{"id":91063,"date":"2018-02-10T10:04:00","date_gmt":"2018-02-10T10:04:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:45:47","modified_gmt":"2023-01-06T20:45:47","slug":"neutralitatea-romaniei-din-primul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/10\/neutralitatea-romaniei-din-primul\/","title":{"rendered":"Neutralitatea Rom\u00e2niei din primul r\u0103zboi mondial"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
<\/div>\n

<\/p>\n

\u00cenc\u0103 din prima zi a r\u0103zboiului, Rom\u00e2nia \u00eencepuse tratative cu Antanta, str\u0103indu-se s\u0103 ob\u0163in\u0103 teritorii foarte importante \u00een Bucovina, \u00een Transilvania \u015fi \u00een Banat. Antanta a f\u0103cut propuneri generoase teritoriale pe seama monarhiei austro-ungare, pe c\u00e2nd puterile centrale au oferit doar Basarabia. Promisiunile la care Alia\u0163ii se angajaser\u0103 au constituit obiectul unei conven\u0163ii cu puterile Antantei la data de 4\/17 august 1916. In acelasi timp, regele Carol I prime\u015fte un mesaj de la \u00eemp\u0103ratului Germaniei, Wihelm al II-lea, prin care i se cerea Rom\u00e2niei \u00eendeplinirea obliga\u0163iilor fa\u0163\u0103 de Puterile Centrale. Tratatul defensiv secret \u00eencheiat de Rom\u00e2nia cu Austro-Ungaria la 18\/30 octombrie 1883, la care a aderat \u00een aceea\u015fi zi \u015fi Germania, apoi la 3\/15 mai 1888 \u015fi Italia, re\u00eennoit ultima oar\u0103 \u00een februarie 1913, prev\u0103zuse, \u00een esen\u0163\u0103 angajamentul p\u0103r\u0163ilor de a nu \u00eencheia alian\u0163e cu ter\u0163e \u0163\u0103ri \u00eendreptate \u00eempotriva unuia din semnatari \u015fi totodat\u0103 de a-\u015fi acorda \u00een caz de<\/p>\n
\n
<\/span><\/a><\/div>\n
agresiune, neprovocat\u0103, asisten\u0163\u0103 militar\u0103.  <\/span>Importan\u0163a strategic\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een sud-estul \u015fi centrul Europei  \u00een 1914  era amplificat\u0103 de bogatele ei resurse \u015fi de  poten\u0163ialul ei economic. Av\u00e2nd o suprafa\u0163\u0103 de 131353 km2<\/sup> \u00een urma reunific\u0103rii Dobrogei \u00een 1878 \u2013 sporit\u0103  cu 8371 km2<\/sup>\u00een 1913 \u2013 \u015fi o popula\u0163ie de peste 7,5 milioane. \u00cen ajunul r\u0103zboiului produc\u0163ia petrolier\u0103 se ridica la  1885 225 tone ceea ce plasa Rom\u00e2nia pe locul 3 \u00een lume dup\u0103 SUA \u015fi Rusia.  La 3 august, Consiliul de Coroan\u0103 s-a \u00eentrunit la Sinaia, cu participarea membrilor guvernului \u015fi a unor personalit\u0103\u0163i politice din opozi\u0163ie \u2013 respinge  propunerea regelui Carol I  ca Rom\u00e2nia s\u0103 se al\u0103ture imediat puterilor Centrale \u015fi hotor\u0103\u015fte adoptarea unei politici de neutralitate.  Influen\u0163a german\u0103 r\u0103m\u00e2nea totu\u015fi  foarte puternic\u0103 la Curte \u015fi unele grupuri ale societ\u0103\u0163ii d<\/span>e\u015fi regele Rom\u00e2niei, Carol I era german prin origine, <\/span> <\/span>opinia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi clasa politic\u0103 \u00een marea ei majoritate era de partea Antantei.  <\/span>Ini\u0163ial Germania pl\u0103nuia s\u0103 \u00eenfr\u00e2ng\u0103 militar  \u00een c\u00e2teva luni Rusia \u015fi Fran\u0163a  \u015fi apoi s\u0103 negocieze pacea cu Anglia. Convi\u015fi \u00een 1915-1916  c\u0103 nu pot scoate Rusia  din lupt\u0103 pe cale militar\u0103 Centralii vor recurge la diversiunea intern\u0103 din 1917. Politica de tergiversare a Rom\u00e2niei a continuat s\u0103 fie imprevizibil\u0103 pe de o parte erau interesele economice,  principali parteneri economici erau \u00een ordine, Germania, Austro-Ungaria, Marea Britanie, Fran\u0163a \u015fi Belgia \u015fi  neutralitatea Italiei a determinat-o \u015fi pe cea a Rom\u00e2niei un alt<\/span><\/span><\/div>\n
<\/span><\/a><\/div>\n

