{"id":91053,"date":"2018-02-10T10:14:00","date_gmt":"2018-02-10T10:14:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:45:41","modified_gmt":"2023-01-06T20:45:41","slug":"teorii-contemporane-privind","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/10\/teorii-contemporane-privind\/","title":{"rendered":"Teorii contemporane privind suveranitatea"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
<\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen\u0163eleg\u00e2nd suveranitatea ca puterea absolut\u0103 nelimitat\u0103 de nimeni \u015fi de nimic ce se exercit\u0103 exclusiv \u015fi independent de c\u0103tre stat, mul\u0163i autori contemporani au argumentat, dup\u0103 caz, caracterul permanent al suveranit\u0103\u0163ii, inutilitatea acestui concept, demonetizarea sa demonstr\u00e2nd c\u0103 p\u0103strarea suveranit\u0103\u0163ii statelor are consecin\u0163e nefaste asupra colabor\u0103rii acestora, asupra climatului interna\u0163ional. Au fost \u015fi sunt sus\u0163inute puncte de vedere care repudiaz\u0103 suveranitatea, consider\u00e2nd-o \u201co surs\u0103 a nesiguran\u0163ei \u015fi a r\u0103ului\u201d, un obstacol \u00een calea dezvolt\u0103rii rela\u0163iilor dintre na\u0163iuni, un concept \u00eenvechit care creeaz\u0103 dificult\u0103\u0163i de netrecut \u015fi confuzii \u00een sfera dreptului interna\u0163ional, un concept \u201cgre\u015fit\u201d care ar trebui azv\u00e2rlit, renun\u0163area la suveranitate fiind considerat\u0103 ca o cale de men\u0163inere a p\u0103cii ca un mijloc de a facilita libera circula\u0163ie a oamenilor \u015fi a ideilor. Unii autori contemporani refuz\u0103 sau evit\u0103 s\u0103 utilizeze aceast\u0103 no\u0163iune. Astfel, de exemplu, profesorul J. E. Aubert, analiz\u00e2nd puterea de constr\u00e2ngere ca element caracteristic al puterii de stat, arat\u0103 c\u0103 o astfel de putere se manifest\u0103 la toate e\u015faloanele \u2013 stat federal, canton, organisme regionale \u015fi comunale \u2013 dar nu are aceea\u015fi natur\u0103 \u201cla nivelul na\u0163iunii se va spune c\u0103 este suveran\u0103 sau, pentru a evita a evita acest adjectiv devalorizat, se va spune c\u0103 puterea de constr\u00e2ngere a Elve\u0163iei depinde imediat de dreptul interna\u0163ional\u201d. Ori din afirma\u0163ia de mai sus dou\u0103 idei se impun prioritar: No\u0163iunea de suveranitate s-a demonetizat de a\u015fa natur\u0103 \u00eenc\u00e2t nu merit\u0103 s\u0103 mai fie utilizat\u0103; Puterea de constr\u00e2ngere a unui stat este subordonat\u0103 dreptului interna\u0163ional. Dac\u0103 multe concep\u0163ii converg c\u0103tre negarea total\u0103 a suveranit\u0103\u0163ii statelor, altele \u201cpropun\u201d reconsiderarea conceptului, schimbarea viziunii asupra con\u0163inutului acesteia, a cre\u0103rii unei concep\u0163ii \u00een care se va \u0163ine cont de deosebirile care exist\u0103 \u00eentre faptul \u201cde a avea\u201d suveranitate \u015fi faptul \u201cde a o exercita\u201d, \u00eentre suveranitate \u201c\u00een sens politic\u201d \u015fi suveranitate \u201c\u00een sens juridic\u201d, ajung\u00e2nd astfel, la ideea competen\u0163elor statului \u00een favoarea unor organisme interna\u0163ionale. Pentru prima orientare \u2013 monist\u0103 \u2013 concludent este dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, un exemplu, cel al doctrinei normativiste a lui Hans Kelsen (1881 \u2013 1973). \u00cen concep\u0163ia sa \u201csuveranitatea nu constituie o calitate perceptibil\u0103 sau obiectiv discernabil\u0103 dintr-un obiect real , ci din contr\u0103 condi\u0163ia de care depinde o ordine normativ\u0103 suprem\u0103 care, \u00een validitatea sa nu se deduce din nici o alt\u0103 ordine superioar\u0103\u201d. Aceast\u0103 idee privind suveranitatea, pentru a fi corect \u00een\u0163eleas\u0103, trebuie analizat\u0103 \u00een lumina doctrinei sale \u2013 \u201cdoctrina pur\u0103\u201d \u2013 a dreptului \u00eenl\u0103untrul c\u0103reia dreptul este conceput ca un e\u015fafodaj de norme \u2013 de acte juridice (normative \u015fi nenormative) \u2013 subordonate din