{"id":90935,"date":"2018-02-10T22:02:00","date_gmt":"2018-02-10T22:02:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:44:50","modified_gmt":"2023-01-06T20:44:50","slug":"prevalenta-infectiei-hbv-si-hcv-la","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/10\/prevalenta-infectiei-hbv-si-hcv-la\/","title":{"rendered":"PREVALEN\u0162A INFEC\u0162IEI HBV \u015eI HCV LA BOLNAVII HEMODIALIZA\u0162I \u015eI SEMNIFICA\u0162IA CLINICO-EPIDEMIOLOGIC\u0102"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
<\/div>\n

<\/p>\n

Pentru elucidarea ponderii infec\u0163iei cu virusurile hepatitelor B \u015fi C la bolnavii hemodializa\u0163i cronic am cercetat un num\u0103r de 191 bolnavi din eviden\u0163ele \u015fi sub tratamentul cronic al Clinicii de Nefrologie Cluj – Napoca. Pentru evaluarea prevalen\u0163ei infec\u0163iei precum \u015fi modific\u0103rile acestor prevalen\u0163e \u00een dinamic\u0103, am comparat situa\u0163ia clinico-epidemiologic\u0103 a unui num\u0103r de 72 bolnavi lua\u0163i \u00een eviden\u0163\u0103 din anul 1993, cu un num\u0103r de 119 pacien\u0163i din anul 1996. Studiul a fost efectuat prin investigarea serologic\u0103 a cazurilor prin metoda ELISA cu imunoreactivi standardiza\u0163i. Corelarea datelor serologice cu aspectele clinice ale \u201cst\u0103rii de s\u0103n\u0103tate hepatice\u201d ne-a permis aprecierea gradului de cronicizare a infec\u0163iilor din antecedente, urm\u0103rind transformarea acestora \u00een hepatopatii cronice. Conform datelor rezultate, ca urmare a studiului intreprins, \u00een cei doi ani cerceta\u0163i (1993,1996) ponderea hepatopatiilor cronice la bolnavii dializa\u0163i nu prezint\u0103 diferen\u0163e semnificative. Sub aspectul bolnavilor vechi \u015fi noi admi\u015fi la tratamentul prin hemodializ\u0103, at\u00e2t \u00een anul 1993 c\u00e2t \u015fi \u00een anul 1996, se observ\u0103 o cre\u015ftere a num\u0103rului de cazuri noi, dar o sc\u0103dere procentual\u0103, ceea ce semnific\u0103 o cre\u015ftere a gradului de risc pentru hepatopatii cronice \u00een paralel cu num\u0103rul \u015fedin\u0163elor de dializ\u0103, respectiv expunerea la risc prin lips\u0103 unei preven\u0163ii. Infec\u0163ia cu VHB ( eviden\u0163iat\u0103 imunologic ) este foarte crescut\u0103 la toate categoriile de hemodializa\u0163i studia\u0163i, fa\u0163\u0103 de ponderea obi\u015fnuit\u0103 popula\u0163ional\u0103 ( 54,2 \u015fi 52,1% fa\u0163\u0103 de 32 din datele de literatur\u0103 pentru Rom\u00e2nia ).\u00cen mod identic \u015fi infec\u0163ia cu VHC este net crescut\u0103 la dializa\u0163i ( 27,8 \u015fi 25,2% ) fa\u0163\u0103 de ponderea popula\u0163ional\u0103 a infec\u0163iei ( 4,9% ). \u00cen ambele cazuri dializa cronic\u0103 poate reprezenta un factor de risc suplimentar semnificativ, mai ales \u00een absen\u0163a respect\u0103rii unor m\u0103suri de profilaxie nespecific\u0103 sau specific\u0103.Ambele infec\u0163ii, la bolnavii dializa\u0163i care prezint\u0103 semnele clinic eviden\u0163iabile ale unei hepatopatii cronice este de 4 ori superioar\u0103 fa\u0163\u0103 de evolu\u0163ia natural\u0103 a infec\u0163iei ( rata de cronicizare la dializa\u0163i p\u00e2n\u0103 la 42-45% fa\u0163\u0103 de maximum 20% pe un teren biologic imun competent ). Acest fapt scoate \u00een eviden\u0163\u0103 riscul suplimentar semnificativ pentru cronicizarea infec\u0163iei cu VHB \u015fi VHC la bolnavii dializa\u0163i, cronic imunodeprima\u0163i prin boala de fond \u015fi terapeutic\u0103 \u015fi subliniaz\u0103 necesitatea unor m\u0103suri suplimentare de preven\u0163ie la aceast\u0103 categorie de bolnavi.Rata de cronicizare a infec\u0163iilor cu VHB \u015fi VHC este foarte crescut\u0103. \u00cen