factor finnd atitudinea categoric\u0103 a lui Br\u0103tianu, care sus\u0163inea c\u0103 r\u0103zboiul se va desf\u0103\u015fura pe o perioada mai \u00eendelungat\u0103 ceea ce va determina ca \u0163ara s\u0103 nu fie implicat\u0103 \u00een vreo  ac\u0163iune p\u00e2n\u0103  nu se va  \u00eentrez\u0103ri cu claritate de partea cui \u00eenclin\u0103 balan\u0163a victoriei. Rom\u00e2nia \u015fi guvernul ei nu  numai c\u0103 \u00ee\u015fi manifestau total\u0103 simpatie fa\u0163\u0103  de Antanta, dar primul-ministru Br\u0103tianu, nu \u00ee\u015fi ascundeau niciodat\u0103 \u00eencrederea deplin\u0103 \u00een victoria final\u0103 a acesteia \u00eens\u0103 la 12 decembrie 1914 Austro-Ungaria a declan\u015fat o cotraonfesiv\u0103 \u00een Gali\u0163ia  a provocat retragerea  masiv\u0103 a armatelor ruse din regiunea Carpa\u0163ilor Nordici. Mai \u2013 iunie  1915 ofensiva for\u0163elor germano-austro-ungare dintre  Vistula \u015fi Carpa\u0163i surpriz\u00e2nd  defensiva rus\u0103, armatelor Puterilor Centrale au str\u0103puns  frontul advers \u00eentre Gorlice \u015fi Tarnow, trupele \u0163ariste au pierdut 2\/3 din efective(peste 500 000 de prizonieri) . Pe 23 martie 1915, Italia declara r\u0103zboi Austro-Ungariei. De-abia un an mai t\u00e2rziu (august 1916) avea s\u0103 declare r\u0103zboi \u015fi Germaniei. Pe data de 11 octombrie 1915 Bulgaria intra \u00een r\u0103zboi de partea Puterilor Centrale.  <\/span>Bulgaria mic\u015forat\u0103 \u015fi umilit\u0103 prin tratatul de pace la Bucure\u015fti,  caut\u0103 o ocazie de a-\u015fi  reveni, pentru a-\u015fi satisface preten\u0163iile teritoriale \u00een care trebuia s\u0103 fie smuls\u0103 Serbiei o mare parte din Macedonia, Rom\u00e2niei partea meridional\u0103 a Dobrogei, iar Greciei Kavalla, \u00eempreun\u0103 cu Seres \u015fi Drama. Importantul succes  al ofensivei de pe frontul de Sud-Vest, cunoscut sub numele de ofensiva Brusilov A fost cea mai mare criz\u0103 a Austro-Ungariei \u0219i cea mai mare victorie a Antantei din Primul R\u0103zboi Mondial  nu a influen\u0163at numai evenimetele de pe frontul italian. Urm\u0103rile sale au fost la fel de mari pe frontul francez, de unde germanii au fost obliga\u0163i s\u0103-\u015fi retrag\u0103 aproape optzeci de divizii. Dup\u0103 ce au e\u015fuat toate \u00eencerc\u0103rile factorilor decizie politico-militar\u0103 din Austria-Ungaria \u015fi Germania de a atrage Rom\u00e2nia \u00een r\u0103zboi de partea coali\u0163iei Puterilor Centrale, ace\u015ftia au elaborat un plan de campanie pentru varianta ca Rom\u00e2nia va intra \u00een r\u0103zboi. Planul prevedea ac\u0163iunea comun\u0103 a for\u0163elor austro-ungare,  germane,  bulgare \u015fi otomane \u00eempotriva Rom\u00e2niei. \u00cen prealabil, la 19 iulie 1916 a fost semnat\u0103 Conven\u0163ia privind ac\u0163iunile militare ale armatelor Austro-Ungare, Germaniei, Bulgariei \u015fi Turciei.  \u00cen august 1916 a adoptat varianta de plan denumit\u0103 ,, Ipoteza Z,,  care a devenit ,, Planul de campanie al comandamentului rom\u00e2n\u201d,.  Planul cuprindea scopul politic \u015fi militar urm\u0103rit, formele de ac\u0163iune, concluzii despre inamic, gruparea for\u0163elor, misiunilor armatelor rom\u00e2ne. Studiind inamicul, s-a ajuns la concluzia c\u0103 aceasta dispunea de o grupare de for\u0163e (circa 70000 de militari)  a armatei austro-ungare \u00een Transilvania, care putea s\u0103 duc\u0103  lupte de ap\u0103rare pe aliniamente succesive, \u00eencep\u00e2nd cu linia frontierei, de-a lungul Carpa\u0163ilor. Concomitent, inamicul putea s\u0103 concentreze o gruparea de <\/span><\/span>
<\/p>\n

