{"id":90951,"date":"2018-02-10T20:05:00","date_gmt":"2018-02-10T20:05:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:44:56","modified_gmt":"2023-01-06T20:44:56","slug":"clasificarea-stadiala-cancerului_10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/10\/clasificarea-stadiala-cancerului_10\/","title":{"rendered":"CLASIFICAREA STADIAL\u0102 A CANCERULUI COLULUI UTERIN"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Clasificarea stadial\u0103 a cancerului serve\u015fte la atingerea urm\u0103toarelor obiective: – indicator asupra prognosticului – elaborarea planului de tratament – evaluarea rezultatelor tratamentului – schimburi de informa\u0163ii \u00eentre centrele de tratament – cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 A fost introdus\u0103 \u00een 1929 de Organiza\u0163ia S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii a Ligii Na\u0163iunilor Unite ca prim\u0103 variant\u0103 a stadializ\u0103rii pentru cancerul colului uterin, fiind \u00een permanen\u0163\u0103 modificat\u0103 \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103. Aplicarea oric\u0103rui sistem de stadializare trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 seam\u0103 de dou\u0103 elemente: – stadializarea s\u0103 se realizeze \u00eenaintea \u00eenceperii tratamentului – \u00een caz de ezitare \u00eentre dou\u0103 stadii, se alege \u00eentotdeauna stadiul cel mai pu\u0163in avansat, penrtu a nu se m\u0103ri nejustificat cifra vindec\u0103rii \u00een stadiile avansate. [1] Principalele sisteme de stadializare \u00een cancerul colului uterin sunt: – stadializarea FIGO \u2013 elaborat\u0103 de Federa\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 de Ginecologie \u015fi Obstretic\u0103, care se limiteaz\u0103 doar la categoria de T, fac\u00e2nd abstrac\u0163ie de starea ganglionilor limfatici. – sistemul de stadializare MD Anderson ce include evalu\u0103ri ale volumului tumoral – sistemul de stadializare TNM apar\u0163in\u00e2nd UICC (Uniunea Interna\u0163ional\u0103 contra Cancerului)- cel mai complex, \u0163in\u00e2nd cont \u015fi de stadiul ganglionilor lmfatici \u015fi a metastazelor la distan\u0163\u0103 – sistemul de stadializare propus de \u201cAmerican Joint Committee on Cancer\u201d- care reprezint\u0103 un sistem de clasificare patologic\u0103 Sistemul de stadializare FIGO Sistemul FIGO, considerat cel mai acceptat sistem de stadializare pentru carcinoamele colului uterin, introdus \u00een 1929, a fost modificat \u00een 1937 prin ad\u0103ugarea unor noi reguli de stadializare, cu descrierile de baz\u0103 ale stadiilor I-IV, unde examinarea pelvisului \u015fi evaluarea clinic\u0103 au r\u0103mas similare celor utilizate \u00een prezent. Dac\u0103 \u00een 1950 invazia la corpul uterin a fost \u00eendep\u0103rtat\u0103 din categoria criteriilor de clasificare a stadiului II \u015fi s-a introdus stadiul O ca o categorie special\u0103 pentru \u201cmaladia prenaziv\u0103 \u201d, \u00een 1962 a fost definit stadiul IA pentru includerea leziunilor cu invazie stromal\u0103 precoce (carcinom preclinic). De atunci definirea stadiului IA a fost modificat\u0103 de 3 ori. \u00cen 1972 a fost subdivizat \u00een substadiile IA1 (invazie stromal\u0103 precoce) \u015fi IA2 (cancer ocult). Doi ani mai t\u00e2rziu leziunile oculte au fost mutate \u00een stadiul IB, etichetat ca \u201cIB ocult\u201d. \u00cen 1985 stadiului IA1 a fost redefinit, sub\u00eemp\u0103r\u0163ind maladia microinvaziv\u0103 \u00een termenii extinderii leziunii \u00een stadiile IA2 \u015fi IA1, iar la notarea de IB ocult s-a renun\u0163at. \u00cen 1994 aceast\u0103 defini\u0163ie a fost din nou modificat\u0103 \u015fi pentru prima dat\u0103 \u00een stadiul IB tumoarea a fost subdivizat\u0103 \u00een func\u0163ie de diametrul ei. \u00cen 1971 definirea stadiului IIIB a fost extins\u0103, incluz\u00e2nu-se tumorile care produc hidronefroz\u0103, chiar dac\u0103 nu exist\u0103 semnele clinice ale invaziei peretelui pelvic, iar urografia a fost ad\u0103ugat\u0103 seriilor de investiga\u0163ii folosite pentru definirea stadializ\u0103rii. Stadializarea FIGO pentru carcinomul colului uterin din anul 1994 [2] ST.O: carcinomul in situ: carcinomul intraepitelial: cazurile cu St O nu trebuiesc incluse \u00een nici o statistic\u0103 terapeutic\u0103 pentru carcinomul invaziv ST.I: carcinomul este strict delimitat la cervix (Extensia la corp nu este considerat\u0103) ST. IA: cancerul invaziv identificat numai microscopic. Toate leziunile grosiere chiar cu invazie superficial\u0103 sunt ST. IB. Invazia se delimiteaz\u0103 prin invazia stromal\u0103 m\u0103surat\u0103 cu maximum 5mm \u00een ad\u00e2ncime \u015fi nu mai late de 7mm. (Ad\u00e2ncimea invaziei nu