cazul infec\u0163iei cu VHB se observ\u0103 \u00een timp, compar\u00e2nd bolnavii din 1993 cu cei din 1996, o semnificativ\u0103 sc\u0103dere a infec\u0163iilor \u015fi o cre\u015ftere semnificativ\u0103 a st\u0103rii de imunitate ( ac-HBs ) de la 20,8% din 1993 ( comparabil\u0103 cu starea de imunitate popula\u0163ional\u0103 de 18,3% ) la 45,4% din 1996, net superioar\u0103 celei popula\u0163ionale. Acest ultim aspect favorabil pentru \u201cprotec\u0163ia\u201d bolnavului hemodializat cronic, este datorat m\u0103surilor de preven\u0163ie aplicate, \u00een primul r\u00e2nd prin vaccinare, o dat\u0103 cu admiterea lor \u00een terapia prin dializ\u0103. Co – sau suprainfec\u0163ia cu VHD este u\u015for crescut\u0103 fa\u0163\u0103 de nivelurile serologice populationale ( 2,6-4,8% fa\u0163\u0103 de 2,7% ), ceea ce demonstreaz\u0103 riscul mare de infec\u0163ie la dializa\u0163i, prin VHB \u015fi VHC \u015fi mai rar prin VHD. \u00cen toate tipurile de infec\u0163ie, ponderea este mai crescut\u0103 la bolnavii vechi cu tratamente prin dializ\u0103 mai \u00eendelungat\u0103, fa\u0163\u0103 de bolnavii noi. 1. Profilaxia 2.1. Profilaxia specific\u0103 \u2013 Vaccinoprofilaxia \u015fi imunitatea postvaccinal\u0103 contra HBV \u00cen cadrul programului general de imunoprofilaxie, dup\u0103 succesul eradic\u0103rii variolei, OMS a men\u0163inut \u015fase boli infec\u0163ioase \u00een recomand\u0103rile sale privind Programul Global L\u0103rgit de Vaccinare ( EPI \/ PEV ).\u00b7 Datorit\u0103 situa\u0163iei endemo \u2013 pandemice privind infec\u0163ia cu VHB \u015fi consecin\u0163ele sale, prevenirea HBV prin imunoprofilaxie specific\u0103 este recomandat\u0103 spre aplicare \u00een \u00eentreaga lume. \u00cen cazul VHB, metodologiile clasice de preparare a unui produs imunogen corpuscular inactivat sau viu atenuat au e\u015fuat pe r\u00e2nd datorit\u0103 imposibilit\u0103\u0163ii cultiv\u0103rii industriale in vitro a virusului. Din acest motiv, prepararea produselor imunogene la \u00eenceput a fost \u00eendreptat\u0103 spre extragerea antigenului viral din plasma donatorilor de s\u00e2nge iar mai t\u00e2rziu spre sintetizarea componentelor imun specifice, antigenice, pe calea ingineriei genetice. Astfel primele vaccinuri plasmatice apar din 1970, urmate \u00een 1981 \u2013 1982 de mai multe tipuri de vaccin ADN recombinat, preparate prin inginerie genetic\u0103 pe culturi celulare de drojdie sau \u0163esuturi.La toate tipurile de vaccin produsul final con\u0163ine o cantitate bine definit\u0103 de proteine imunogene din structura AgHBs, cu imunogenitate specific\u0103 \u015fi competitivitate identic\u0103 cu cea a antigenului viral.Indiferent de tipul vaccinului, fiecare produs con\u0163ine proteina \u00eenalt purificat\u0103 cu antigenitate specific\u0103 de AgHBs \u00een cantitate bine definit\u0103 ( 95 \u2013 99 % din produs ), solu\u0163ie adjuvant\u0103 ( de obicei hidroxid de aluminiu ) \u015fi solu\u0163ie stabilizatoare ( formaldehida sau thiomersalat ). Ambele tipuri de vaccin sunt stabile \u015fi imunogenic nemodificate mai mul\u0163i ani ( 2 \u2013 5 ani \u00een func\u0163ie de produs ) \u00een cazul \u00een care sunt p\u0103strate \u00een condi\u0163ii termice adecvate ( +2\u00ba – +8\u00baC ).Vaccinul contra HBV este indicat pentru prevenirea, la orice persoan\u0103, indiferent de v\u00e2rsta, sex, ras\u0103, ocupa\u0163ie, etc. care nu are \u00een antecedentele personale o infec\u0163ie cu VHB \u015fi \/ sau nu are o stare de imunitate demonstrabil\u0103 printr\u2013un titru minim de acHBs \u00een s\u00e2nge de 10 ui \/ litru. Vaccinul nu are contraindica\u0163ie major\u0103 nici la persoanele cu infec\u0163ie persistent\u0103 