{"id":90887,"date":"2018-02-11T02:11:00","date_gmt":"2018-02-11T02:11:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:44:32","modified_gmt":"2023-01-06T20:44:32","slug":"artropodele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/11\/artropodele\/","title":{"rendered":"ARTROPODELE"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Artropodele au luat na\u015ftere din viermii inela\u0163i anelizi, fapt dovedit de segmentarea corpului.
Cele mai vechi artropode au ap\u0103rut \u00een era paleozoic\u0103. Ele sunt reprezentate prin: trilobi\u0163i, forme \u00eenrudite cu crustaceii gigan\u0163i (Euripterus), care atingeau dimensiuni de 1 \u20132 m, \u015fi insecte de asemenea foarte mari (30 cm), asem\u0103n\u0103toare cu libelulele. Artropodele reprezint\u0103 un grup foarte numeros de specii, al c\u0103ror num\u0103r dep\u0103\u015fe\u015fte un milion. Ele se afl\u0103 r\u0103sp\u00e2ndite pe toat\u0103 suprafa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului, fiind \u00eent\u00e2lnite \u00een toate mediile de via\u0163\u0103. Artropodele se caracterizeaz\u0103 prin aceea c\u0103 au picioare articulare, adic\u0103 formate din mai multe segmente, de unde \u015fi denumirea lor:arthron= articul, pus-podos=picior. Tegumentul secret\u0103 o substan\u0163\u0103 organic\u0103 numit\u0103 chitin\u0103, care formeaz\u0103 la exteriorul corpului un schelet. Uneori chitina este impregnat\u0103 cu carbonat de calciu, constituind astfel un \u00eenveli\u015f mai rezistent (crusta). Corpul are o simetrie bilateral\u0103, cu o segmenta\u0163ie inegal\u0103, observ\u00e2ndu-se de cele mai multe ori trei p\u0103r\u0163i distincte: cap, torace \u015fi abdomen. \u00cen cavitatea general\u0103 g\u0103sim \u015fi aici un sistem lacunar, determinat, de asemenea de o re\u0163ea de \u0163esut conjunctiv (parenchim), \u00een care se afl\u0103 s\u00e2ngele (lichidul celomic). Sistemul nervos este ganglionar, asm\u0103n\u0103tor cu al viermilor inela\u0163i, iar organele de sim\u0163 sunt destul de bine dezvoltate, fiind reprezentate prin ochi simpli (oceli), sau compu\u015fi, organe senzoriale tactile, olfactive \u015fi gustative. Aparatul digestiv este reprezentat printr-un tub digestiv, ale c\u0103rui segmente sunt adaptate naturii hranei, \u015fi prin glane anexe ale tubului digestiv. Hrana este de natur\u0103 vegetal\u0103 sau animal\u0103, av\u00e2nd diferen\u0163iat un aparat bucal, adecvat acesteia.[Image] Respira\u0163ia este traheal\u0103, branhial\u0103, pulmonar\u0103 sau cutanee, depinz\u00e2nd de mediul de via\u0163\u0103. Aceste forma\u0163iuni sunt de origine ectodermic\u0103. Traheele sunt ni\u015fte tuburi foarte ramificate, care alc\u0103tuiesc un sistem traheal. \u00cen interiorul lor se afl\u0103 un fir chitinos, spiralat care le \u0163ine deschise.<\/p>\n

Structura unei trahei: 1-peretele traheii 2-firul chitinos spiralat<\/p>\n

