{"id":90906,"date":"2018-02-10T22:26:00","date_gmt":"2018-02-10T22:26:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:44:41","modified_gmt":"2023-01-06T20:44:41","slug":"sistemul-nervos_10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/10\/sistemul-nervos_10\/","title":{"rendered":"Sistemul Nervos"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Sistemul nervos ne controleaz\u0103 activitatea de la o miscare la alta, totul, far\u0103 excep\u0163ie. Sistemul nervos este cea mai complex\u0103 \u015fi mai important\u0103 re\u0163ea de control \u015fi distribu\u0163ie a informa\u0163iilor. F\u0103r\u0103 sistem nervos nu exist\u0103 auz \u015fi vedere, durere \u015fi bucurie, dar nu exist\u0103 nici mi\u015fc\u0103ri coordonate, nici sentimente, g\u00e2ndire \u015fi nici vorbire. Elementele de baz\u0103 ale sistemului nervos sunt celulele nervoase, numite neuroni, care se g\u0103sesc \u00een num\u0103r de milioane, \u015fi care \u00eemp\u00e2nzesc tot organismul uman . Rolul lor este de a primi informa\u0163ii dintr-un punct al organismului \u015fi de a le transfera altor celule nervoase care s\u0103 declan\u015feze o anumit\u0103 reac\u0163ie, de exemplu, contrac\u0163ia anumitor grupe musculare. Neuronii sunt sensibili la stimulii exteriori: leziuni mecanice, infec\u0163ii, presiune, modificarea chimic\u0103 a mediului \u00eenconjur\u0103tor, lipsa de oxigen, etc. To\u0163i ace\u015fti factori \u00eei pot deteriora. Deteriorarea neuronilor poate avea consecin\u0163e grave, deoarece celulele distruse nu se refac niciodat\u0103. Sistemul nervos are dou\u0103 p\u0103r\u0163i importante, cu efecte reciproce: sistemul nervos central (care cuprinde creierul \u015fi m\u0103duva spin\u0103rii)\u015fi sistemul nervos periferic(care cuprinde totul \u00eenafar\u0103 de \u0163esutul nervos din sistemul central). Sistemul periferic are dou\u0103 componente: sistemul nervos somatic \u015fi sistemul nervos vegetativ. O sarcin\u0103 important\u0103 a sistemului nervos somatic este adunarea informa\u0163iilor de la organele de sim\u0163 \u015fi transmiterea lor la sistemul nervos central , dar \u015fi transmiterea impulsurilor primite de la acesta la mu\u015fchii scheletici, produc\u00e2nd astfel mi\u015fc\u0103rile comandate. Sistemul nervos somatic are dou\u0103 componente importante: sistemul senzorial \u015fi cel motor. Informa\u0163iile venite din mediul exterior sunt culese de organele de sim\u0163 \u015fi sunt recep\u0163ionate de celulele receptoare (receptori). Din ace\u015fti receptori, impulsurile rezultate ajung prin fibrele nervoase senzitive la sistemul nervos central. \u00cen timp ce nervii senzitivi transport\u0103 informa\u0163ia de la organele de sim\u0163 la sistemul nervos central, nervii motori transmit comenzile sistemului nervos central spre mu\u015fchi \u015fi spre organele motoare. M\u0103nunchiul de fibre motorii \u015fi senzitive ce \u00eemp\u00e2nzesc un organ alc\u0103tuiesc nervii. Din sistemul nervos central pornesc 43 de perechi de nervi, dintre care 12 perechi sunt perechi de nervi cranieni (con\u0163in fibre senzitive) \u015fi 31 sunt perechi de nervi spinali (con\u0163in \u015fi fibre motorii, \u015fi fibre senzitive). Sistemul nervos vegetativ coordoneaz\u0103 func\u0163ionarea organelor interioare \u015fi a glandelor. Sistemul nervos central este format din creier \u015fi din m\u0103duva spin\u0103rii. Sistemul nervos central prime\u015fte de la organele de sim\u0163 \u015fi de la receptori impulsurile sosite prin nervii senzitivi, le filtreaz\u0103 \u015fi le analizeaz\u0103, apoi prin nervii motori transmite