, a evolu\u021biei \u0219i puterii sale. Astfel, el dep\u0103\u0219e\u0219te grani\u021bele geografiei politice \u0219i face analiz\u0103 geopolitic\u0103. Ratzel valorific\u0103 \u00een interior, pentru sine \u0219i pentru stat, p\u0103m\u00e2ntul care nu fusese \u00eenc\u0103 ocupat: aceasta este colonizarea intern\u0103. Dac\u0103 nici aceasta nu mai ajunge, atunci poporul n\u0103v\u0103le\u0219te \u00een afar\u0103 \u0219i apar toate acele forme ale cre\u0219terii spa\u021biale (…)  care duc \u00een cele de urm\u0103, \u00een mod necesar, la dob\u00e2ndirea de noi teritorii: aceasta este colonizarea extern\u0103. Invazia militar\u0103, cucerirea, este adeseori str\u00e2ns legat\u0103 de aceast\u0103 colonizare.[13]<\/span><\/span><\/span><\/a> Un exemplu recent este <\/span>Crimeea care a trecut sub administra\u0163ia Moscovei iar ruperea de teritorii \u00een Ucraina \u00eenc\u0103 nu s-a terminat. <\/span>  ,,<\/span>John Adams, fost pre\u015fedinte al Statelor Unite era citat la finele secolului XVIII cu men\u0163iunea: ,, Sunt dou\u0103 metode pentru a cuceri o na\u0163iune: una prin sabie \u015fi cealalt\u0103 prin \u00eendator\u0103ri.[14]<\/span><\/span><\/span><\/a>\u201d Ru\u015fii au ales sabia iar <\/span>strategia transform\u0103rii unor minorit\u0103\u0163i etnice sau religioase \u00een state na\u0163ionale a func\u0163ionat \u00eentotdeauna.<\/span><\/div>\n
<\/a><\/div>\n

,,Psihologia Linie Maginot a statului-major francez \u00een perioada interbelic\u0103 a devenit  un sinonim pentru g\u00e2ndirea strategic\u0103 gre\u0219it\u0103. \u00cen timp ce tehnlogia modern\u0103. mai ales tendin\u021ba  spre mecanizarea transporturilor \u0219i comunica\u021biilor, indica probalitatea unui r\u0103zboi de mi\u0219care, statul-major  francez continua s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103  \u00een termini luptelor de tran\u0219ee  din primul r\u0103zboi mondial. Pe de alt\u0103 parte  poten\u021bialul strategic al r\u0103zboiului mecanizat, statul-major german  \u0219i-a planificat campanile \u00een termini unei mobilit\u0103\u021bi f\u0103r\u0103 precedent. Conflictul dintre cele dou\u0103 concep\u021bii nu numai \u00een Fran\u021ba dar \u0219i \u00een Polonia \u0219i Uniunea Sovietic\u0103 a produs  prin blitzkrieg o superioritate a puterii.\u201d[15]<\/span><\/span><\/span><\/a> Uniunea European\u0103 se confrunt\u0103 cu probleme interne cum ar fi Grecia, Spania, Italia Marea Britanie \u015fi nu-\u015fi permite luxul ca s\u0103 mai primeasc\u0103 \u00een forma ei actual\u0103 o Ucrain\u0103 care se confrunt\u0103 cu serioase probleme legate de corup\u0163ie, financiare \u015fi economice, s\u0103 presupunem pentru un moment c\u0103 se va termina lupta ucraunenilor cu separati\u015fti \u015fi va \u00eencepe o alt\u0103  lupt\u0103 dintre oligarhi fiecare cu armata sa. ,,<\/span>Viziunea imperial\u0103 a rusilor nu a disp\u0103rut niciodat\u0103 (nici n-ar fi fost  posibil\u0103), pe fondul unei poltici expansionist secular, a unei politici externe ruse\u015fti marcat\u0103 de R\u0103zboiul Rece, frustr\u0103rile militare, umilin\u0163a na\u0163ional\u0103 etc. Lunga \u015fi dureroasa tranzi\u0163ie ruseasc\u0103 alimenteaz\u0103  \u00een mod firesc idea imperial\u0103 \u015fi nostalgie dup\u0103 URSS. \u201c[16]<\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>Ucraina ori  va fi cucerit\u0103 \u00eentreg teritoriul de ru\u015fi ori va trebui \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een zone corespunz\u0103toare gamei de realit\u0103\u0163i geopolitice \u015fi etnoculturale<\/span>. Ucraina este un stat artificial cu teritorii care au apar\u0163inut Rom\u00e2niei, Ungariei, Poloniei. \u00cen perioada interbelic\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi Polonia erau vecini. <\/span><\/p>\n