Este de re\u0163inut c\u0103 la artropodele traheate s\u00e2ngele nu \u00eendepline\u015fte \u015fi func\u0163ia de transport al gazelor, astfel c\u0103 traheele au rolul s\u0103 conduc\u0103 aerul \u00eenc\u0103rcat cu oxigen p\u00e2n\u0103 la intimitatea \u0163esuturilor \u015fi s\u0103 ia de aici bioxidul de carbon, pentru a-l elimina. Aparatul respirator este reprezentat printr-o inim\u0103 tubular\u0103 sau poligonal\u0103 (multicameral\u0103), situat\u0103 dorsal, \u015fi prin vase sanguine deschise, care sunt \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sistemul lacunar. S\u00e2ngele este, \u00een general, incolor, de\u015fi con\u0163ine pigmen\u0163i respiratori, \u015fi se afl\u0103 at\u00e2t \u00een organele aparatului circulator, c\u00e2t \u015fi \u00een lacune. Excre\u0163ia se face prin nefridii modificate, \u00een num\u0103r pereche, fiind astfel omogene cu organele de excre\u0163ie ale viermilor inela\u0163i. \u00cenmul\u0163irea este sexuat\u0103. Sexele sunt separate, masculii deosebindu-se de femele prin unele caractere morfologice, observ\u00e2ndu-se astfel un dimorfism sexual. Trebuie re\u0163inut faptul c\u0103 unele artropode se \u00eenmul\u0163esc prin ou\u0103 nefecundate, fenomen numit partogenez\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte dezvoltarea larvei, aceasta se face de cele mai multe ori prin metamorfoz\u0103, \u00eenso\u0163it\u0103 de mai multe n\u0103p\u00e2rliri. Av\u00e2nd \u00een vedere anumite caractere morfologice, artropodele se impart \u00een dou\u0103 grupe: chelicerate, cu clasa arahnide, \u015fi antenate, cu clasele crustacee, miriapode \u015fi insecte.
CELICERATELEClasa arahnide
Arahnidele sunt artropode adaptate, \u00een general, la via\u0163a terestr\u0103; numai unele forme, ca o adaptare secundar\u0103, duc o via\u0163\u0103 parazitar\u0103. Sunt animale carnivore, dar se \u00eent\u00e2lnesc \u015fi forme care se hr\u0103nesc cu plante. Corpul este alc\u0103tuit din cefalotorace \u015fi abdomen. Pe cefalotorace sunt prinse toate apendicele, \u015fi anume: partru perechi de picioare \u015fi dou\u0103 perechi de maxile. La unele arahnide prima pereche de maxile a suferit modific\u0103ri, transform\u00e2ndu-se \u00een arme de atac \u015fi ap\u0103rare, cunoscute sub numele de chelicere. Arahnidele au mai mul\u0163i ochi simpli \u015fi sunt lipsite de antene. Sistemul nervos, la cele mai multe, este concentrat \u00een partea anterioar\u0103 a corpului. Tubul digestiv este adaptat s\u0103 \u00eenmagazineze hran\u0103 de rezerv\u0103, av\u00e2nd cecumuri (diverticule gastrice). Respira\u0163ia este traheal\u0103 \u015fi pulmonar\u0103. Aparatul circulator este reprezentat printr-o inim\u0103 tubular\u0103, a\u015fezat\u0103 dorsal, alc\u0103tuit\u0103 din mai multe c\u0103m\u0103ru\u0163e succesive (ventriculite), un sistem vascular deschis, slab dezvoltat \u015fi un sistem lacunar. Excre\u0163ia se face prin nefridii modificate, o pereche de tuburi Malpighi care se deschid \u00een ultima parte a tubului digestiv. \u00cen mul\u0163irea se face prin ou\u0103 din care ies indivizi asem\u0103n\u0103tori cu p\u0103rin\u0163ii; nu se observ\u0103 deci metamorfoz\u0103. Arahnidele se \u00eempart \u00een trei ordine: scorpioni (scorpionide), p\u0103ianjeni (arahnide) \u015fi c\u0103pu\u015fe (acarieni). Ordinul scorpionilor