concluzii, oblig\u00e2nd mu\u015fchii \u015fi glandele s\u0103 reac\u0163ioneze corespunz\u0103tor la impulsurile primite. \u00d8 M\u0103duva spin\u0103rii are o lungime de circa 40 de cm, are form\u0103 cilindric\u0103, este format\u0103 din \u0163esut nervos \u015fi ocup\u0103 interiorul coloanei vertebrale. Ca organ independent, are de \u00eemplinit dou\u0103 sarcini de baz\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, ea realizeaz\u0103 leg\u0103tura \u00een dublu sens dintre creier \u015fi sistemul nervos periferic, iar \u00een al doilea r\u00e2nd, rolul m\u0103duvei spin\u0103rii este sus\u0163inerea unor reflexa simple prin acele celule nervoase (numite inter-neuroni) care realizeaz\u0103 o leg\u0103tur\u0103 apropiat\u0103 \u00eentre celulele nervoase, senzitive \u015fi motorii. De exemplu, dac\u0103 din \u00eent\u00e2mplare m\u00e2na noastr\u0103 atinge plita \u00eencins\u0103, receptorii sensibilit\u0103\u0163ii dureroase prin fibrele senzitive transmit informa\u0163ia m\u0103duvii spin\u0103rii. O parte din aceast\u0103 informa\u0163ie este transmis\u0103 prin inter-neuronii corespunz\u0103tori la nervul care coordoneaz\u0103 mi\u015fcarea m\u00e2inii, declan\u015f\u00e2nd retragerea imediat\u0103 a bra\u0163ului, iar cealalt\u0103 partea informa\u0163iilor primite din receptorii durerii ajung la nervii care regleaz\u0103 mi\u015fc\u0103rile g\u00e2tului, declan\u015f\u00e2nd mi\u015fcarea automat\u0103 a capului \u00een direc\u0163ia locului unde s-a declan\u015fat durerea. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, informa\u0163ia ajunge la creier, unde se con\u015ftientizeaz\u0103 sensibilitatea termic\u0103 \u015fi dureroas\u0103. \u00d8 Creierul are 3 p\u0103r\u0163i principale: trunchiul celebral (aflat \u00een prelungirea m\u0103duvii spin\u0103rii), creierul mare \u015fi creierul mic. De\u015fi mul\u0163i nervi senzitivi se termin\u0103 la nivelul creiereului \u015fi mul\u0163i nervi motori pornesc de aici, totu\u015fi, majoritatea celulelor din creier sunt inter-neuroni cu rol \u00een filtrarea, analizarea \u015fi depozitarea informa\u0163iilor. Un rol important al creierului este p\u0103strarea informa\u0163iilor sosite de la organele de sim\u0163. Creierul poate readuce mai t\u00e2rziu aceste informa\u0163ii pentru luarea de decizii. [Image] Ce este un reflex ? Reflexul este un r\u0103spuns automat, dat la aplicarea unui stimul specific, \u00een mod inconstient. Ac\u0163iunea reflexelor este condi\u0163ionat\u0103 de existen\u0163a urm\u0103toarelor elemente: analizatori, nervi care s\u0103 transmit\u0103 informa\u0163ia furnizat\u0103 de analizatori, un aparat specializat care s\u0103 transforme informa\u0163ia \u00eentr-un r\u0103spuns \u015fi mu\u015fchi sau gland\u0103 care s\u0103 reac\u0163ioneze la stimulul aplicat (de obicei r\u0103spunsul se concretizeaz\u0103 la un anumit tip de mi\u015fcare). Orice r\u0103spuns care se \u00eencadreaz\u0103 \u00een acest tipar de reac\u0163ie automat\u0103 la un stimul se nume\u015fte reflex. Ac\u0163iunile con\u015ftiente nu sunt reflexe, deoarece \u00eentre aplicarea stimulului \u015fi r\u0103spuns intervine o etap\u0103 de analiz\u0103. O reac\u0163ie con\u015ftient\u0103 poate fi mai puternic\u0103 dec\u00e2t unele reflexe (putem s\u0103 ne \u0163inem m\u00e2na pe soba fierbinte, dar numai cu un efort con\u015ftient de voin\u0163\u0103). Astfel, reflexele reprezint\u0103 un mijloc de protec\u0163ie a corpului prin reac\u0163ii rapide mai ales la stimuli nocivi. Unele reflexe importante, cum ar fi respira\u0163ia, pot fi \u00eempiedicate con\u015ftient doar