{"id":90983,"date":"2018-02-10T19:42:00","date_gmt":"2018-02-10T19:42:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:45:09","modified_gmt":"2023-01-06T20:45:09","slug":"a-t-o-m-u-l","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/10\/a-t-o-m-u-l\/","title":{"rendered":"A T O M U L"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
<\/div>\n

<\/p>\n

\u00cenc\u0103 din antichitate unii filozofi greci au emis ipoteza dup\u0103 care materia este format\u0103 din particule foarte mici, indivizibile, numite atomi ( \u00een limba greac\u0103 \u00eensemn\u00e2nd indivizibil). Teoria atomic\u0103 a secolului al XIX lea este \u00eent\u0103rit\u0103 prin ipoteza lui A.Avogadro (1811) care a permis m\u0103surarea maselor moleculare \u015fi atomice. Dac\u0103 \u00een secolul al XIX lea atomul era considerat indivizibil, indestructibil \u015fi invariabil, ast\u0103zi s-a stabilit c\u0103 atomii la r\u00e2ndul lor sunt forma\u0163i din alte particule. Atomul reprezint\u0103 cea mai mic\u0103 particul\u0103 dintr-o substan\u0163\u0103 simpl\u0103 \u015fi pur\u0103 care poate exista \u015fi poate fi studiat\u0103 independent. Fiecare atom este format dintr-un nucleu cu sarcin\u0103 electric\u0103 pozitiv\u0103, \u00eenconjurat de unul sau mai mul\u0163i electroni, aceste particule av\u00e2nd sarcin\u0103 electric\u0103 negativ\u0103. Totalitatea electronilor ce \u00eenconjoar\u0103 nucleul, av\u00e2nd mas\u0103 neglijabil\u0103 formeaz\u0103 \u00eenveli\u015ful electronic. Nucleul care concentreaz\u0103 aproximativ \u00eentreaga mas\u0103 a atomului, este format din nucleoni. Nucleonii sunt reprezenta\u0163i de protoni \u015fi neutroni. Protonii : \u2022 au masa aproximativ egal\u0103 cu masa neutronilor \u2013 1,67\/ 1024 g. \u2022 au sarcina electric\u0103 pozitiv\u0103 (+1) \u2022 au nota\u0163ia uzual\u0103 p+sau +11 p \u2022 variaz\u0103 de la 1 la 109 \u2022 pentru acela\u015fi tip de atomi, constanta denumit\u0103 num\u0103r atomic, notat\u0103 cu Z, este egal\u0103 cu num\u0103rul protonilor, reprezent\u00e2nd num\u01cerul total de electroni. Neutronii : \u2022 au masa aproximativ egal\u0103 cu masa protonilor \u2013 1,67\/ 1024 g. \u2022 au sarcina electric\u0103 neutr\u0103 (0) \u2022 au nota\u0163ia uzual\u0103 10n \u2022 difer\u0103 de la o specie chimic\u0103 la alta, chiar \u015fi la atomii aceleia\u015fi specii chimice \u2022 num\u0103rul neuronilor se noteaz\u0103 cu n \u00cen \u00eentreg, atomul este neutru deoarece con\u0163ine cantit\u0103\u0163i egale de sarcin\u0103 electric\u0103 pozitiv\u0103 \u015fi negativ\u0103. Suma dintre num\u0103rul de protoni \u015fi num\u0103rul de neutroni din nucleu se nume\u015fte num\u0103r de mas\u0103 (A). A = Z + n Pentru orice specie de atomi, num\u0103rul de mas\u0103 A este un num\u0103r \u00eentreg, deoarece se ob\u0163ine prin adunarea a dou\u0103 numere \u00eentregi. Structura atomului \u015fi procesele care au loc \u00een interiorul lui \u00eei determin\u0103 propriet\u0103\u0163ile fizice \u015fi chimice. Prin unirea unor atomi identici sau diferi\u0163i se formeaz\u0103 particule mai mari, complexe numite molecule. Deci, atomul reprezint\u0103 o anumit\u0103 treapt\u0103 \u00een seria formelor tot mai complexe ale materiei. To\u0163i atomii unui element sunt identici \u00eentre ei, adic\u0103 to\u0163i au aceea\u015fi m\u0103rime, propriet\u0103\u0163i oricare ar fi compozi\u0163ia \u015fi propriet\u0103\u0163ile substan\u0163ei din moleculele c\u0103rora fac parte . De exemplu, atomii de hidrogen sunt identici chiar dac\u0103 fac parte din moleculele unor substan\u0163e at\u00e2t de diferite cum ar fi : apa, amoniacul, acidul sulfuric, hidrogenul liber, etc. Atomii sunt \u00een continu\u0103 mi\u015fcare, ei se pot desface din moleculele \u00een care se g\u0103sesc \u015fi apoi se pot regrupa altfel, form\u00e2nd molecule noi. Deoarece atomii sunt cele mai mici particule ale elementelor ce pot forma combina\u0163ii chimice se poate spune c\u0103 ei reprezint\u0103 limita divizibilit\u0103\u0163ii chimice a materiei. Atomii aceluia\u015fi element care ocup\u0103 to\u0163i