\u00cen acest ordin sunt cuprinse formele cele mai inferioare dintre arahnide. Scorpionii au corpul segmentat, av\u00e2nd \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unor r\u0103cu\u015fori. La partea posterioar\u0103 a abdomenului exist\u0103 un ghimpe, care este \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o gland\u0103 cu venin. La noi \u00een \u0163ar\u0103 \u00eei \u00eent\u00e2lnim prin Mun\u0163ii Carpa\u0163i, duc\u00e2ndu-i via\u0163a pe sub pietre. \u00cen \u0163\u0103rile tropicale tr\u0103iesc scorpioni de dimensiuni mari, a c\u0103ror \u00een\u0163ep\u0103tur\u0103 este mortal\u0103 \u015fi pentru om.<\/p>\n

Ordinul p\u0103ianjenilor Cel mai cunoscut p\u0103ianjen dintre cei care tr\u0103iesc \u00een \u0163ara noastr\u0103 este p\u0103ianjenul cu cruce (Epeira diademata), pe care \u00eel \u00eent\u00e2lnim prin locurile mai pu\u0163in umblate. Aici \u00ee\u015fi construie\u015fte o capcan\u0103 (p\u00e2nza paianjenului), urzit\u0103 din fire foarte fine, provenite dintr-o substan\u0163\u0103 v\u00e2scoas\u0103, produs\u0103 de ni\u015fte glande numite glande sericigene. Aceast\u0103 substan\u0163\u0103 la contactulcu aerul se \u00eent\u0103re\u015fte. Tragerea firului se face prin organe speciale, numite filiere, care sunt \u00een leg\u0103tur\u0103 cu glandele sericigene din abdomen. Pe re\u0163eaua de fire, p\u0103ianjenul depune din loc \u00een loc- la intervale egale- c\u00e2te o pic\u0103tur\u0103 dintr-o substan\u0163\u0103 lipicios\u0103, de care se va prinde prada (mu\u015fte, \u0163\u00e2n\u0163ari);la o capcan\u0103 de dimensiuni mai mari se pot observa p\u00e2n\u0103 la 100.000 de astfel de pic\u0103turi. Capcana diferi\u0163ilor p\u0103ianjeni este caracteristic\u0103 pentru fiecare specie. Prin cr\u00e2ngurile noastre se \u00eent\u00e2lnesc \u015fi p\u0103ianjeni care nu-\u015fi construiesccapcane, ci \u00ee\u015fi prind prada p\u00e2ndind-o.Astfel de p\u0103ianjeni se numesc p\u0103ianjeni vagabonzi. Unul dintre ace\u015ftia este Licosa, care tr\u0103ie\u015fte prin regiunile meditereaniene \u015fi a c\u0103rui femel\u0103 \u00ee\u015fi poart\u0103 puii pe spate. Un p\u0103ianjen care prezint\u0103 un interes deosebit este p\u0103ianjenul-de-ap\u0103 (Argyroneta aquatica). Plasa sa este construit\u0103 \u00een ap\u0103 \u015fi are forma unui clopot cu gura \u00een jos.\u00cen clopot se g\u0103se\u015fte aer adus de el de la suprafa\u0163\u0103 \u00eentre peri\u015forii de pe corp. Femela depune ou\u0103le sub clopot, iar puii de p\u0103ianjen ie\u015fi\u0163i din acestea g\u0103sesc aici aerul necesar respira\u0163iei. \u00cen alte regiuni de pe glob rt\u0103iesc p\u0103ianjeni ale c\u0103ror mu\u015fc\u0103turi sunt foarte dureroase, otr\u0103vitoare, uneori mortale, chiar pentru animalele mari \u015fi om. Tarantula, care tr\u0103ie\u015fte \u00een jurul M\u0103rii Mediterane, este un p\u0103ianjen mare \u015fi \u00ee\u015fi face galerii s\u0103pate \u00een p\u0103m\u00e2nt. Karacurt, un p\u0103ianjen mic din Asia central\u0103, are mu\u015fc\u0103tura mortal\u0103 chiar \u015fi pentru om. Ordinul c\u0103pu\u015felor