o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp. Tipuri de reflexe Exist\u0103 o mare varietate de reflexe: unele controleaz\u0103 mi\u015fc\u0103rile mu\u015fchilor, altele controleaz\u0103 func\u0163iile de baz\u0103 ale corpului sau ne ajut\u0103 s\u0103 ne orient\u0103m corect, c\u00e2nd st\u0103m \u00een picioare sau a\u015feza\u0163i.Alte reflexe, mai complexe, reprezint\u0103 reac\u0163ii bine determinate la anumite situa\u0163ii periculoase sau \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare. \u00d8 Reflexe musculare. ( mai sunt denumite \u015fi reflexe osteotendinoase deoarece sunt declan\u015fate de vibra\u0163iile din tendoane). C\u00e2nd doctorul ne testeaz\u0103 reflexele prin lovirea genunchiului cu un cioc\u0103nel, vibra\u0163iile provocate sunt sim\u0163ite de ni\u015fte receptori specializa\u0163i \u00een mu\u015fchi. Ace\u015ftia trimit mesaje la m\u0103duva spin\u0103rii, stimul\u00e2nd celulele nervoase responsabile de controlul mu\u015fchilor, iar acestea vor face piciorul s\u0103 se mi\u015fte. Aceste reflexe fac parte dintr-o gam\u0103 complex\u0103 de mecanisme aflate \u00een m\u0103duva spin\u0103rii, mecanisme care controleaz\u0103 tonusul muscular, astfel \u00eenc\u00e2t corpul s\u0103 fie tot timpul gata de ac\u0163iune. Mecanismele din m\u0103duva spin\u0103rii sunt la r\u0103ndul lor controlate de centrii nervo\u015fi responsabili de mi\u015fcare, afla\u0163i \u00een creier, dar sunt \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu receptorii de durere, astfel \u00eenc\u00e2t corpul s\u0103 poat\u0103 reac\u0163iona rapid la aplicarea unor stimuli durero\u015fi. \u00d8 Reflexe de orientare. Dac\u0103 \u0163inem o pisic\u0103 la un metru \u015fi ceva dep\u0103m\u00e2nt \u015fi o l\u0103s\u0103m s\u0103 cad\u0103, ea va ateriza \u00eentotdeauna \u00een picioare (f\u0103r\u0103 a p\u0103\u0163i nimic). \u00cen mod similar, dac\u0103 alunec\u0103m pe ghea\u0163\u0103, corpul nostru se r\u0103suce\u015fte, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi recapete echilibrul, iar m\u00e2inile sunt \u00eempinse lateral pentru a preveni c\u0103derea. Aceste reac\u0163ii mai complexe sunt coordonate de componente mai avansate ale sistemului motor. Receptorii din urechea intern\u0103 monitorizeaz\u0103 pozi\u0163ia noastr\u0103 \u00een spa\u0163iu. C\u00e2nd \u00eencepem s\u0103 c\u0103dem, ace\u015fti receptori transmit informa\u0163iile necesare la cerebel., iar acesta alege succesiunea corect\u0103 de mi\u015fc\u0103ri, ce trebuie transmis\u0103 mu\u015fchilor m\u00e2inilor \u015fi picioarelor. \u00d8 Refleze de func\u0163ionare a corpului. Nou- n\u0103scu\u0163ii nu pot controlacon\u015ftient eliberarea urinii din vezic\u0103. C\u00e2nd vezica este plin\u0103, datorit\u0103 presiunii care se formeaz\u0103 \u00een interiorul ei, se transmit semnale la coloana vertebral\u0103 pentru ca aceasta s\u0103 dec\u015fan\u015feze un reflex de golire a vezicii. Reflexele similare coordoneaz\u0103 \u015fi celelalte func\u0163ii ale corpului inclusiv respira\u0163ia. \u00d8 Reflexe de comportament. Acestea sunt cele mai sofisticate reflexeale organismului nostru, ele determin\u00e2nd corpul s\u0103 se comporte \u00eentr-un mod bine stabilit, c\u00e2nd este pus \u00een situa\u0163ii extreme. Cel mai bun exemplu \u00eel prezint\u0103 reac\u0163ia de ,,fug\u0103 sau lupt\u0103\u201d- un ansamblu de reflexe tipice care apar \u00eentr-o situa\u0163ie de criz\u0103. C\u00e2nd, pe nea\u015fteptate, ne trezim fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu un t\u00e2lhar, fie fugim, fie decidem s\u0103 lupt\u0103m