<\/a><\/span><\/div>\n

At\u00e2t Var\u015fovia c\u00e2t \u015fi Bucure\u015ftiul consider\u0103 absurde \u00eemp\u0103r\u0163irea  vestului Ucrainei. Mai mult Var\u015fovia \u015fi-a asumat rolul de lider regional \u00een spa\u0163iul ex-sovietic \u015fi este avocatul Ucrainei \u00een Uniunea European\u0103. Cu c\u00e2t conflictul se va prelungi cu at\u00e2t Ucraina va deveni mai s\u0103rac\u0103,  iar Ucraina de vest, catolic\u0103, cu regiuni mai pu\u0163in dezvoltate  aspir\u0103 cu cea mai mare dorin\u0163\u0103 spre Uniunea European\u0103. Limba ucrainean\u0103 se aseam\u0103n\u0103 foarte mult cu limba polonez\u0103 iar ura ucrainenilor fa\u0163\u0103 de ru\u015fi devine tot mai mare \u015fi tot ce rusesc ucraineni vor renun\u0163a treptat, odat\u0103 cu trecerea a limbii ucrainene de la alfabetul chirilic la cel latin vom avea de facto o limb\u0103 polonez\u0103 cu mici diferen\u0163e.<\/span><\/p>\n

<\/a><\/span><\/div>\n

Polonia se dezvolt\u0103 rapid pe c\u00e2nd Ucraina de vest va deveni \u015fi mai s\u0103rac\u0103,  diferen\u0163a enorm\u0103 \u00een termeni de dezvoltare \u00een care vom avea o situa\u0163ie asem\u0103n\u0103toare cu cea a RFG \u015fi RDG, iar unificarea s-ar putea produce dup\u0103 modelul german sau prin aderarea Ucrainei de Vest la Uniunea European\u0103, Polonia fiind un membru cu greutate \u00een politica Uniunii Europene . Ucraina central\u0103 unde minorit\u0103\u0163ile etnice \u015fi lingvistice sunt slab  reprezentate. Ucraina estic\u0103, ortodox\u0103, puternic rusificat\u0103, unde este concentrat\u0103 puterea economic\u0103 a \u0163\u0103rii.  Kievul nu este preg\u0103tit  pentru o confruntare cu Moscova, cu c\u00e2t conflictul se prelunge\u015fte cu at\u00e2t ru\u015fii se vor extinde spre frontiera Rom\u00e2niei, ucraineni vor r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 ie\u015fire la Marea Neagr\u0103. <\/span>Centrul politic al Ucrainei (autorit\u0103\u0163ile supreme) sunt concentrate \u00een Kiev, centrele economice sunt reprezentate de Dnepropetrovsk, Harkov, Nicolaev \u015fi Donbas iar centrul intelectual \u015fi al afacerilor este Odesa. F\u0103r\u0103 centrele economice \u015fi cel al afacerilor din Ucraina va r\u0103m\u00e2ne doar centrul politic cu ,, Knezatul Kievean”<\/span><\/p>\n