sau cronic\u0103 cu VHB sau purt\u0103torii de AgHBs, \u00eens\u0103 eficien\u0163a vaccin\u0103rii \u00een aceste cazuri este \u00eendoielnic\u0103. Vaccinul nu este contraindicat nici la imunodepresa\u0163i ( natural, infec\u0163ios sau terapeutic ), la persoane tratate cu imunoglobuline dar \u00een aceste situa\u0163ii vaccinarea trebuie adaptat\u0103 ca doz\u0103 \u015fi ritmicitate la fiecare caz \u00een parte.Toate produsele vaccinale actual existente \u00een circuitul actualizat sunt recomandate a fi administrate pe cale parenteral\u0103, intramuscular\u0103. Zona clasic\u0103 \u015fi de elec\u0163ie pentru administrarea vaccinului anti hepatitic B este fa\u0163a antero-lateral\u0103 a bra\u0163ului, \u00een regiunea deltoidian\u0103. La nou\u2013n\u0103scut sau la sugarul mic, cu o slab\u0103 dezvoltare a masei musculare poate fi abordat\u0103 calea intragluteal\u0103. Administrarea vaccinului \u00een alte zone anatomice cu mase mari musculare sau \u00een \u0163esutul subcutanat, adipos, etc. scade mult eficien\u0163a r\u0103spunsului imun specific.\u00cen general o doz\u0103 vaccinal\u0103 standard se administreaz\u0103 unui subiect imun biologic competent \u00een v\u00e2rst\u0103 de peste 10 ani. Sub aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 se administreaz\u0103 1 \/ 2 din aceast\u0103 cantitate, iar pentru persoanele cu imunitate \u201edeprimat\u0103\u201d, de 2 ori doza standard. Vaccinurile autorizate \u00een Rom\u00e2nia prin Programul Na\u0163ional de Imunizare ( PNI ) sunt: Engerix B \u2013 SKB (Smith Klein Beatchen) \u015fi Euvax B – Pasteur Merieux.Imunizarea complet\u0103 const\u0103 \u00een administrarea a 3 doze succesive, \u00een func\u0163ie de cele 2 scheme de vaccinare validate interna\u0163ional: \u00b7 Schema normal\u0103 de vaccinare, const\u00e2nd din 3 administr\u0103ri la intervale de 0\u20131\u20136 luni;\u00b7 Schema de urgen\u0163\u0103, const\u00e2nd din administrarea a 3 doze la intervale de 0\u20131\u20132 luni, consolidate de o doz\u0103 de rapel la 12 luni de la prima doz\u0103.Cele dou\u0103 scheme de vaccinare sunt diferit utilizate \u00een func\u0163ie de situa\u0163ia de preven\u0163ie adoptat\u0103: profilaxie de preexpunere sau profilaxie de postexpunere cu moment infectant posibil cunoscut. Prin experien\u0163a acumulat\u0103 s \u2013 a stabilit c\u0103 profilaxia de preexpunere poate fi deosebit de flexibil aplicat\u0103 \u00een perioada celor 6 luni de vaccinare, f\u0103r\u0103 compromiterea r\u0103spunsului imun final. Doza de rede\u015fteptare imunitar\u0103 la 12 luni este necesar\u0103 pentru cei cu imunodepresie \u00een scopul men\u0163inerii unei imunit\u0103\u0163i eficiente. Vaccinul contra HBV poate fi administrat concomitent cu marea majoritate a vaccinurilor din programul mondial PEV \/ EPI. Acesta este u\u015for de inserat \u00een schemele de vaccinare din programele na\u0163ionale \u015fi permite dezvoltarea unor serii de vaccinuri \u201ecombinate\u201d cu multiple imunogene: vaccinul DTP\u2013HB, DT\u2013HB, HB\u2013HA, etc.Durata imuni\u0103\u0163ii postvaccinale la trei doze de vaccin corect administrate ( 4 doze la schema de urgen\u0163\u0103 ), la o persoan\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, indiferent de tipul vaccinului, asigur\u0103 o imunitate protectiv\u0103 \u00een 90 % din cazuri, pe o durat\u0103 de 5\u20138 ani ( dup\u0103 unii chiar de 10 ani ). \u00cen practica curent\u0103 actual\u0103, se consider\u0103 necesar\u0103 revaccinarea la 5\u20137 ani de la schema de baz\u0103 0\u20131\u20136 luni, respectiv la 7\u201310 ani dup\u0103 schema de \u201eurgen\u0163\u0103\u201d de 0\u20131\u20132\u201312 luni. Revaccin\u0103rile