trebuie s\u0103 fie mai mare de 5mm, m\u0103surat\u0103 de la baza epiteliului, spre suprafa\u0163a grandular\u0103, unde este originea. Implicarea spa\u0163iilor vasculare, fie venoase sau limfatice nu trebuie s\u0103 modifice stadializarea) ST. IA1 \u2013 invazia m\u0103surat\u0103 \u00een strom\u0103 s\u0103 nu fie mai mare de 3mm \u00een ad\u00e2ncime \u015fi nu mai lat\u0103 de 7mm ST. IA2 \u2013 invazia m\u0103surat\u0103 \u00een strom\u0103 mai mare de 3mm, dar nu mai mare de 5mm \u00een ad\u00e2ncime \u015fi nu mai lat\u0103 de 7mm ST. IB: leziune clinic\u0103 evident\u0103 a cervixului sau leziune preclinic\u0103 mai mare de IA ST. IB1 \u2013 leziune clinic\u0103 nu mai mare de 4 cm \u00een diamertru ST. IB2 \u2013 leziune clinc\u0103 mai mare de 4 cm \u00een diametru ST. II \u2013 carcinom extins dincolo de cervix, dar care nu s-a extins \u00eenspre peretele pelvin; carcinomul cuprinde vaginul, dar nu mai departe de treimea inferioar\u0103 ST. IIA \u2013 f\u0103r\u0103 invazia evident\u0103 a parametrelor ST. IIB \u2013 invazia evident\u0103 a parametrelor; ST.III \u2013 carcinomul s-a extins spre peretele pelvin. La examinarea rectal\u0103 nu exist\u0103 spa\u0163iu \u00eentre tumor\u0103 \u015fi peretele pelvin; tumora cuprinde treimea inferioar\u0103 a vaginului; toate cazurile cu hidronefroz\u0103 sau rinichi nonfunc\u0163ionali trebuie incluse, cu excep\u0163ia celor datorate altor cause. ST. IIIA \u2013 f\u0103r\u0103 extensie spre peretele pelvin. ST. IIIB- extensie spre peretele pelvin sau hidronefroz\u0103 sau rinichi nonfunc\u0163ionali ST. IV \u2013 carcinomul extins dincolo de peretele pelvin sau cu invazia clinic\u0103 a mucoasei vezicii urinare sau a rectului ST. IVA \u2013 migrarea spre organele adiacente ST. IVB \u2013 migrarea spre organele aflate la distan\u0163\u0103 Prezn\u0163a numeroaselor modific\u0103ri \u00een definirea stadiilor, de\u015fi a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it definirea diferitelor stadii, a f\u0103cut dificil\u0103 posibilitatea de a compara evolu\u0163ia \u015fi tratamentul pacientelor stadializate \u015fi tratate \u00een perioade diferite. Stadializarea FIGO se bazeaz\u0103 pe examinarea clinic\u0103 atent\u0103 (examinarea sub anestezie este de dorit, dar nu este obligatorie). Regulile pentru stadializarea clinic\u0103 statuteaz\u0103 ca necesare: inspec\u0163ia, palparea, colposcopia, curetaj bioptic endocervical, histeroscopia, cistoscopia, proctoscopia, urografia intravenoas\u0103 \u015fi examinarea radiologic\u0103 a pl\u0103m\u00e2nului \u015fi scheletului. Invazia rectului \u015fi a vezicii urinare trebuie confirmat\u0103 prin biopsie. Edemul bulos sau celulele maligne \u00een citologia lichidului de sp\u0103lare al vezicii urinare nu sunt suficiente pentru a diagnostica invazia vezicii. Examenele paraclinice ca limfangiografia, laparoscopia, CT \u015fi MRI sunt importante pentru planul de tratament, dar datorit\u0103 faptului ca acestea nu sunt \u00eentotdeauna posibil de efectuat \u015fi c\u0103 rezultatele lor sunt variabile, acestea nu sunt de baz\u0103 pentru stadializarea clinic\u0103 FIGO. FIGO statuteaz\u0103 c\u0103 stadializarea trebuie efectuat\u0103 \u00eenaintea oric\u0103rui tratament \u015fi c\u0103 odat\u0103 efectuat\u0103 stadializarea aceasta nu mai poate fi schimbat\u0103. Atunci c\u00e2nd exist\u0103 dubii asupra stadiului, acesta trebuie atribuit stadiului celui mai pu\u0163in avansat (mai mic). Stadializarea FIGO statueaz\u0103 c\u0103 fixarea parametrelor prin \u00eendurarea redus\u0103 la peretele pelvin, dar nu nodular\u0103, trebuie atribuit\u0103 ST. IIB \u015fi un caz poate fi clasificat ca ST. III, numai dac\u0103 parametrul este nodular sau cre\u015ftrerea tumorii prin ea \u00eens\u0103\u015fi se extinde la peretele pelvin. Sistemul de stadializare MD Anderson A fost conceput \u00een jurul anilor 1950 incluz\u00e2nd evalu\u0103ri ale volumului tumoral. \u00cen acest sistem, leziunile endocervicale voluminoase \u201cbulky\u201d cu diametrul mai mare sau egal cu 6 cm, sunt incluse \u00een stadiul special IIB (\u201cIIB barrel\u201d), chiar \u015fi \u00een situa\u0163ia \u00een care leziunea e limitat\u0103 la col \u015fi vaginul superior. Acest sistem reflect\u0103 importan\u0163a volumului tumoral prin diferen\u0163ierea leziuniilor stadiului IIB care invadeaz\u0103 parametrul median sau lateral \u015fi prin separarea leziunii IIIB \u00een leziuni ce invadeaz\u0103 unul sau ambii pere\u0163i pelvini. Doar aproximativ 5% din leziunile ST. III MD Anderson pot intra \u00een categoria IIIA FIGO. De\u015fi m\u0103rimea tumorii este corelat\u0103 cu rata de supravie\u0163uire \u00eentr-un studiu recent efectuat la Universitatea