Ordinul c\u0103pu\u015felor prezint\u0103 o iportan\u0163\u0103 deosebit\u0103, \u00eentuc\u00e2t cea mai mare parte dintre ele paraziteaz\u0103 at\u00e2t pe corpul unor animale domestice c\u00e2t \u015fi pe al omului. C\u0103pu\u015fa (Ixodes ricinus), care paraziteaz\u0103 pe c\u00e2ini, oi, bovine, etc., hr\u0103nindu-se cu s\u00e2ngele acestora.\u00cen afar\u0103 de faptul c\u0103 le anemiaz\u0103 considerabil, ea poate transmite la bovine un protozoar patogen, care urinare cu s\u00e2nge. Alte c\u0103pu\u015fe din genul Ixodes paraziteaz\u0103 pe p\u0103s\u0103ri \u015fi chiar pe om, unele, put\u00e2nd s\u0103 transmit\u0103 encafalita, febra recurent\u0103, tifos exantematic etc. Sarcoptul-r\u00e2iei (Sarcoptes scabiae) este o c\u0103pu\u015f\u0103 care paraziteaz\u0103 \u00een pielea omului, unde \u00ee\u015fi sap\u0103 galeriile. Alte de Sarcoptes produc r\u00e2ia la capre, oi, c\u00e2ini etc. Trebuie re\u0163inut c\u0103 toate formele de r\u00e2ie \u00eent\u00e2lnite la animale pot trece \u015fi la om. ANTENATEClasa crustacee
Crustaceele sunt artropode acvaticecare au corpul acoperit cu un \u00eenveli\u015f alc\u0103tuit din chitin\u0103 impregnat\u0103 cu carbonat de calciu, numit\u0103 crust\u0103, de unde \u015fi numele clasei. La cei mai mul\u0163i capul este unit cu toracele, alc\u0103tuit din cefalotorace.Picioarele sunt formate din dou\u0103 ramuri bifurcate, iar la unele forme, primele perechi sunt prev\u0103zute cu cle\u015fti \u015fi servesc la prinderea hranei. La un cap au doi ochi compu\u015fi, dou\u0103 perechi de antene \u015fi un aparat bucal, alc\u0103tuit din mai multe piese chitinoase(mandibule, maxile, maxilipide) care au rolul de a f\u0103r\u00e2mi\u0163a hrana. Respira\u0163ia se face prin branhii, care de obicei se afl\u0103 prinse la baza picioarelor. Inima este pentegonal\u0103, iar s\u00e2ngele este colorat \u00een albasrtu, datorit\u0103 prezen\u0163ei pigmeului respitaror, femocianina, \u00eent\u00e2lnit \u015fi la gasteropode.Excre\u0163ia se face prin nefridii modificate, care datorit\u0103 structurii \u015fi culorii lor au fost numite glande verzi. \u00cen dezvoltarea lor crustaceele trec prin forma larvar\u0103, numit\u0103 nauplius. Crustaceele se \u00eempart \u00een dou\u0103 grupe: crustacee inferioare (entomostracee) \u015fi crustacee superioare (malacostracee).1. Crustaceele inferioare sunt de talie mic\u0103 \u015fi se g\u0103sesc \u00een num\u0103r foarte mare at\u00e2t \u00een apele marine c\u00e2t \u015fi \u00een cele dulci.Se caracterizeaz\u0103 prin aceea c\u0103 num\u0103rul segmentelor corpului \u015fi al picioarelor este variabil(10-100). Dintre acestea cit\u0103m: dafnia sau puricele-de-ap\u0103, ciclopul, saculina(parazit pe crab), etc. Acestea constituie o verig\u0103 \u00een lan\u0163ul alimenta\u0163iei animalelor acvatice. Dafniile sunt folosite pentru pe\u015ftii din acvarii. 