dup\u0103 3\u20135 ani sunt luate \u00een considerare la persoanele cu un risc cunoscut pentru infec\u0163ie care se men\u0163ine \u015fi dup\u0103 3\u20135 ani de la vaccinare.Conform principiilor de baz\u0103 ale medicinei preventive privind posibilit\u0103\u0163ile de control, eliminare \u015fi \/ sau eradicare a unei boli infec\u0163ioase, HBV este unul dintre candida\u0163ii reali pentru succesul unui program global de ac\u0163iune. Pentru autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale care accept\u0103 aceste principii este necesar\u0103 implementarea unui program de imunoprofilaxie specific\u0103 sus\u0163inut\u0103 pentru o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103. Sub aspectul unei clasific\u0103ri simple, pot exista 5 variante strategice de preven\u0163ie \u00een controlul infec\u0163iei cu VHB:\u00b7 Vaccinarea generalizat\u0103, cuprinz\u00e2nd \u00eentreaga popula\u0163ie;\u00b7 Vaccinarea pe grupe de risc, epidemiologic identificate;\u00b7 Vaccinarea susceptibililor, pe baz\u0103 de triaj, screening sero\u2013epidemiologic;\u00b7 Vaccinarea \u00een postexpunere identificat\u0103 ( la cerere sau programatic );\u00b7 Vaccinarea la solicitarea individual\u0103 \u015fi m\u0103suri nespecifice complementare.Fiecare strategie are avantajele \u015fi dezavantajele sale, \u00een func\u0163ie de situa\u0163ia epidemiologic\u0103 a popula\u0163iei c\u0103reia \u00eei este adresat\u0103, de situa\u0163ia socio\u2013economic\u0103, organizatoric\u0103 \u015fi de nivel cultural \u2013 educa\u0163ional general al comunit\u0103\u0163ii.Rom\u00e2nia a adoptat din 1995 o strategie de vaccinare generalizat\u0103 a tuturor nou\u2013n\u0103scu\u0163ilor, imunizarea personalului medico\u2013sanitar expus riscului infec\u0163iei \u015fi favorizarea prin facilita\u0163i pentru accesibilitatea ne\u00eengr\u0103dit\u0103 a \u00eentregii popula\u0163ii la vaccinare. Primul aspect este integrat \u00een PNI cu titlul obligatoriu \u015fi gratuit, al doilea aspect este \u00een curs de derulare pe baza de liber consim\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi gratuit iar al treilea aspect este o posibilitate garantat\u0103, la solicitare \u015fi contra cost.\u00cen paralel este necesar\u0103 implementarea strategiei extinse de vaccinare la nivelul unor grupe de risc, cum ar fi : copii \u015fi adul\u0163i periclita\u0163i prin coabitarea intrafamilial\u0103 cu surse de infec\u0163ie cunoscute \u015fi adolescen\u0163ii \u00eenaintea apari\u0163iei riscului transmiterii heterosexuale. Aceste extinderi \u015fi modalit\u0103\u0163i strategice sunt preconizate prin ordine ale Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. 2.2. Profilaxia nespecific\u0103 \u2013 Prevenirea infec\u0163iilor cu VHB \u015fi VHC \u00een sec\u0163iile de dializ\u0103.Izolarea purt\u0103torilor de AgHBs \u00een s\u0103li de dializ\u0103 separate a fost una dintre primele m\u0103suri luate \u00eempotriva extinderii HBV. De la inaugurarea Cl\u00eenicii de Nefrologie Cluj \u2013 Napoca, pacien\u0163ii cu AgHBs pozitiv au fost separa\u0163i \u00een \u201es\u0103li galbene\u201d. Ulterior, num\u0103rul purt\u0103torilor cronici de Ag HBs a crescut at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t a f\u0103cut imposibil\u0103 separarea. \u00cen prezent se lucreaz\u0103 \u00een 3 ture a c\u00e2te 8 ore zilnic, la toate aparatele.Descoperirea VHC a complicat situa\u0163ia deoarece num\u0103rul grupelor de pacien\u0163i care necesitau izolare a crescut de la dou\u0103 ( cu \u015fi f\u0103r\u0103 AgHBs ) la patru (1. cu AgHBs, 2. cu acVHC, 3. cu Ag HBs \u015fi acVHc \u015fi 4. f\u0103r\u0103 infec\u0163ie). Separarea pacien\u0163ilor