MD Anderson din Texas, legat de stadiile FIGO I, IIA, \u015fi IIB pentru leziunile endocervicale (toate considerate ST.IIB MD Anderson) nu a fost g\u0103sit\u0103 nici o corela\u0163ie \u00eentre ST. FIGO \u015fi supravie\u0163uire. [3] \u00cen ceea ce prive\u015fte supravie\u0163uirea pacientelor cu ST. IIIA \u015fi IIIB FIGO nu sunt supravie\u0163uiri semnificative. Sistemul de stadializare propus de \u201cAmerican Joint Committee on Cancer\u201d Este un sistem de stadializare patologic\u0103, care se refer\u0103 la stadializarea pacientelor tratate chirurgical, \u015fi nu poate fi utilizat pentru stadializarea unor paciente tratate prin alt\u0103 metod\u0103, ex radioterapie. Acest sistem exclude posibilitatea de comparare a rezultatelor altor studii unde s-a folosit stadializarea FIGO. \u00cencep\u00e2nd din 1970 s-au efectuat studii clinice care au \u00eencercat s\u0103 coreleze prin disec\u0163ia transperitoneal\u0103 a ganglionilor afecta\u0163i efectele radioterapiei \u015fi complica\u0163iile acesteia asupra vezicii urinare atunci c\u00e2nd se iradiaz\u0103 pe c\u00e2mpuri \u00eentinse. [4, 5] Recent a fost recomandat\u0103 disec\u0163ia extraperitoneal\u0103, prin folosirea disec\u0163iei laparoscopice pentru a evalua stadiul ganglionilor regionali, tehnica care reduce complica\u0163iile la nivelul vezicii urinare cu 5%. Metoda reduce durata spitaliz\u0103rii, dar nu a determinat \u00eenc\u0103 rata complica\u0163iilor tratamentului radiologic ce urmeaz\u0103 laparoscopiei. De\u015fi indica\u0163ia stadializ\u0103rii chirurgicale este controversat\u0103, posibilitatea extinderii c\u00e2mpului de iradiere pentru pacientele cu invazie ganglionar\u0103 este discutat\u0103 \u015fi agreat\u0103. Aceast\u0103 stadializare este agreat\u0103 \u015fi pentru pacientele cu ganglionii pelvini pozitivi radiologic, care au \u015fanse mai mari pentru metastazele oculte. Anumi\u0163i autori recomand\u0103 chiar biopsia prescalenic\u0103 la pacientele cu ganglionii paraaortici pozitivi sau cele cu recuren\u0163\u0103 central\u0103 \u00een vederea consider\u0103rii acestora pentru exentera\u0163ia pelvin\u0103. Inciden\u0163a metastazelor supraclaviculare variaz\u0103 \u00eentre 5-20% pentru pacientele cu ganglioni limfatici paraaorici pozitivi. [6, 7] Sistemul de stadializare TNM al UICC \u00centre anii 1943-1952 Pierre Denoix a eleborat una din primele clasific\u0103ri TNM. \u00cen anul 1979 a fost elaborat sistemul de stadializare TNM de c\u0103tre Uniunea Interna\u0163ional\u0103 Contra Cancerului (UICC), care ulterior a suferit mai multe modific\u0103ri. Ultima edi\u0163ie a stadializ\u0103rii TNM, edi\u0163ia a cincea ap\u0103rut\u0103 \u00een 1997, aduce pu\u0163ine modific\u0103ri \u00een compara\u0163ie cu a patra edi\u0163ie. \u00cen ceea ce prive\u0163te modific\u0103rile f\u0103cute de FIGO pentru cancerul de col uterin \u015fi vagin au fost adoptate \u015fi de TNM \u00een dorin\u0163a de p\u0103stra o clasificare identic\u0103. De asemenea criteriile, nota\u0163iile \u015fi gruparea pe stadii sunt identice cu cele din clasificarea publicat\u0103 de \u201cAmerican Joint Committee on Cancer\u201d, \u00een dorin\u0163a de a reflecta eforturile comune de colaborare f\u0103cute de toate comitetele na\u0163ionale TNM pentru a reflecta aceia\u015fi realitate. Sistemul de clasificare TNM este un sistem dual care expune o clasifiacare clinic\u0103 (preterapeutic\u0103) \u015fi una patologic\u0103 (histopatologic\u0103 postchirurgical\u0103), fiecare dintre cele dou\u0103 metode baz\u00e2ndu-se pe reguli diferite de clasificare. Clasificarea clinic\u0103 sau preterapeutic\u0103, notat\u0103 cu cTNM, se bazeaz\u0103 pe rezultatele ob\u0163inute \u00eenaintea tratamentului \u015fi a urm\u0103toarelor examin\u0103ri: fizice, imagistice, endoscopie, biopsie, explorare chirurgical\u0103 \u015fi alte examin\u0103ri clinice relevante. Clasificarea patologic\u0103 (clasificarea histopatologic\u0103 postchirurgical\u0103), notat\u0103 pTNM, se bazeaz\u0103 pe rezultatele ob\u0163inute \u00eenaintea tratamentului, suplimentate sau modificate de alte rezulate ob\u0163inute din examinarea chirurgical\u0103 sau patologic\u0103. Evaluarea patologic\u0103 a tumorii primare (pT) presupune rezec\u0163ia tumorii primare sau o biopsie adecvat\u0103 pentru a evalua categoria cea mai \u00eenalt\u0103 de pT. Evaluarea patologic\u0103 a ganglionilor limfatici regionali (pN) presupune \u00eendep\u0103rtarea ganglionilor adecva\u0163i, absen\u0163a metastazelor \u00een ganglionii limfatici regionali (pNo) \u015fi evaluarea lor patologic\u0103 pentru a determina categoria cea mai \u00eenalt\u0103 de pN. Evaluarea patologic\u0103 a metastazelor la distan\u0163\u0103 (pM) presupune o examinare microscopic\u0103. Faptul c\u0103 stadializarea TNM a fost acceptat\u0103 de Federa\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 de Ginecologie \u015fi Obstretic\u0103 (FIGO) \u015fi categoriile de TNM au fost definite astfel ca ele s\u0103 corespund\u0103 stadililor FIGO, iar anumite amendamente au fost realizte \u00een colaborare cu FIGO, a permis ca aceasta s\u0103 fie utilizat\u0103 de peste 50 ani, iar \u00een prezent s\u0103 aib\u0103 aprobarea FIGO, UICC \u015fi a comitetelor na\u0163ionale TNM, inclusiv AJCC. \u00cen stadializarea cancerului colului uterin (ICDO – C53) definirea categoriei T \u015fi M corespund stadializ\u0103rii FIGO. Ambele sisteme sunt incluse pentru compara\u0163ie. Regulile de clasificare se aplic\u0103 numai carcinoamelor, care histopatologic trebuie s\u0103 confirme boala. Procedurile pentru clasificare TNM sunt: – categoria T- examen fizic, cistoscopia (care nu este necesar\u0103 pentru categoria TIS) \u015fi imagistic, inclusiv urografia – categoria N \u2013 examen fizic \u015fi imagistic, inclusiv urografia \u015fi limfografia – categoria M \u2013 examen fizic \u015fi imagistic Subdiviziunile anatomice: 1. Endocervix (C53.0) 2. Exocervix (C53.0) Reguli de stadializare ale ganglionilor limfatici: Ganglionii limfatici regionali sunt: paracervical, parametrial, hipogastrici (iliac intern, obturator), iliac comun \u015fi extern, presacral, laterosacral. Clasificarea TNM [8] T = tumor\u0103 primar\u0103 Categoria T Stadiu FIGO Descriere Tx Tumora primar\u0103 nu poate fi evaluat\u0103 T0 Nu se eviden\u0163ieaz\u0103 tumora primar\u0103 Tis 0 Carcinom in situ (carcinom preinvaziv) T1 I Carcinom cervical limitat la uter (extensia la corp nu se consider\u0103) T1a IA Carcinomul invaziv diagnosticat numai prin microscopie; toate leziunile vizibile microscopic, chiar cu invazie superficial\u0103, sunt T1b\/ st.IB T1ai IA1 Invazie stromal\u0103 nu mai mare de 3 mm \u00een ad\u00e2ncime \u015fi 7 mm sau mai pu\u0163in \u00een \u00eentindere orizontal\u0103 T1a2 IA2 Invazie stromal\u0103 mai mare de 3 mm \u015fi nu mai mare de 5 mm cu \u00eentindere orizontal\u0103 de 7 mm sau mai mic\u0103. Not\u0103: Invazia \u00een ad\u00e2ncime nu trebuie s\u0103 fie mai mare de 5 mm luat\u0103 de la baza epiteliului, fie de suprafa\u0163\u0103 sau glandular. Ad\u00e2ncimea invaziei este definit\u0103 prin m\u0103surarea tumorii de la joc\u0163iunea epitelial-stromal\u0103 cea mai apropiat\u0103 la cel mai ad\u00e2nc punct al invaziei; invazia (afectarea spa\u0163iilor vasculare venoase sau limfatice nu schimb\u0103 clasificarea) T1b IB Leziune clinic\u0103 vizibil\u0103 la nivelul colului uterin sau leziune microscopic\u0103 > T1a2\/IA2 T1b1 IB1 Leziune clinic\u0103 vizibil\u0103 de 4 cm sau mai mic\u0103 \u00een diametrul cel mai mare T1b2 IB2 Leziune clinic\u0103 vizibil\u0103 mai mare de 4 cm \u00een diametrul cel mai mare T2 II Tumor\u0103 ce se \u00eentinde dincolo de uter, dar nu la peretele pelvin sau nu coboar\u0103 la 1\/3 inferioar\u0103 a vaginului T2a IIA F\u0103r\u0103 invazia parametrelor T2b IIB Cu invazia parametrelor T3 III Tumor\u0103 extins\u0103 la pertele pelvin \u015fi\/sau cuprinde 1\/3 inferioar\u0103 a vaginului \u015fi\/sau cauz\u0103 de hidronefroz\u0103 sau rinichi nefunc\u0163ional T3a IIIA Tumor\u0103 ce invadeaz\u0103 1\/3 inferioar\u0103 a vaginului f\u0103r\u0103 extensie a peretelui pelvin T3b IIIB Tumor\u0103 extins\u0103 la peretele pelvin \u015fi\/sau cauz\u0103 de hidronefroz\u0103 sau rinichi nonfunc\u0163ional Tb IVA Tumor\u0103 ce invadeaz\u0103 mucoasa vezicii sau a rectului \u015fi\/sau e extins\u0103 dincolo de pelvis NOTA: prezen\u0163a edemului bulos nu este suficient\u0103 pentru a clasifica o tumor\u0103 ca T4 M1 IV Metastaz\u0103 la distan\u0163\u0103 N = ganglioni limfatici regionali Nx Ganglionii limfatici regionali nu pot fi evalua\u0163i N0 F\u0103r\u0103 metastaze \u00een ganglionii limfatici regionali N1 Mestataze \u00een ganglionii limfatici regionali M = metastaze la distan\u0163\u0103 Mx Metastazele la distan\u0163\u0103 nu pot fi evaluate M0 F\u0103r\u0103 metastaze la distan\u0163\u0103 Mi Metastaze la distan\u0163\u0103 Conota\u0163ii: pulmonar = PUL, osos = OSS, hepatic = HEP, creier = BRA, ggl.limfatici = LYM, piele = SKY, altele = OTH, m\u0103duva osoas\u0103 = MAR, pleur\u0103 = PLE, peritoneu = PER, glande suprarenale = ADR pTNM = clasificare patologic\u0103 Categoriile pT, pN \u015fi pM corespund categoriilor T,N \u015fi M. PN0 \u2013 examinarea histologic\u0103 a limfadenectomiei pelvine include \u00een mod ordinar 10 sau mai mul\u0163i ganglioni G = grading-ul HP Gx Gradul de diferen\u0163iere nu poate fi evaluat