cu el. Indiferent de decizia creierului, de a fugi sau de a r\u0103m\u00e2ne \u015fi de a lupta, nevoile organismului nu difer\u0103 prea mult. \u00cen consecin\u0163\u0103, ansamblul de reflexe va regla \u00een mod automat frecven\u0163a optim\u0103 a b\u0103t\u0103ilor inimii, respira\u0163ia \u015fi activitatea altor p\u0103r\u0163i ale organismului, astfel \u00eenc\u00e2t corpul s\u0103 fie preg\u0103tit indiferent de alegerea f\u0103cut\u0103. De asemenea, acest ansamblu de reac\u0163ii include \u015fi apari\u0163ia transpira\u0163iei, ce permite corpului s\u0103 piard\u0103 c\u0103ldur\u0103 \u00een timp ce fuge sau lupt\u0103; totodat\u0103, tenul devine palid, deoarece o cantitate foarte mare de s\u00e2nge din epiderm\u0103 este pompat\u0103 spre mu\u015fchii cei mai importan\u0163i. Aceste reflexe pot ap\u0103rea chiar \u015fi c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la ceva \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor. \u00d8 Reflexe condi\u0163ionate. Un reflex condi\u0163ionat e produs de un stimuldiferit de cel care-l producea \u00een mod natural, fiind practic asociat noului stimul. Acest tip de reflex a fost ilustat, pentru prima oar\u0103, de celebrul psiholog rus Pavlov. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd c\u0103\u0163elul supus experimentului era hr\u0103nit, suna un clopo\u0163el.Pavlov a observat c\u0103 reflexul salivar, care se produce ca reflex \u00eenn\u0103scut doar la ac\u0163iunea hranei, dup\u0103 o perioad\u0103 de timp se va produce \u015fi la auzul clopo\u0163elului (f\u0103r\u0103 hr\u0103nirea c\u0103\u0163elului). [Image] Creierului omenesc i se atribuie deseori numele de calculator biologic. De\u015fi compara\u0163ia dintre creier \u015fi calculator ne d\u0103 o idee despre c\u00e2t de complex\u0103 este munca creierului, acest lucru este par\u0163ial adev\u0103rat. \u00cen primul r\u00e2nd, creierul poate prelucra mai multe informa\u0163ii dec\u00e2t un computer, fiind mai abil \u00een prelucrarea diferitelor feluri de date. De exemplu, nici un calculator performant nu poate s\u0103 ra\u0163ioneze singur, s\u0103 simt\u0103 emo\u0163ii sau s\u0103 viseze. Chiar dac\u0103 un calculator poate efectua calcule matematice imposibile creierului uman, el nu poate concepe nici un fel de idei. \u00cen al doilea r\u00e2nd, creierul nu func\u0163ioneaz\u0103 doar electric, ci \u015fi chimic. Componentele chimice sunt implicate \u00een comunic\u0103rile din interiorul creierului, precum \u015fi \u00een emiterea mesajelor din acesta. Creierul uman este o bucat\u0103 de \u0163esut moale, de culoare gri-rozalie,av\u00e2nd forma unei nuci uria\u015fe.Greutatea creierului variaz\u0103 de la 1200 grame (la femei), p\u00e2n\u0103 la 1350 grame (la b\u0103rba\u0163i).Comparativ cu ambele sexe, aceste reprezint\u0103 aproximativ 2% din greutatea total\u0103 a corpului. \u00d8 Structura creierului. Emisferele celebrale,\u00een num\u0103r de dou\u0103,ocup\u0103 90% din suprafa\u0163a creierului. Restul de 10% const\u0103 \u00een c\u00e2teva regiuni separate de \u0163esut \u015fi continu\u0103 \u00een v\u00e2rful \u015firei spin\u0103rii. Creierul e acoperit de o membran\u0103 format\u0103 din 3 straturi de celule, numit\u0103 meninge. Acesta, \u00eempreun\u0103 cu cavit\u0103\u0163ile creierului, cunoscute sub numele de ventricule, con\u0163in un lichid apos, denumit ,,lichid cerebrospinal\u201d. Acesta protejeaz\u0103 \u00eempotriva loviturilor \u015fi umfl\u0103turilor, dar \u015fi transport\u0103 substan\u0163ele nutritive din s\u00e2nge, elimin\u00e2ndu-le pe cele nefolositoare. Cele mai