<\/a><\/span><\/div>\n

. <\/span>Raporturile ruso-rom\u00e2ne n-au fost niciodat\u0103 cordiale iar <\/span> <\/span>rela\u0163iile rom\u00e2no-ucrainene sunt complexe, adesea contradictorie (\u015felful continental al M\u0103rii Negre \u015fi Insula \u015eerpilor, Canalul B\u00e2stroe, \u00eenc\u0103lcarea drepturilor omului a minorit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne din Ucraina). <\/span>De politica Rom\u00e2niei va depinde dac\u0103 ru\u015fii se vor opri pe Nistru sau pe Prut, de politica Rom\u00e2niei va depinde dac\u0103 frontiera NATO va fi pe Nistru sau pe Prut! Un scenariu ar putea fi cererea guvenului de la Chi\u015fin\u0103u ca Alian\u0163a Nord Atlantic\u0103 s\u0103 treac\u0103 Prutul pentru ap\u0103rarea integrit\u0103\u0163ii teritoriale a Republicii Moldova. <\/span>\u00cen perioada interbelic\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i-a datorat  abilitatea de a juca un rol mai mare dec\u00e2t resursele sale, \u00een principal personalit\u0103\u021bii unui singur om, ministrul de externe Nicolae Titulescu. Pentru unii criza este provocat\u0103 pentru cel\u0103lalt este accidental\u0103. Este o ocazie bun\u0103 pentru Bogdan Aurescu de a modifica raporturile de for\u0163\u0103  din zon\u0103, iar pentru asta vorba lui Nicolae Titulescu: “Dati-mi o bun\u0103 politica intern\u0103 \u015fi va dau o bun\u0103 politic\u0103 extern\u0103!”<\/span><\/p>\n

<\/a><\/span><\/div>\n

  Soarta europei se va decide pe frontiera rus\u0103 cu cea a Poloniei, Rom\u00e2niei, Finlandei \u015fi a Statelor Baltice.  <\/span>Potrivit lui Robert Kagan, \u00een timp ce ,, Europa se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de putere sau, cu alte cuvinte, trece dincolo de putere, \u00eentr-o lume a legilor, a regulilor a negocierii \u015fi a cooper\u0103rii transna\u0163ionale.., Statele Unite ale Americii r\u0103m\u00e2n  \u00eempotmolite \u00een istorie, exercit\u00e2nd puterea \u00eentr-o lume anarhic\u0103, hobbesbian\u0103 \u00een acele legi \u015fi reguli \u00eenterna\u0163ionale care nu sunt sigure \u015fi \u00een care securitatea adev\u0103rat\u0103, ap\u0103rarea \u015fi promovarea  unei ordini liberale depind de posesia \u015fi folosirea for\u0163ei militare.<\/span>\u201d<\/span>[17]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>  Foametea de spa\u021biu devine explicabil\u0103 \u0219i are un temei adev\u0103rat atunci c\u00e2nd se \u00eenregistreaz\u0103 o densitate prea mare, care nu mai asigur\u0103 condi\u021bii potrivite de evolu\u021bie:  ,, Pe un teren mic, oamenii devin prea numero\u0219i, se apropie unii de al\u021bii, se \u00eencaier\u0103 \u0219i se lupt\u0103 \u00eentre ei, se epuizeaz\u0103 dac\u0103 nu li se ofer\u0103 spa\u021biu nou de colonizare.[18]<\/span><\/span><\/span><\/a> <\/span>Dezvoltarea economic\u0103 \u015fi militar\u0103 a Chinei este acceptat\u0103 ca o oportunitate, pentru a-\u015fi men\u0163ine  ritmurile de cre\u015ftere care sfideaz\u0103 legile economiei. China are nevoie  de noi teritorii iar aceste spa\u0163ii libere se g\u0103sesc \u00een Rusia \u015fi \u00een Africa. Din momentul \u00een care Rusia va fi distrus\u0103 din interior dup\u0103 scenariul dispari\u0163iei URSS \u015fi principiul ,,dezbin\u0103 pentru a domina\u201d rezultatul final va fi \u00eemp\u0103r\u0163irea teritorial\u0103 \u00een mai multe state slave mici \u015fi slabe iar China de azi nu se compar\u0103 cu China anilor  90 \u015fi aceste state slave nu vor putea face fa\u0163\u0103 ,,migra\u0163iei\u201d chineze.<\/p>\n