G1 Grad bine diferen\u0163iat G2 Grad moderat diferen\u0163iat G3 Grad slab diferen\u0163iat G4 Grad nediferen\u0163iat Gruparea stadial\u0103 Stadiul 0 Tis N0 M0 Stadiul IA T1a N0 M0 Stadiul IA1 T1a1 N0 M0 Stadiul IA2 T1a2 N0 M0 Stadiul IB T1b N0 M0 Stadiul IB1 T1b1 N0 M0 Stadiul IB2 T1b2 N0 M0 Stadiul IIA T2a N0 M0 Stadiul IIB T2b N0 M0 Stadiul IIIA T3a N0 M0 Stadiul IIIB T1 T2 T3a T3b N1 N1 N1 Orice N M0 M0 M0 M0 Stadiul IVA T4 Orice N M0 Stadiul IVB Orice T Orice N M1 Clasificarea R Absen\u0163a sau prezen\u0163a tumorii reziduale dup\u0103 tratament poate fi notat\u0103 cu simbolul R. Aceast\u0103 nota\u0163ie se aplic\u0103 tuturor tumorilor ginecologice. Rx – nu se poate preciza prezen\u0163a tumorii reziduale R0 – f\u0103r\u0103 tumor\u0103 rezidual\u0103 R1 – tumor\u0103 rezidual\u0103 microscopic\u0103 R2 – tumor\u0103 rezidual\u0103 macroscopic\u0103 Se definesc categoriile \u015fi mijloacele imagistice care presupun tehnic\u0103 de \u00eenalt\u0103 performan\u0163\u0103 ca de exemplu TC, MRI, PET (tomografie cu emisie de pozitroni) sau CAT (tomografie computerizat\u0103 axial\u0103). Acestea se pot folosi \u00een anumite situa\u0163ii, cum ar fi: – tumor\u0103 primar\u0103 mai mare de 3 cm; – cre\u015fterea exofitic\u0103 sau infiltrativ\u0103; – evaluarea invaziei paracervicale, rectale, vezicale \u015fi a peretelui pelvin; – mas\u0103 pelvin\u0103 concomitent\u0103; – pacient\u0103 \u00eens\u0103rcinat\u0103 (MRI) – plan de tratament radiologic – vizualizarea ganglionilor limfatici metastaza\u0163i de dimensiuni foarte mici (PET) \u00cen cazul pacientelor cu cancer de col uterin, MRI este considerat\u0103 cea mai sigur\u0103 metod\u0103 de stadializare \u015fi de realizare a planului de tratament. \u00cen studii comparative acurate\u0163ea stadializ\u0103rii cu MRI a fost de 83% \u00een compara\u0163ie cu TC 63% \u015fi stadializare clinic\u0103 70%. [9] MRI poate identifica cu acurate\u0163e invazia stromal\u0103 (st. IB), prezen\u0163a extensiei parametriale (IIB), invazia vaginului sau a peretelui pelvin (st. IIA \u015fi III), invazia vezicii sau a rectului (st IV). [10] Important\u0103 este decelarea invaziei \u00een parametre av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 aceste pacientele nu pot fi operate. MRI ofer\u0103 posibilitatea stabilirii invaziei. [11] MRI permite diagnosticul diferen\u0163ial \u00eentre tumora recurent\u0103 \u015fi fibroza radic\u0103, dac\u0103 diagnosticul se realizeaz\u0103 la mai mult de 12 luni de la tratament. Aceasta metoda scade num\u0103rul procedurilor folosite pentru stadializare, inclusiv a celor invazive, iar raportul cost\/beneficiu este favorabil. [12] Factori de prognostic De\u015fi ratele de supravie\u0163uire sunt corelate cu stadiul clinic, totu\u015fi prognoza bolii este dat\u0103 \u015fi de o serie de al\u0163i facori care nu sunt inclu\u015fi \u00een stadializare. Diametrul tumorii este str\u00e2ns corelat cu prognosticul bolii mai ales pentru pacientele tratate radiologic sau chirurgical. Din aceast\u0103 cauz\u0103 FIGO \u015fi UICC au modificat categoria T1 sau ST. I, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 le subdivizeze \u00een func\u0163ie de diametrul tumorii. [13] Pentru pacien\u0163ii cu boal\u0103 avansat\u0103 -\u201cbulk tumor\u201d- prezen\u0163a invaziei mediane versus lateral\u0103 a parametrelor \u00een ST. IIB sau prezen\u0163a unilateral\u0103 versus billateral\u0103 a parametrelor sau a peretelui pelvin a fost corelat\u0103 cu supravie\u0163uirea. [14] Alti autori care au ar\u0103tat c\u0103 puterea predictv\u0103 a stadiului diminu\u0103 sau se pierde c\u00e2nd compara\u0163ia e corectat\u0103 pentru diferen\u0163ele \u00een leg\u0103tur\u0103 cu diametrul clinic al tumorii. [15] Likewise \u015fi Ivone au observat existen\u0163a unei corela\u0163ii \u00eentre inciden\u0163a extensiei la parametre \u015fi metastazele pelvine \u015fi inconcordan\u0163\u0103 cu ad\u00e2ncimea invaziei stromale \u00een ST.IB, IIB. [16] Metastazele \u00een ganglionii limfatici reprezint\u0103 un alt factor predictiv important. Ratele de supravie\u0163uire variaz\u0103 cu num\u0103rul ganglionilor limfatici invada\u0163i. Asfel pentru pacientele aflate \u00een stadiul IB tratate cu histerectomie radical\u0103, supravie\u0163uirea variaz\u0103 de la 85- 95%, pentru cele f\u0103r\u0103 invazie ganglionar\u0103 la 45- 55% pentru cele cu metastaze \u00een ganglionii limfatici regionali. [17, 18, 19] Morito \u015fi Ivone arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 o corela\u0163ie \u00eentre supravie\u0163uire \u015fi m\u0103rimea ganglionilor invada\u0163i, iar al\u0163ii \u00eentre num\u0103rul ganglionilor invada\u0163i \u015fi