mici componente ale creierului sunt celulele nervoase (neuronii).Neuronul are o mas\u0103 complex\u0103,fiind compus din nucleu, axon (face leg\u0103tura \u00eentre celulele creierului) \u015fi dendrite (realizeaz\u0103 un sistem de comunicare \u00eentre neuroni). \u00d8 Leg\u0103tura chimic\u0103. La fel cum chimia este implicat\u0103 \u00eenimpulsurile nervoase, \u015fi creierul prezint\u0103 mesageri chimici specifici. Ace\u015ftia sunt cunoscu\u0163i sub numele de hormoni \u015fi formeaz\u0103 sistemul po\u015ftal al corpului. \u00cen organism exist\u0103 peste 30 de hormoni, ace\u015ftia fiind produ\u015fi de glandele endocrine. Toate glandele endocrine se afl\u0103 sub influen\u0163a hipofizei. La r\u00e2ndul s\u0103u, glanda este controlat\u0103 de hipotalamus. \u00d8 Activitatea electric\u0103. Creierul este tot timpul activ, prin el circul\u00e2nd milioane de impulsuri \u00een fiecare secund\u0103. Impulsurile sunt identice. Fiecare parte a creierului interpreteaz\u0103 mesajele \u00een func\u0163ie de num\u0103rul lor. De exemplu, mesajele ce provin de la o m\u00e2n\u0103 care a atins ceva fierbinte, vor circula mai repede dec\u00e2t cele din urechea care \u00een acela\u015fi moment aude o pas\u0103re c\u00e2nt\u00e2nd. Influxurile nervoase circul\u0103 prin creier cu viteze de peste 400 km\/h., iar 200 dintre ele pot str\u0103bate un neuron \u00een fiecare secund\u0103. \u00cen ultimii 5 ani, cercet\u0103torii au reu\u015fit s\u0103 elaboreze harta celei mai mari p\u0103r\u0163i a creierului, localiz\u00e2nd diferite zone ce \u00eendeplinesc anumite func\u0163ii. [Image] Mintea \u015fi creierul omului sunt at\u00e2t de complexe \u00eenc\u00e2t chiar \u015fi la ora actual\u0103 se \u015ftiu foarte pu\u0163ine lucruri despre modul de func\u0163ionare al acestora. Astfel, cauzele diferitelor boli mintale \u015fi tratamentele indicate pentru vindecarea acestora sunt dezb\u0103tute \u00een mod constant. Majoritatea oamenilor \u00een\u0163eleg cum \u015fi de ce se \u00eemboln\u0103ve\u015fte organismul. Acesta poate fi atacat de germeni, cum ar fi viru\u015fii care provoac\u0103 gripa. Mintea se poate de asemenea \u00eemboln\u0103vi. C\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru, simptomele se manifest\u0103 mai mult mintal dec\u00e2t fizic, \u00een modul \u00een care o persoan\u0103 g\u00e2nde\u015fte, se comport\u0103 \u015fi reac\u0163ioneaz\u0103 fa\u0163\u0103 de alte persoane, evenimente \u015fi situa\u0163ii. Medicii \u00eencearc\u0103 de mult timp s\u0103 defineasc\u0103 ,,s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103\u201d \u015fi ,,\u00eemboln\u0103viea mintal\u0103\u201d, dar \u015fi s\u0103 le delimiteze. \u00cen general, s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 include abilitatea de a experimenta din plin bucuriile \u015fi triste\u0163ile realit\u0103\u0163ii \u015fi de a avea rela\u0163ii normale cu cei din jur. \u00cemboln\u0103virea mintal\u0103 apare atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 nu mai este capabil\u0103 s\u0103 se comporte, s\u0103 \u00eenve\u0163e, s\u0103 reac\u0163ioneze sau s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 stresului \u015fi problemelor \u00een mod adecvat. Ce este normalitatea ? Este dificil s\u0103 d\u0103m o defini\u0163ie a normalit\u0103\u0163ii. To\u0163i avem fobii, contadic\u0163ii interioare \u015fi sentimente de ur\u0103 \u015fi, uneori, unelesitua\u0163ii ni se par dificile \u015fi greu de abordat. Exist\u0103, deci, un spectru larg de la normalitate la boli mintale grave. Definirea \u015fi descrierea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi a bolilor mintale s-au schimbat mult \u015fi continu\u0103 s\u0103 se schimbe. \u00cen vremuri medievale, ,,nebunii\u201d erau \u00eenchi\u015fi \u00een celule \u015fi chinui\u0163i. \u00cen prezent, ace\u015ftia sunt trata\u0163i \u00een mod diferit. \u00cen diverse col\u0163uri ale lumii, oamenii privesc diferit ceea ce este normal \u015fi ceea ce este anormal. Normalitatea este definit\u0103 de conven\u0163iile unei comunit\u0103\u0163i, iar refuzul sau incapacitateade a se conforma acestora sunt calificate drept comportamente anormale. Bolile mintale sunt privite, de obicei, ca tulbur\u0103ri care afecteaz\u0103 ra\u0163ionalitatea. Termenii ,,retardare mintal\u0103\u201d sau ,,handicap mintal\u201d se refer\u0103 la o dezvoltare insuficient\u0103 a min\u0163ii, acestea nefiind incluse \u00een sfera bolilor mintale. Sigmund Freud. Perioada modern\u0103 de \u00een\u0163elegere a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi a bolilor mintale a \u00eenceput cu Sigmund Freud (1856-1939), un medic care s-a ar\u0103tat interesat de modul \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 mintea uman\u0103 \u015fi cum aceasta poate fi dereglat\u0103. Freud a fost unul dintre pu\u0163inii oameni ce au studiat nu doar mintea con\u015ftient\u0103, ci \u015fi subcon\u015ftientul. El a dezvoltat \u015ftiin\u0163a denumit\u0103 psihanaliz\u0103, p\u0103trunz\u00e2nd \u00een ad\u00e2ncurile subcon\u015ftientului. Dup\u0103 p\u0103rerea lui, conflictele din timpul copil\u0103riei se afl\u0103 la baza multor boli mintale. \u00cen termeni generali, exist\u0103 3 tipuri de boli mintale: tulbur\u0103ri nevrotice, tulbur\u0103ri psihice \u015fi tulbur\u0103ri de personalitate. 1. Fobia. Fobia este o team\u0103 nejustificat\u0103 fa\u0163\u0103 de o anumit\u0103 situa\u0163ie sau de un anumit obiect, team\u0103 ce are ca rezultat manifest\u0103ri de nelini\u015fte.2. Depresia. Depresia este ,probabil, cea mai grav\u0103 dintre bolile mintale. Cei care sufer\u0103 de aceast\u0103 boal\u0103 sunt incapabili s\u0103 treac\u0103 peste necazurile vie\u0163ii \u00eentr-o anumit\u0103 perioad\u0103 de timp.3. Psihoza. Diferen\u0163a dintre nevroz\u0103 \u015fi psihoz\u0103 este aceea c\u0103, \u00een cazul psihozei, bolnavul pierde contactul curealitatea, put\u00e2nd suferi \u015fi de halucina\u0163ii.4. Dependen\u0163a. Dependen\u0163ele obi\u015fnuite, cum ar fi cele de alcool sau de droguri, sunt considerate boli mintale. Nevoile persoanei dependente pun st\u0103p\u00e2nire pe g\u00e2ndurile sale, iar persoana devine uneori incapabil\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 sau s\u0103 munceasc\u0103 \u00een mod normal<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sistemul nervos ne controleaz\u0103 activitatea de la o miscare la alta, totul, far\u0103 excep\u0163ie. Sistemul nervos este cea mai complex\u0103 \u015fi mai important\u0103 re\u0163ea de control \u015fi distribu\u0163ie a informa\u0163iilor. F\u0103r\u0103 sistem nervos nu exist\u0103 auz \u015fi vedere, durere \u015fi bucurie, dar nu exist\u0103 nici mi\u015fc\u0103ri coordonate, nici sentimente, g\u00e2ndire \u015fi nici vorbire. Elementele de […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90906"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90906"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90906\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90906"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90906"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90906"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}