<\/a><\/div>\n

Pe  <\/span>28 martie Angela Merkel i-a oferit liderului chinez Xi Jinping o hart\u0103 a Chinei  din 1735, harta pe care Merkel a numit-o \u201eprima hart\u0103 exact\u0103 a Chinei\u201d<\/span> <\/span>si care cuprinde toate teritoriile care au fost pierdute de atunci de catre Beijing, inlcuzand aici Mongolia si o parte important\u0103 din Siberia. <\/span>\u00ce<\/span>nsa pe aceast\u0103 hart\u0103 apar si alte teritorii care fac ast\u0103zi parte din teritoriul Rusiei, cum ar fi si Insula Sahalin.Stirea despre harta-cadou, aparuta \u00een media din Hong Kong pentru prima oar\u0103, a f\u0103cut efectiv explozie pe internetul chinezesc \u015fi \u00een mass-media national\u0103, st\u00e2rnind un imens val de sentimente patriotice. \u00cen acelasi timp pe internet au ap\u0103rut o sumedenie de multumiri adresate de bloggerii chinezi Angelei Merkel sub ideea ca aceast\u0103 hart\u0103 este  \u201dmai gr\u0103itoare dec\u00e2t o sut\u0103 de mii de cuvinte<\/span>\u201d, gener\u00e2nd un val de sentimente pro-germane.[19]<\/span><\/span><\/span><\/a><\/span> Pe de alt\u0103 parte ru\u015fii este unicul aliat de \u00eencredere, odat\u0103 cu \u015ftergerea de pe agenda NATO a  problemei ruse urm\u0103toarea \u0163ar\u0103 \u00een prim plan va fi China iar chinezii \u00een\u0163eleg foarte bine acest lucru. Parteneriatul dintre China \u015fi Rusia \u00een sfera militar\u0103 \u0163ine de interesele vitale ale ambelor \u0163\u0103ri \u00een spa\u0163iul Asiatic \u015fi de marginalizarea influen\u0163ei SUA \u00een Asia. Investi\u0163iile \u015fi modernizarea armatei sunt semne c\u0103 China se \u00eentoarce la o imagine de putere \u00een care aspectele economice,politice \u015fi militare coexist\u0103. Guvernul chinez  \u00eencearc\u0103 s\u0103 exporte \u00een Africa modelul s\u0103u de dezvoltare bazat\u0103 pe un sistem  de pie\u0163e  restric\u0163ionate de prioritatea fundamental\u0103 a men\u0163inerii unui guvern totalitar \u015fi a unui partid unic.  Africa cu cele mai \u00eentinse zone <\/span>\u00eempadurite din lume, cele mai mari bog\u0103tii de pe glob,cu  <\/span>economii fragile care \u0163ine str\u00e2ns  sub control puterea politic\u0103, cu cele mai s\u0103race \u0163\u0103ri din lume. Dezvoltarea tehnologiei din ultimii ani a transformat societatea sub multe aspecte. Cu toate acestea, se consider\u0103 ca \u0163\u0103rile dezvoltate din punct de vedere industrial nu se afl\u0103 dec\u00e2t la \u00eenceputul utiliz\u0103rii unor tehnologii care nu s-au maturizat \u015fi care se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een plin\u0103 dezvoltare. <\/span><\/span>Europenii resping politica de for\u0163\u0103 care au dominat rela\u0163iile interna\u0163ionale timp de secole cu consecin\u0163e teribile.<\/span> <\/span>Prin acceptarea \u015fi aplicarea conceptului de siguran\u0163\u0103 a statului, \u00een opozi\u0163ie cu actualul drept european al drepturilor omului, se urm\u0103re\u015fte restr\u00e2ngerea unor drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i fundamentale ale cet\u0103\u0163eanului, prin exercitarea unui control mai strict asupra individului ca persoan\u0103.  Construirea  unei Europe unite se face ca urmarea for\u0163ei de atrac\u0163ie economic\u0103 a acesteia a accept\u0103rii de c\u0103tre europeni a unei sistem de valori comun precum \u015fi a con\u015ftientiz\u0103rii comunit\u0103\u0163ii de destin a \u0163\u0103rilor europene. Schimb\u0103rile profunde care se petrec  \u00een mediul de securitate marcheaz\u0103 \u00eenceputul unei noi ere . <\/span>Cea mai mare amenin\u021bare la adresa statelor democratice sunt riscurile la adresa securit\u0103\u021bii interne ca urmare a actelor teroriste  \u0219i migra\u021biei ilegale. <\/span>Pre\u00eent\u00e2mpinarea s\u0103v\u00e2r\u015firi altor fapte de cruzime presupune realizarea  unor obstacole \u00een calea realit\u0103\u0163ilor din care ar decurge  starea de pericol, merg\u00e2ndu-se  p\u00e2n\u0103  la suprimarea definitiv\u0103 a acestora, f\u0103c\u00e2nd imposibil\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea  \u00een viitor a unor fapte  de cruzime generate de existen\u0163a respectivelor st\u0103ri de pericol.<\/span><\/p>\n