supravie\u0163uire. [20] S-a observat o corela\u0163ie \u00eentre ratele de supravie\u0163uire \u015fi m\u0103rimea c\u00e2mpului de iradiere pentru pacientele cu invazie ganglionar\u0103 tratat\u0103 radiologic, care variaz\u0103 \u00eentre 10 \u015fi 50%, \u00een func\u0163ie de extensia ganglionilor \u015fi invazia ganglionilor paraaortici. [21] Sc\u0103derea ratelor de supravie\u0163uire la 5 ani a fost asociat\u0103 cu cre\u015fterea num\u0103rului ganglionilor pelvini pozitivi: 62% pentru un ganglion, 36% pentru doi ganglioni, 20% pentru trei sau patru ganglioni \u015fi f\u0103n\u0103 supravie\u0163uire pentru mai mult de cinci ganglioni. [22] Invazia spa\u0163iilor limfovasculare (LVSI) pentru pacientele tratate cu histerectomie a fost asociat\u0103 cu prognosticul nefavorabil, la fel ca \u015fi invazia stromal\u0103 profund\u0103 (mai mare sau egal\u0103 cu 10 mm sau mai mare de 70%) \u015fi extensia la parametre. To\u0163i ace\u015fti factori de histoprognostic au fost evalua\u0163i de mai multe studii. Roman T. \u015fi colaboratorii au raportat o corela\u0163ie \u00eentre cantitatea de invazie LVSI (procentul sec\u0163iunilor histopatologice ce con\u0163in LVSI ) \u015fi inciden\u0163a invaziei ganglionare. [23] Kamiz C. arat\u0103 \u00eentr-un articol c\u0103 un r\u0103spuns stromal inflamator puternic poate s\u0103 aib\u0103 valoare predictiv\u0103 puternic\u0103 pentru o bun\u0103 supravie\u0163uire. [24] Invazia la nivelul corpului uterin este asociat\u0103 cu o cre\u015ftere a ratelor de metastazare la distan\u0163\u0103 pentru pacientele tratate radiologic sau chirurgical. Forma histologic\u0103 pare s\u0103 aib\u0103 de asemenea valoare predictv\u0103 at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte supravie\u0163uirea c\u00e2t \u015fi evolu\u0163ia. Chiar dac\u0103 unii autori au observat c\u0103 nu exist\u0103 diferen\u0163e semnificative \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 \u00eentre adenocarcinom \u015fi carcinomul epidermoid, alti investigatori au ajuns la alt\u0103 concluzie, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 pacien\u0163ii cu adenocarcinom tratat chirurgical au rate de recidiv\u0103 foarte crescute \u015fi rate de supravie\u0163uire foarte sc\u0103zute. [25, 26] \u00centr-un studiu pe 1767 paciente cu ST. IB FIGO, f\u0103cut de Eifel \u015fi Coleb se raporteaz\u0103 o corela\u0163ie puternic\u0103 \u00eentre forma histologic\u0103 \u015fi supravie\u0163uire. Riscul de deces este mai mare pentru pacien\u0163ii cu adenocarcinom, la fel ca \u015fi capacitatea de a determina metastaze la distan\u0163\u0103. [27] Dac\u0103 r\u0103spunsul local pelvin este similar pentru cele dou\u0103 forme histologice, probabilitatea de a face metastaze la distan\u0163\u0103 este mai mare pentru cele cu adenocarcinom. \u00cen ceea ce prive\u015fte corela\u0163ia dintre gradul histologic \u015fi evolu\u0163ia clinic\u0103, aceasta este evident\u0103 pentru adenocarcinom \u015fi \u00eenc\u0103 disputat\u0103 pentru carcinomul scuamos. \u00cen 1986 Bush R. precum \u015fi alte c\u00e2teva studii au prezentat existen\u0163a unei rela\u0163ii de cauzalitate direct\u0103 \u00eentre nivelul de hemoglobin\u0103 \u015fi prognostic la pacientele cu boal\u0103 avansat\u0103. Anemia ar juca un rol de cauzalitate \u00een recuren\u0163a pelvin\u0103 conform unui studiu mic randomizat condus de Princess Margaret Hospital. \u00cen acest studiu toate pacientele au fost men\u0163inute la un nivel de cel pu\u0163in 10g %, fiind randomizate – \u00een sensul c\u0103 la un grup s-au efectuat transfuzii, men\u0163in\u00e2ndu-se nivelul de cel pu\u0163in 12g %. Recuren\u0163a locoregional\u0103 a fost m\u0103surat\u0103 \u00een ambele bra\u0163e \u015fi \u00een bra\u0163ul de control recuren\u0163a a fost semnificativ crescut\u0103 \u00een compara\u0163ie cu cele transfuzate. [28, 29] Alte studii nu au confirmat aceste rezultate, iar anumi\u0163i investigatori au corelat nivelul sc\u0103zut al oxigenului intratumoral cu rata crescut\u0103 a metastazelor ganglionilor \u015fi supravie\u0163uirea sc\u0103zut\u0103. [30] Concentra\u0163ia seric\u0103 a antigenului specific al carcinomului scuamos pare s\u0103 fie corelat\u0103 cu stadiul, m\u0103rimea tumorii \u015fi prezen\u0163a metastazelor ganglionare limfatice. Majoritatea investigatorilor nu apreciaz\u0103 valoarea predictiv\u0103 a acestui test. [31, 32] V\u00e2rsta pare s\u0103 influen\u0163eze prognosticul bolii. Anumi\u0163i investigatori arat\u0103 o sc\u0103dere a supravie\u0163uirii pentru pacientele mai tinere de 35-40 ani, care au o frecven\u0163\u0103 mai ridicat\u0103 a tumorilor slab sau nedeiferen\u0163iate. [33] Cu toate acestea dou\u0103 studii