treapt\u0103 \u00een treapt\u0103 p\u00e2n\u0103 la norma fundamental\u0103 (o norm\u0103 ipotetic\u0103), iar statul ca ordine juridic\u0103 subordonat ordinii interna\u0163ionale. La Kelsen deci sistemul de drept na\u0163ional \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte validitatea \u00een sistemul de drept interna\u0163ional, ceea ce conduce la concluzia c\u0103 \u00eentre aceste dou\u0103 sisteme nu poate exista dec\u00e2t o unitate perfect\u0103. Singura concep\u0163ie posibil\u0103 \u2013 dup\u0103 el \u2013 este cea monist\u0103. Examin\u00e2nd cele dou\u0103 construc\u0163ii posibile \u2013 monist\u0103 cu primatul dreptului interna\u0163ional \u015fi monismul cu primatul dreptului intern \u2013 afirm\u0103 c\u0103 am fi liberi s\u0103 alegem \u00eentre ele, pentru ca apoi s\u0103 ajung\u0103 la concluzia categoric\u0103 a subordon\u0103rii dreptului intern fa\u0163\u0103 de dreptul interna\u0163ional.4 \u00cen acest sens este semnificativ\u0103 defini\u0163ia pe care o d\u0103 statului \u015fi anume \u201cstatul \u2026 se define\u015fte ca o ordine juridic\u0103 relativ centralizat\u0103, limitat\u0103 \u00een domeniul s\u0103u de validitate spa\u0163ial \u015fi temporal subordonat\u0103 direct dreptului interna\u0163ional \u015fi eficace \u00een ansamblu \u015fi \u00een mod general\u201d. Astfel, pornind de la teza potrivit c\u0103reia dreptul interna\u0163ional determin\u0103 sfera de validitate a ordinelor juridice (a statelor), ajunge la concluzia necesit\u0103\u0163ii \u201celimin\u0103rii dogmei suveranit\u0103\u0163ii\u201d. El cere s\u0103 se renun\u0163e la suveranitate ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 statul nu are o competen\u0163\u0103 exclusiv \u00een problemele na\u0163ionale. Nu exist\u0103 probleme \u2013 precizeaz\u0103 el \u2013 care s\u0103 nu poat\u0103 fi reglementate de dreptul interna\u0163ional, dar exist\u0103 probleme care pot fi reglementate numai de acesta. Observ\u0103m c\u0103 H. Kelsen are o viziune \u201cmondialist\u0103\u201d asupra fenomenelor juridice, ordinea juridic\u0103 interna\u0163ional\u0103 cuprinz\u00e2nd toate ordinele juridice na\u0163ionale, dreptul interna\u0163ional transform\u00e2ndu-se, astfel, \u00eentr-un \u201cdrept mondial\u201d. Pentru cea de a doua orientare \u2013 schimbarea viziunii asupra conceptului de suveranitate, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 reflecte mai fidel \u015fi mai exact realitatea \u2013 este foarte greu de f\u0103cut referire doar la autori. Cele mai multe opinii sunt azi exprimate \u00een acest sens, idei ca cele privind deosebirea dintre suveranitatea politic\u0103 \u015fi suveranitatea juridic\u0103, ca cele privind \u201csuveranitatea relativ\u0103\u201d, \u201csuveranitatea competen\u0163\u0103\u201d etc. fiind \u00eent\u00e2lnite foarte frecvent. Astfel, de exemplu, Verdoss propune o teorie a reparti\u0163iei competen\u0163elor \u015fi ajunge la concluzia priorit\u0103\u0163ii dreptului interna\u0163ional, demonstr\u00e2nd necesitatea transfer\u0103rii unor atribu\u0163ii din competen\u0163a statelor pe seama unor \u201cnivele superioare\u201d, suprastatale sau interna\u0163ionale. Korowicz, la r\u00e2ndul s\u0103u, propune \u00eenlocuirea termenului de suveranitate \u00een\u0163eleas\u0103 \u201c\u00een mod absolut\u201d cu cel de \u201csuveranitate relativ\u0103\u201d. El argumenteaz\u0103 ideea suveranit\u0103\u0163ii relative pornind de la situa\u0163iile reale \u00een care suveranitatea este supus\u0103 la tot felul de limit\u0103ri. \u00cen acest sens ar\u0103ta c\u0103 suveranitatea poate fi limitat\u0103 \u015fi prin simpla \u00eencheiere de tratate interna\u0163ionale, deoarece au drept consecin\u0163\u0103 restr\u00e2ngerea libert\u0103\u0163ii de ac\u0163iune a statului. De asemenea face o deosebire \u00eentre suveranitatea propriu-zis\u0103 \u015fi exerci\u0163iul ei, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 suveranitatea nu poate fi abandonat\u0103 dar exerci\u0163iul ei poate fi restr\u00e2ns \u2013 virtual \u2026 f\u0103r\u0103 limite. La