<\/a><\/div>\n

<\/span>Eliminarea fundamentali\u015ftilor din societatea european\u0103 nu este posibil\u0103 doar cu legi, cu legi care s\u0103 limiteze libertatea de exprimare a europenilor, trebuie de limitat persoanele care  migreaz\u0103 \u00een UE \u015fi care nu  accept\u0103 sistemul de valori europene \u015fi reprezint\u0103 un grad de pericol social ridicat  ar trebui monitoriza\u0163i \u00een ,,centre educative\u201d construite \u00een Groenlanda de genul Guantanamo  care vor urma programe intensive de reintegrare social\u0103 ,,educa\u0163i\u201d de solda\u0163i din UE membre NATO, de preferat acei care au luptat \u00een Afganistan \u015fi \u00een Irak. De educat 1-3 ani maxim \u015fi pe urm\u0103 s\u0103 fie deporta\u0163i \u00een \u0163\u0103rile lor de origine pentru a nu se repeta precedentul Kosovo. <\/span>Motiva\u0163ia  puterilor poltice care st\u0103 la baza celor mai \u00eensemna\u0163i pa\u015fi \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale. \u00centre germani \u015fi americani exist\u0103 diferen\u0163e semnificative \u00een ceea ce prive\u015fte modul \u00een care ace\u015ftia v\u0103d rolul lor \u00een lumea de azi, Germania \u00eentotdeauna a manifestat o tendin\u0163\u0103 pronun\u0163at\u0103 de a-\u015fi plasa interesele mai presus rac\u0163ia interna\u0163ional\u0103 comun\u0103. Europa neav\u00e2nd mijloace necesare de a men\u0163ine  pacea la periferie iar criza din Ucraina demonstreaz\u0103 acest\u0103 incapacitate, Federa\u0163ia Rus\u0103 nu dore\u015fte s\u0103-i afecteze  interesele geostrategice la Marea Neagr\u0103 \u015fi nu va ceda la  aceast\u0103 zon\u0103. Polonia a \u00eenceput \u00eenarmarea, acest lucru trebuie s\u0103 fac\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia, <\/span>neglijarea tendin\u021belor globale sau pe cale de a deveni globale poate avea efecte dramatice pentru orcine, indiferent de m\u0103rime \u0219i putere<\/span>. Fiind \u00een prima linie anume pe aceste teritorii se vor duce luptele grele.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prin luarea  m\u0103surilor de siguran\u0163\u0103, se urm\u0103re\u015fte combaterea \u015fi neutralizarea anumitor st\u0103ri de pericol care creeaz\u0103 o temere deosebit\u0103, crearea unei atmosfere de lini\u015fte \u015fi siguran\u0163\u0103 \u00een locul st\u0103rii actuale de incertitudine \u015fi pericol. Uniunea European\u0103  traverseaz\u0103  \u00een momentul de fa\u0163\u0103 un proces de redefinire a identit\u0103\u0163ii \u015fi coeziuni interne, \u00een contextul noilor amenin\u0163\u0103ri ar […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":91096,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/91095"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=91095"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/91095\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/91096"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=91095"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=91095"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=91095"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}