europene au publicat o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a consecin\u0163elor \u00een corela\u0163ie cu v\u00e2rsta. [34] Flow-citometria \u015fi frac\u0163ia de cre\u015ftere Corelarea prognosticului bolii cu distribu\u0163ia tumorilor poliploide sau aneuploide a f\u0103cut obiectul a numeroase studii. Unii autori nu observ\u0103 nici o corela\u0163ie semnificativ\u0103 \u00eentre rata recuren\u0163elor \u015fi di sau aneuploidia, pe c\u00e2nd alte studii observ\u0103 un prognostic mai pu\u0163in favorabil pentru tumorile cu con\u0163inut AND diploid ori tetraploid \u00een compara\u0163ie cu cele nondiploid sau nontetraploid atunci c\u00e2nd sunt corelate cu v\u00e2rsta (sub 51 ani) \u015fi gradul de diferen\u0163iere al tumorilor, dar aceste diferen\u0163e nu sunt semnificative statistic. [35] Strang \u015fi colaboratorii observ\u0103 o cre\u015ftere a frecven\u0163ei recidivelor pentru tumorile la care propor\u0163ia de celule \u00een faza S este mai mare de 20%. [36] Oncogene Supraexpresia oncogenei HER2\/neu \u00een cancerele scuamoase ale tractului genital inferior este rar\u0103, dar atunci c\u00e2nd exist\u0103 este asociat\u0103 cu un comportament biologic agresiv. [37] Al\u0163i factori biologici ce au fost investiga\u0163i, sunt citologia peritoneal\u0103, num\u0103r\u0103toarea trombocitelor, vasculariza\u0163ia tumorii \u015fi subtipul de HPV. \u00cen dou\u0103 studii efectuate pe paciente f\u0103r\u0103 invazie ganglionar\u0103 determinat\u0103 histologic s-au raportat rate crescute ale recuren\u0163ei atunci c\u00e2nd reac\u0163ia de polimerizare a lan\u0163ului de ADN \u00een ganglioni a fost intens, pozitiv\u0103 pentru ADN al HPV. [38, 39] Bibliografie 1. R. Anghel, I. B\u0103l\u0103nescu: Cancerul colului uterin; Ed. Almateea 1996; 91-103 2. International Federation of Gynecology and Obstetrics staging announcement FIGO staging of gynecologic cancers, cervical and vulva; Int. J. Gynecol. Cancer 1995: 5: 319 3. Averette HE, Sevin BV, Bell J, Donats DM; Surgical staging of cervical cancer; Eur. J. Gynecol. Oncol 1985: 6: 20 4. Wharton JT, Jones HW, Day T et al; Preirradiation celiotomy and extrafield irradiatiod for invasive carcinoma of the cervix; Obstet. Gynecol 1977: 49: 333 5. Weiser EB, Bundy BN, Haskins WJ et al; Extraperitoneal versus transperitoneal selective staging of advanced cervical carcinoma (a Gynecologic Oncology Group study); Gynecol. Oncol. 1989: 33: 283 6. Manetta A, Padczaski ES, Larson JE et al; Scalene lymph node biopsy in the preoperative evaluation of patients with recurrent cervical cancer; Gynecol. Oncol. 1989: 33: 332 7. Vasilev SA, Schaclert JB; Scalene lymph node sampling in cervical carcinoma: a reappraisal; Gynecol. Oncol. 1990: 37: 120 8. UICC \u2013 TNM Clasification of Malignant Tumors \u2013 Fifth Edit. Winy-LISS 1997: 131-146 9. Subak LL, Hricek H, Powell GB, et al; Cervical carcinoma: computed tomography and MRI imaging for preoperative staging; Obstet. Gynecol. 1995: 86: 43 10. Togashi K, Marikawa K, Kataoko ML, Konishi J; Cervical cancer; J. Magn. Reson. Imaging 1981: 8: 391 11. Kim SH, Choi BI, Han JK et al; Preoperative staging of uterine cervical carcinoma: Comparison of CT and MRI in 99 patients; J. Comput. Assist. Tomogr. 1993: 17: 633 12. Hricak H, Powell CB, Yuk K et al; Invasive cervical carcinoma: role of MR imaging in pretreatment work-up: Cost minimization and diagnostic efficacy analysis. Radiology 1996: 198: 403 13. Vincent T, De Vita, S Hellman, Rosenberg AS; Cancer Principles and Practice of Oncology 6-th edition; Lippincott & Wilkins 2001: 1526-1550 14. Barillot I, Hariot JC, Pigneux J et al; Carcinoma of the intact uterine cervix treated with radiotherapy alone: a French Cooperative Study: update and multivariate analysis of prognostic factors; Int. J. Radiot. Oncol. Biol. Phys. 1997: 38: 969 15. Thoms WW, Eifel PJ, Smith TL et al; Bulky endocervical carcinomas: a 23 year experience; Int. J. Radiot. Oncol. Biol. Phys. 1992: 23: 491 16. Ivone T; Prognostic significance of the depth of invasion relating to nodal metastases, parametrial extension and cell types; Cancer 1984: 54: 3035-3042 17. Averette HE, Hguyen HN, Donata DM et al; Radical hysterectomy for invasive cervical cancer. A 25 year prospective experience with the Miami technique; Cancer 1993: 71: 1422 18. Alvarez RD, Potter ME, Soong SJ et al; Rationale for using pathologic tumor dimension and nodal status to subclassify surgically treated stage IB cervical cancer patients; Gynecol. Oncol. 1991: 43: 108 19. Delgado G, Bundy B, Zaino R et al; Prospective surgical-pathological study of disease-free interval in patients with stage IB squamous cell carcinoma of the cervix: a gynecol. oncol. group study; Gynecol. Oncol. 