aceste dou\u0103 orient\u0103ri, din care uneia \u00eei este specific argumentarea ideii unui singur stat \u2013 statul mondial \u2013 unei singure suveranit\u0103\u0163i, iar celeilalte ideea subordon\u0103rii directe a dreptului intern fa\u0163\u0103 de cel interna\u0163ional se adaug\u0103 o a treia, care are drept caracteristic\u0103 faptul c\u0103 neag\u0103 suveranitatea \u201cde fapt\u201d, am spune noi, adic\u0103 se refer\u0103 la \u201cceea ce este\u201d azi suveranitatea statului \u015fi nu la ceea \u201cce trebuie s\u0103 fie\u201d. Pornind de la unele constat\u0103ri realiste cu privire la inegalitatea puterii militare \u015fi economice a statelor, unii autori trag concluzia c\u0103 no\u0163iunea de suveranitate \u201c\u00ee\u015fi pierde orice semnifica\u0163ie\u201d. Astfel, M. A. Kaplan spunea c\u0103 ceea ce caracterizeaz\u0103 \u00een prezent via\u0163a interna\u0163ional\u0103 este dominarea acesteia de c\u0103tre statele mai puternice, conducerea ei dup\u0103 un sistem bipolar, \u00een care suveranitatea statului \u00ee\u015fi pierde orice semnifica\u0163ie sau, oricum, este mult \u201crestr\u00e2ns\u0103\u201d prin limitarea ei doar la unele probleme. Relativ asem\u0103n\u0103tor vede lucrurile \u015fi G. Schawrtzenberg, care arat\u0103 c\u0103 suveranitatea deplin\u0103 apar\u0163ine doar c\u00e2torva state mai puternice, celelalte \u00eenscriindu-se \u00een cadrul unor raporturi de ierarhizare bazate pe for\u0163\u0103. \u00cen condi\u0163iile actuale caracterizate prin amploarea mi\u015fc\u0103rilor revolu\u0163ionare din \u0163\u0103rile din centrul \u015fi estul Europei, \u0163\u0103ri care au p\u0103r\u0103sit calea comunist\u0103 de dezvoltare \u015fi s-au orientat spre dreptul constitu\u0163ional clasic, pozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de suveranitate se diversific\u0103 \u015fi mai mult. Remarc\u0103m astfel \u00een Europa, dar nu numai: O tendin\u0163\u0103 de interna\u0163ionalizare de integrare economic, cultural\u0103, politic\u0103 etc. \u015fi, pe cale de consecin\u0163\u0103, de creare sau reactivare a unor organisme interstatale care exercit\u0103 atribu\u0163ii ce anterior apar\u0163ineau statelor suverane. O tendin\u0163\u0103 invers\u0103 de dezmembrare a unor state de regul\u0103 statele federale \u015fi de formare a unor state noi independente. Prima tendin\u0163\u0103 este cea a statelor dezvoltate din Europa, a statelor bogate. Ea poate fi ilustrat\u0103 printr-un exemplu recent: semnarea la Luxemburg, \u00een octombrie 1991, de c\u0103tre \u0163\u0103rile C.E.P. \u015fi A.E.L.S. a unui acord privind crearea \u00een 1993 a unei vaste zone a liberului schimb. A doua tendin\u0163\u0103 este specific\u0103 statelor din r\u0103s\u0103ritul Europei, unde s-au desprins ca state independente Lituania, Letonia, Estonia etc., unde alte state lupt\u0103 pentru independen\u0163\u0103, unde Basarabia prin referendum \u015fi-a declarat independen\u0163a. \u00cen aceste condi\u0163ii credem noi, atitudinea fa\u0163\u0103 de conceptul de suveranitate se va schimba radical.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen\u0163eleg\u00e2nd suveranitatea ca puterea absolut\u0103 nelimitat\u0103 de nimeni \u015fi de nimic ce se exercit\u0103 exclusiv \u015fi independent de c\u0103tre stat, mul\u0163i autori contemporani au argumentat, dup\u0103 caz, caracterul permanent al suveranit\u0103\u0163ii, inutilitatea acestui concept, demonetizarea sa demonstr\u00e2nd c\u0103 p\u0103strarea suveranit\u0103\u0163ii statelor are consecin\u0163e nefaste asupra colabor\u0103rii acestora, asupra climatului interna\u0163ional. Au fost \u015fi sunt sus\u0163inute […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/91053"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=91053"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/91053\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=91053"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=91053"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=91053"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}