acela\u015fi loc \u00een tabelul periodic al elementelor, dar au mase atomice diferite se numesc izotopi ( \u00een grece\u015fte isos = acela\u015fi, topos = loc). Izotopii au acelea\u015fi propriet\u0103\u0163i chimice, dar propriet\u0103\u0163ile lor fizice difer\u0103 uneori destul de mult. Atomii din molecule pot fi lega\u0163i sau conecta\u0163i \u00een mai multe moduri, dar de fiecare dat\u0103 implic\u0103 un schimb de electroni sau punerea lor \u00een comun. Cele dou\u0103 tipuri simple de leg\u0103turi chimice sunt leg\u0103tura covalent\u0103 \u015fi ionic\u0103. \u00cen leg\u0103tura covalent\u0103 atomii pun \u00een comun electronii. \u00cen molecula de hidrogen, cei doi atomi de hidrogen sunt lega\u0163i printro leg\u0103tur\u0103 covalent\u0103. Cei doi electroni apar\u0163in\u00e2nd celor doi atomi de hidrogen se \u00eenv\u00e2rt \u00een jurul ambelor nuclee, \u015fi astfel stau \u00eempreun\u0103. La leg\u0103tura ionic\u0103 un atom cedeaz\u0103 unul sau mai mul\u0163i electroni la atomul pereche, iar leg\u0103tura \u00eentre ele se datoreaz\u0103 for\u0163ei de atrac\u0163ie electrostatice. \u00cen mod normal num\u0103rul protonilor pozitivi dintr-un atom coincide cu num\u0103rul electronilor negativi. Aceste sarcini de m\u0103rimi egale dar de sens contrar se anuleaz\u0103 reciproc, astfel global atomul nu are sarcin\u0103 electric\u0103. Dac\u0103 \u00eens\u0103 atomul pierde electroni, atunci sarcina pozitiv\u0103 va fi preponderent\u0103, iar atomul care a primit electroni va fi de sarcin\u0103 negativ\u0103. Ace\u015fti atomi, care prezint\u0103 o sarcin\u0103 global\u0103 pozitiv\u0103 sau negativ\u0103, se numesc ioni. Ionii cu sarcini de sens opus se atrag, \u015fi tocmai aceast\u0103 for\u0163\u0103 de atrac\u0163ie men\u0163ine leg\u0103tura \u00eentre atomi. Molecula din sarea de buc\u0103t\u0103rie se formeaz\u0103 printr-o asemenea leg\u0103tur\u0103 ionic\u0103: un atom de sodiu cedeaz\u0103 un electron unui atom de clor. Atomii unui element oarecare au \u00eentotdeauna acela\u015fi num\u0103r de protoni. Num\u0103rul neutronilor \u00eens\u0103 poate s\u0103 fie diferit. De exemplu, \u00een carbonul natural num\u0103rul neutronilor din nucleu este \u00een general \u015fase, dar \u00eentr-un procentaj de aproximativ unu la sut\u0103 acest num\u0103r este \u015fapte. Ace\u015fti atomi diferi\u0163i ai aceluia\u015fi element nu difer\u0103 \u00een caracterul lor chimic: fiecare formeaz\u0103 acelea\u015fi compozi\u0163ii cu diferitele materiale, dar difer\u0103 \u00een caracteristicile lor fizice, de exemplu, \u00eenghea\u0163\u0103 sau \u00eencep fierberea la temperaturi diferite. De \u00eendat\u0103 ce James Chadwick a descoperit neutronul \u00een 1932, s-a crezut c\u0103 se cunoa\u015fte perfect structura atomului. De atunci \u00eens\u0103, cercet\u0103torii care au realizat experimente cu ajutorul acceleratoarelor de particule, au descoperit \u00eenc\u0103 peste o sut\u0103 de particule diferite \u00een atom, iar fiecare descoperire nou\u0103 a ridicat \u015fi mai multe \u00eentreb\u0103ri. Din fericire, pentru explicarea comportamentului materiei, \u00een marea majoritate a cazurilor, este de ajuns \u015fi acest model mai simplu.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cenc\u0103 din antichitate unii filozofi greci au emis ipoteza dup\u0103 care materia este format\u0103 din particule foarte mici, indivizibile, numite atomi ( \u00een limba greac\u0103 \u00eensemn\u00e2nd indivizibil). Teoria atomic\u0103 a secolului al XIX lea este \u00eent\u0103rit\u0103 prin ipoteza lui A.Avogadro (1811) care a permis m\u0103surarea maselor moleculare \u015fi atomice. Dac\u0103 \u00een secolul al XIX lea […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90983"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90983"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90983\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90983"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90983"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90983"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}