1990: 38: 352 20. Ivone T, Chibara T, Morita K; The prognostic significance of the size of the largest nodes in metastatic carcinoma from the uterine cervix. Gynecol. Oncol. 1984: 19: 187 21. Cunningham M, Denton C, Corn B et al; Extended field radiation therapy in early stage cervical carcinoma: survival and complication; Gynecol. Oncol. 1991: 43: 51 22. Tanokay Y, Sawada S, Munata T; Relationship between lymph node metastases and prognosis in patients irradiated postoperatively for carcinoma of the uterine cervix. Acta radiol. 1984: 23: 455-459 23. Roman T, Souhani L, Freeman C et al; High dose rate after loading intracavitary therapy in carcinoma of the cervix; Int. J. Radiat. Oncol. Biol. Phys. 1991: 20: 921 24. Kamiz C, Gitsch G, Tempter C et al; Vascular space invasion and inflamatory stromal reaction as prognostic factor for cervical cancer; Obstet. Gynecol. 1996: 87: 741 25. Hopkins M, Morley GN; A comparison of adenocarcinoma and squamous cell carcinoma of the cervix; Obstet. Gynecol. 1991: 77: 912 26. Kleine W, Ran K, Schwoeorer D et al; Prognosis of adenocarcinoma of the cervix: a comparative study; Gynecol. Oncol. 1989: 35: 145 27. Eifel PY, Burke TW, Morris M et al; Adenocarcinoma as an independent risk factor for disease recurrence in patient with stage IB cervical carcinoma; gynecol. Oncol. 1995: 59: 38 28. Bush R; The significance of anemia in clinical radiation therapy; Int. J. Radiot. Oncol. Biol. Phys. 1986: 12: 1204 29. Girinski T, Pejori C, Lenfant M, Bourhis J et al; Prognostic valence of hemoglobin concentration and blood transfusions in advanced carcinoma of the cervix treated by radiation therapy: results of a retrospective study of 386 patients. Int. J. Radiat. Oncol. Biol. Phys. 1989: 16: 37 30. Fyles AW, Milosevic M, Wong R et al; Oxigenation predicts radiation response and survival in patients with cervical cancer; published erratum appears in Radiotherap. Oncol. 1999: 50: 371 31. Bolger BS, Dabbas M, Lopes A et al; Prognostic value of preoperative squamous cell carcinoma antigen level in patients surgycally treated for cervical carcinoma; gynecol. Oncol. 1997: 65: 309 32. Hong JH, Tsai GS, Chang Jr et al; The prognostic significance of pre and post treatment SCC levels in patients with squamous cell carcinoma of the cervix treated by radiotherapy; Int. J. Radiat. Oncol. Biol. Phys. 1998: 41: 823 33. Prempree T, Patanphau S, Sevechand W et al; The influence of patients age and tumor grade prognosis of carcinoma of the cervix 1983: 51: 1764-1771 34. Meanwell CA, Kelly K, Wilson S et al; Young age as a prognostic factor in cervical cancer; Analysis of population based on data for 10022 cases; Br. Med. J. 1988: 296: 386-391 35. Dyson JED, Joslin CAF, Rothwell RI et al: Flowcytofluorometric evidence for the differential radioresponsives of aneuploid and diploid cervix tumors; Radiother. Oncol. 1987: 8: 263-272 36. Strong P, Eklud BM, Stendahl V, Fraukendal B; S phase rate as a predictor of early recurrences in carcinoma of the uterine cervix; Anticancer Res 1987: 7: 807-1801 37. Bercuck KA, Rodriguez G, Komel A et al: Expression of epidermal growth factor receptor and HER2\/neu in normal and neoplastic cervix, vulva and vagina; Obstet. Gynecol. 1990: 76: 381-387 38. Duggan MA, Mc Gregor SE, Benoit JL et al; The human papilloma virus status of invasive cervical adenocarcinoma: a clinicopathological and outcome analysis; Human Pathol. 1995: 26: 310 39. Keuberg H, Wiegering, Pfisterer J et al; Human papilloma virus ADN in tumor free regional lymph nodes: a potential prognostic marker in cervical cancer; Cancer J. Sci. Am. 1996: 2: 28 Busega Daniel Marius Liceul Constantin Brancoveanu<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Clasificarea stadial\u0103 a cancerului serve\u015fte la atingerea urm\u0103toarelor obiective: – indicator asupra prognosticului – elaborarea planului de tratament – evaluarea rezultatelor tratamentului – schimburi de informa\u0163ii \u00eentre centrele de tratament – cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 A fost introdus\u0103 \u00een 1929 de Organiza\u0163ia S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii a Ligii Na\u0163iunilor Unite ca prim\u0103 variant\u0103 a stadializ\u0103rii pentru cancerul colului uterin, fiind […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90951"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90951"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90951\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90951"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90951"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90951"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}