cu acVHC \u00een camere de dializ\u0103 speciale a redus inciden\u0163a infec\u0163iei, dar a fost abandonat\u0103 din mai multe motive:1. Num\u0103r de subgrupe, respectiv de camere necesare este prea mare;2. Pacien\u0163ii infecta\u0163i cu un anumit subtip de VHC risc\u0103 s\u0103 se suprainfecteze cu un altul ( de\u015fi prezint\u0103 anticorpi \u00eempotriva unui anumit subtip nu sunt imuni fa\u0163\u0103 de alte subtipuri ); 3. \u201eFereastra imunologic\u0103\u201d \u2013 perioada dintre momentul infect\u0103rii \u015fi apari\u0163ia acVHC \u2013 este lung\u0103, \u00eengreun\u00e2nd identificarea persoanelor capabile s\u0103 transmit\u0103 infec\u0163ia.Depistarea precoce a purt\u0103torilor de AgHBs \u015fi \/ sau de acVHC a dus la excluderea acestora de la donarea de s\u00e2nge, fapt care a devenit o practic\u0103 curent\u0103 \u015fi obligatorie, at\u00e2t \u00een lumea occidental\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Preparatele de s\u00e2nge se preg\u0103tesc dup\u0103 un set bine cuantificat de reguli de securizare antivirala a s\u00e2ngelui, inactiv\u00e2ndu \u2013 se eventualele virusuri hepatitice. Alte m\u0103suri importante de combatere a transmiterii nozocomiale a virusurilor hepatitice \u00een sta\u0163iile de dializ\u0103 ar trebui s\u0103 includ\u0103:\u00b7 Dializarea pacien\u0163ilor cu VHC cu aparate individuale;\u00b7 Dezinfectia generatoarelor \u015fi a suprafe\u0163elor externe dup\u0103 fiecare hemodializ\u0103;\u00b7 Schimbarea membranelor monitorului de presiune venoas\u0103 de PTFE permeabil cu PVC impermeabil;\u00b7 Renun\u0163area la refolosirea materialelor de dializ\u0103; la nevoie dializatoarele se pot refolo\u015fi dar numai dup\u0103 sp\u0103lare cu Renalin\u0103, \u00een camere separate;\u00b7 Evitarea reutiliz\u0103rii instrumentarului la mai mul\u0163i pacien\u0163i;\u00b7 Utilizarea obligatorie a m\u0103nu\u015filor, de c\u0103tre personalul medical \u015fi auxiliar;\u00b7 \u00cendep\u0103rtarea tuturor materialelor penetrante utilizate \u00een containere de material plastic;\u00b7 Sterilizarea corect\u0103 a instrumentelor pentru endoscopie, electrocoagulare sau a echipamentului pentru radiologie chirurgical\u0103. Concluzii Pandemia prin infec\u0163iile cu virusurile hepatitelor A,B,C, \u015fi D reprezint\u0103 o \u00eensemnat\u0103 problem\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea public\u0103 \u015fi responsabilitate \u00een activitatea de preven\u0163ie. Dimensiunile reale ale morbidit\u0103\u0163ii specifice, urmare a infec\u0163iei cu virusurile hepatitelor umane a devenit cunoscut\u0103 \u00een ultimele trei decenii. Dezvoltarea cercet\u0103rii medicale privind patogenia, clinica \u015fi epidemiologia acestor infec\u0163ii a permis diferen\u0163ierea \u015fi caracterizarea morbidit\u0103\u0163ii pe criterii etiologice.Morbiditatea prin infec\u0163ia cu virusurile hepatitelor B, C \u015fi D, reprezint\u0103 o serioas\u0103 \u015fi prioritar\u0103 problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 mondial\u0103. Prin infec\u0163ia cu VHB, OMS recomand\u0103 o serie de m\u0103suri fezabile de preven\u0163ie \u00een cadrul unui program global de profilaxie.Studiul infec\u0163iei cu VHB \u015fi VHC la popula\u0163iile identificate cu risc mai crescut este o prioritate at\u00e2t \u00een vederea identific\u0103rii particularit\u0103\u0163ilor epidemiologice ale difuziunii infec\u0163iei c\u00e2t \u015fi pentru aplicarea unor m\u0103suri eficiente de preven\u0163ie primar\u0103, secundar\u0103 sau ter\u0163iar\u0103, nespecific\u0103 sau specific\u0103.Terapia prin hemodializ\u0103 cronic\u0103 aplicat\u0103 bolnavilor cu insuficien\u0163\u0103 