<\/a><\/span><\/div>\n

for\u0163e \u00een raionul: Cluj, Dej, Bistri\u0163a, de circa 100000 de oameni cu care s\u0103 treac\u0103 la ap\u0103rarea pe cursul  mijlociu al mure\u015fului, pentru a opri \u00eenaintarea for\u0163elor rom\u00e2ne. Se aprecia c\u0103 \u00een Banat \u015fi pe Valea Cernei for\u0163elor inamicului s-ar ridica la circa 30000 de oameni.  Antanta agasat\u0103 de at\u00e2tea stratageme a for\u0163at \u00eens\u0103  intrarea Rom\u00e2niei \u00een ac\u0163iune pe baza ultimatului  care anun\u0163a intrarea unei armate ruse a 100 000 de oameni c\u0103 depinde de Rom\u00e2nia dac\u0103 ace\u015ftia vor veni ca prieteni sau ca du\u015fmani. Rom\u00e2nia a delcarat r\u0103zboi Austro-Ungaria la 14\/17 august 1916 \u015fi a luat imediat ofensiva. Ca r\u0103spuns Germania, Turcia \u015fi Bulgaria la r\u00e2ndul lor i-au declarat r\u0103zboi. Planul de campanie al comandamentului rom\u00e2n era \u00een acord cu situa\u0163ia \u00een care se g\u0103sea Rom\u00e2nia, corespundea  condi\u0163iilor politico-militare strategice urm\u0103rite \u015fi concorda cu prevederile Tratatului de alian\u0163\u0103  semnat de Rom\u00e2nia cu Antanta. Reparti\u0163ia for\u0163elor \u015fi mijloacelor era \u00een concordan\u0163\u0103 cu scopurile strategice propuse. <\/o:p><\/span>
<\/p>\n

<\/a><\/span><\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cenc\u0103 din prima zi a r\u0103zboiului, Rom\u00e2nia \u00eencepuse tratative cu Antanta, str\u0103indu-se s\u0103 ob\u0163in\u0103 teritorii foarte importante \u00een Bucovina, \u00een Transilvania \u015fi \u00een Banat. Antanta a f\u0103cut propuneri generoase teritoriale pe seama monarhiei austro-ungare, pe c\u00e2nd puterile centrale au oferit doar Basarabia. Promisiunile la care Alia\u0163ii se angajaser\u0103 au constituit obiectul unei conven\u0163ii cu puterile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":91064,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-91063","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t