2. Crustaceele superioare, spre deosebire de crustaceele inferioare, sunt de talie mare, iar num\u0103rul segmentelor corpului \u015fi picioarelor este constant. La unele forme, capul nu este unit cu toracele, iar corpul are aspect inelat. A\u015fa sunt: l\u0103t\u0103u\u015ful (Gammarus), care tr\u0103ie\u015fte pin apele dulcist\u0103t\u0103toare sau prin p\u00e2raie, \u015fi molia-zidurilor (Oniscus), form\u0103 readaptat\u0103 la mediul terestru, care-\u015fi duce via\u0163a \u00een locuri umede, unde nu p\u0103trunde lumina(\u00een pivni\u0163e, pe sub lemne). Altele au capul unit cu toracele(cefalotorace)\u015fi un num\u0103r de cinci perechi de picioare. Din aceast\u0103 categorie fac parte: Racul de r\u00e2u (Astacus fluviatilis), pe care \u00eel \u00eent\u00e2lnim prin iazuri, b\u0103l\u0163i \u015fi ape curg\u0103toare. De cefalotorace sunt prinse cele cinci perechi de picioare, primele trei perechi termin\u00e2ndu-se cu c\u00e2te un cle\u015fte; cel de la prima pereche este cel mai puternic. Abdomenul (coada) este alc\u0103tuit din segmente. Pe fa\u0163a ventral\u0103 a primelor \u015fase segmente se afl\u0103 ni\u015fte apendice abdominale, iar ultimul segment (telsonul) este mai l\u0103\u0163it, nu are apendice \u015fi folose\u015fte la \u00eenot. La femel\u0103 de apendicele abdominale sunt prinse ou\u0103le, din care dup\u0103 fecundare ies pui asem\u0103n\u0103tori cu p\u0103rin\u0163ii. Ei r\u0103m\u00e2n prin\u015fi aici un timp oarecare. \u00cen timpul dezvolt\u0103rii, racul n\u0103p\u00e2rle\u015fte de mai multe ori. Av\u00e2nd crusta \u00eendep\u0103rtat\u0103 poate s\u0103 creasc\u0103. Crusta se reface din ni\u015fte granule de calcar (gastrolite) care se g\u0103sesc \u00een stomacul racului. Culoarea crustei, verde brun\u0103, se datoreaz\u0103 prezen\u0163ei a doi pigmen\u0163i: albastru \u015fi ro\u015fu. Prin fierbere pigmentul albastru, mai pu\u0163in rezistent, se distruge, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd numai cel ro\u015fu, de unde rezult\u0103 culoarea racului fiert. Racul merge pe substrat (fundul apei) cu ajutorul picioarelor. Atunci c\u00e2nd este atacat, el \u00eenoat\u0103 \u00eenapoi mai repede, izbind apa cu \u00eenot\u0103toarea codal\u0103 (telesonul), prin \u00eendoirea brusc\u0103 a abdomenului. Din aceea\u015fi categorie mai amintim:homarul, un crustaceu de culoare brun\u0103-alb\u0103strie, care poate la o lungime de o jum\u0103tate de metru \u015fi o greutate de 4-5 kg. Prima pereche de picioare prezint\u0103 cle\u015fti foarte mari \u015fi puternici.\u00cel \u00eent\u00e2lnim \u00een Marea Neagr\u0103 \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 \u0163\u0103rmul M\u0103rii Nordului; langusta (Palinurus) ese de talie ceva mai mic\u0103 dec\u00e2t homarul \u015fi nu are cle\u015fti mari. Culoarea sa este brun\u0103-violet\u0103, p\u0103tat\u0103 cu galben; tr\u0103ie\u015fte prin Marea Nordului \u015fi Marea Mediteran\u0103 .Carnea lor este comestibil\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 \u0163\u0103rmul m\u0103rilor (foarte comun \u015fi \u00een Marea Neagr\u0103) se \u00eent\u00e2lne\u015fte adesea crabul, care are cafalotoracele bine dezvoltat \u015fi sub care se g\u0103se\u015fte abdomenul recurbat \u015fi \u00eenchircit. Se hr\u0103ne\u015fte cu cadavre, din care cauz\u0103 esre considerat ca unul dintre ,,sanitarii\u201d m\u0103rii. Un crustaceu superior, a c\u0103rui mod de via\u0163\u0103 prezint\u0103 un interes deosebit, este pagurul. El a fost amintit la celenteratele antozoare, unde se arat\u0103 convie\u0163uirea sa cu Adamsia palliata.<\/p>\n