renal\u0103 cronic\u0103 a reprezentat \u015fi reprezint\u0103 un factor de risc pentru realizarea unor infec\u0163ii cu transmitere prin s\u00e2nge, \u015fi \u00een mod evident pentru infec\u0163ia cu VHB \u015fi VHC. Studiul mecanismelor de transmitere, formele de manifestare clinico-biologic\u0103 ale infec\u0163iei cu VHB \u015fi VHC la pacien\u0163ii dializati permite elaborarea unor concluzii, privind m\u0103surile de profilaxie nespecific\u0103, respectiv strategia preven\u0163iei specifice \u00een cazul infec\u0163iei cu VHB.Prezenta lucrare este bazat\u0103 pe experien\u0163a Clinicii de Nefrologie din Cluj \u2013 Napoca. Am analizat factorii de risc, manifestarea clinic\u0103 \u015fi impactul infec\u0163iilor cu VHB \u015fi VHC, asupra st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a pacien\u0163ilor dializa\u0163i. \u00cen vederea implement\u0103rii practice a unor m\u0103suri de profilaxie s- au aplicat precau\u0163iunile universale ( PU \/ Ord. MS 984\/1994 ), m\u0103surile specifice de decontaminare a mediului fizic din sec\u0163iile de dializ\u0103 ( Ord. MS 190 \/ 1982 ) \u015fi nevoile speciale de \u00eengrijiri, respectiv m\u0103surile particulare de profilaxie specific\u0103 sau nespecific\u0103 ( Bul. MS 1 \/ 1991 ).Pe baza prezentului studiu se poate constata c\u0103 infec\u0163ia cu VHB \u015fi VHC reprezint\u0103 un risc major pentru starea de s\u0103n\u0103tate a pacientului supus dializei cronice. Ponderea foarte crescut\u0103 a acestor infec\u0163ii la dializati, reprezint\u0103 o amenin\u0163are serioas\u0103, care necesit\u0103 m\u0103suri exigente cel pu\u0163in de diminuare. Num\u0103rul crescut al hepatopatiilor cronice \u00een r\u00e2ndul bolnavilor dializa\u0163i, infec\u0163iile persistente \u015fi cronice la aceast\u0103 categorie de pacien\u0163i \u015fi agravarea clinic\u0103 a bolii de fond, sunt factori de risc pentru mortalitatea precoce \u015fi ani de via\u0163\u0103 pierdu\u0163i.Mijloacele \u015fi posibilit\u0103\u0163ile noi de preven\u0163ie nespecific\u0103 sunt: utilizarea ra\u0163ional\u0103 \u015fi eficient\u0103 a steriliz\u0103rii \u015fi dezinfec\u0163iei, m\u0103suri de organizare a activit\u0103\u0163ii prin triajul bazat pe grade diferite de risc, comportamentul profesional de precau\u0163ie specific\u0103, etc. M\u0103suri specifice constau \u00een principal din: testarea donatorilor \u015fi asista\u0163ilor, vaccinarea contra hepatitei virale B, terapeutica imunomodulatoare specific\u0103, etc. Utilizarea profesional\u0103 a tuturor mijloacelor de preven\u0163ie poate reduce semnificativ gradul de risc \u015fi consecin\u0163ele negative ale hemodializei, evitarea infec\u0163iilor cu risc major pentru starea de s\u0103n\u0103tate a pacien\u0163ilor asista\u0163i.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru elucidarea ponderii infec\u0163iei cu virusurile hepatitelor B \u015fi C la bolnavii hemodializa\u0163i cronic am cercetat un num\u0103r de 191 bolnavi din eviden\u0163ele \u015fi sub tratamentul cronic al Clinicii de Nefrologie Cluj – Napoca. Pentru evaluarea prevalen\u0163ei infec\u0163iei precum \u015fi modific\u0103rile acestor prevalen\u0163e \u00een dinamic\u0103, am comparat situa\u0163ia clinico-epidemiologic\u0103 a unui num\u0103r de 72 bolnavi […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90935"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90935"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90935\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90935"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90935"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90935"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}