Clasa miriapode
Miriapodele sunt artropode ale c\u0103ror corp este compus din segmente numeroase, asem\u0103n\u0103toare cu ale viermilor inela\u0163i.Sunt forme antenate, iar de fiecare segment al atrnchiunui se afl\u0103 prinse c\u00e2te una sau dou\u0103 perechi de picioare.Se cunosc specii care au 179 de perechii de picioare, de aici a provenit \u015fi denumirea clasei:mirii-zece mii; pus,podos-picior. Caracteristic \u00een structura lor remarc\u0103m: sistemul nervos este ganglionar scalariform, respira\u0163ia traheal\u0103, aparatul circulator reprezentat printr-o inim\u0103 tubular\u0103 a\u015fezat\u0103 dorsal, format\u0103 din mai multe c\u0103m\u0103ru\u0163e (ventriculite) succesive, vase sanguine deschise \u015fi sistem lacunar, iar excre\u0163ia se face prin tuburi Malpihhi. Dup\u0103 natura hranei, miriapodele se \u00eempart \u00een carnivore \u015fi vegetariene. Dintre miriapodele carnivore fac parte urechelni\u0163a (Lithobius forficatus) \u015fi scolopendra (Scolopendra morsitans), care tr\u0103iesc sub frunzi\u015ful c\u0103zut din p\u0103duri, pe sub mu\u015fchi, pietre, trunchiuri de copaci, etc., unde \u00ee\u015fi g\u0103sesc hrana alc\u0103tuit\u0103 din insecte, r\u00e2me, p\u0103ianjeni, melci tineri, etc.Unele scolopendre din regiunile tropicale sunt veninoase, fiind periculoase chiar \u015fi pentru om. Dintre miriapodele vegetariene fac parte \u015farpele-orb (Iulus terrestris), care tr\u0103ie\u015fte prin frunzi\u015ful p\u0103durilor, hr\u0103nindu-se cu plante \u00een putrefac\u0163ie, ciuperci, etc. Alte miriapode vegetariene se hr\u0103nesc cu r\u0103d\u0103cinile plantelor de cultur\u0103 (graminee, sfecl\u0103, castravi\u0163i, etc.) Este important de re\u0163inut faptul c\u0103, dac\u0103 compar\u0103m cele dou\u0103 categorii de miriapode- carnivore \u015fi vegetariene- se poate observa cum modul de via\u0163\u0103 al acestora se reflect\u0103 at\u00e2t \u00een morfologia extern\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een comportarea lor.Astfel, miriapodele carnivore (urechelni\u0163a, scolopendra), fiind obligate s\u0103-\u015fi urm\u0103reasc\u0103 prda, au picioarele lungi \u015fi puternice, put\u0103ndu-se deplasa cu repeziciune, iar corpul, care este turtit dorso-ventral, le permite, \u00een caz de pericol, s\u0103 se strecoare printre cr\u0103p\u0103turi sau alte ad\u0103posturi. Miriapodele vegetariene, nefiind obligate s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 \u015fi s\u0103 atace prada, au picioarele foarte scurte, ceea ce le face s\u0103 se deplaseze \u00eencet, t\u00eer\u00eendu.se, iar atunci c\u00e2nd sunt \u00een pericol, corpul lor cilindric se r\u0103suce\u015fte \u00een spiral\u0103 orizontal\u0103- \u015farpele-orb- sau se face ghem (Glomeris).
Clasa insecte
\u00cen aceast\u0103 sunt cuprinse artropodele care au organiza\u0163ia cea mai evoluat\u0103. Reprezint\u0103 grupa de animale cu cel mai mare num\u0103r de specii; din cele 1 500 000 de specii de animale, aproape 1 000 000 apar\u0163in insectelor. Insectele sunt adaptete la cele mai variate condi\u0163ii de via\u0163\u0103. Le \u00eent\u00e2lnim \u00een v\u00e2rf de munte sau \u00een pe\u015fterile ad\u00e2nci, \u00een desi\u015furile p\u0103durilor sau \u00een c\u00e2mpiile deschise, \u00een tundr\u0103 sau \u00een de\u015fert, \u00een p\u00e2r\u00e2uri, lacuri sau hele\u015ftee, \u00een p\u0103rul mamiferelor, \u00een fulgii p\u0103s\u0103rulor, \u00een locuin\u0163e, \u00een depozitele de alimente, printre c\u0103r\u0163i, etc. Corpul lor acoperit cu chitin\u0103 (exoschelet) este segmentat \u015fi alc\u0103tuit din trei regiuni caracteristice insectelor: cap, torace \u015fi abdomen. Pe cap au o pereche de antene iar pe torace au trei perechi de picioare (hexapode) \u015fi 2 sau 4 aripi, care reprezint\u0103 organele de locomo\u0163ie. La gur\u0103 se afl\u0103 \u015fase piese chitinoase, care alc\u0103tuiesc aparatul bucal sau arm\u0103tura bucal\u0103. Aceste piese sunt: buza superioar\u0103 (labrum), buza inferioar\u0103 (labium), dou\u0103 maxile \u015fi dou\u0103 mandibule. \u00cen func\u0163ie de modul de hr\u0103nire ele au suferit diferite adapt\u0103ri (apucat \u015fi rupt, \u00een\u0163epat \u015fi supt, dizolvat \u015fi supt). Pe p\u0103r\u0163ile laterale ale capului se g\u0103sesc doi ochi mari, compu\u015fi din mai multe elemente vizuale numite omatidii, care au la exterior fa\u0163ete hexagonale. \u00cen fiecare omatidie se formeaz\u0103 imaginea separat\u0103 a unei p\u0103r\u0163i din corpul de la care vine excita\u0163ia vizual\u0103, astfel c\u0103 imaginea integral\u0103 a corpului de v\u0103zut este rezultatul imaginilor culese de toate omatidiile. O astfel de vedere poart\u0103 numele de vedere mozaic. \u015ei celelalte organe de sim\u0163 sunt destul de bine dezvoltate. Astfel, sim\u0163ul pip\u0103itului, al gustului \u015fi \u00een special al mirosului sunt percepute de celule specializate \u00een acest sens, care se g\u0103sesc pe antene \u015fi pe anumite piese bucale. Sistemul nervos este ganglionar scalariform \u015fi a\u015fezat ventral, ca \u015fi la celelalte nevertebrate. Spre deosebire de ganglionii cerebroizi, subesofagieni \u015fi totacici (3 perechi), ganglionii abdominali alc\u0103tuiesc de cele mai multe ori o mas\u0103 nervoas\u0103, de la care pornesc filete nervoase pentru diferite organe abdominale. Tubul digestiv este adaptat pentru haran\u0103 natural\u0103 vegetal\u0103 sau animal\u0103. Ca anexa ale tubului dugestiv au numai galandele salivare; hepatopancreasul lipse\u015fte. Respira\u0163ia este traheal\u0103. Aparatul circulator este asem\u0103n\u0103tor cu cel de la arahnide \u015fi miriapode (inim\u0103 tubular\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din mai multe ventricule, vase sangulare deschise \u015fi sistem lacunar).S\u00e2ngele este incolor, neav\u00e2nd rol \u00een respira\u0163ie, transport\u0103 numai substan\u0163ele hr\u0103nitoare \u015fi pe cele de excre\u0163ie. Excre\u0163ia se face prin tuburi Malpighi, forma\u0163iuni \u00eent\u00e2lnite \u015fi la celelalte artropode, cu deosebirea c\u0103 aici sunt \u00een num\u0103r mai mare. La insecte sunt sexe separate. Din ou\u0103, care con\u0163in foarte pu\u0163in vitelus nutritiv, ies larve care trec prin mai multe stadii de dezvoltare, n\u0103p\u00e2rlind \u00een acest timp de mai multe ori. Astfel, la unele insecte, stadiile de dezvoltare sunt urm\u0103toarele: ou, larv\u0103 \u015fi apoi adult. Acest mod de dezvoltare poart\u0103 numele de metamorfoz\u0103 incomplet\u0103. La altele se trece de la stadiul de larv\u0103, la un stadiu imobil de nimf\u0103 sau pup\u0103, \u015fi apoi la forma de adult. Aceasta este o form\u0103 cu metamorfoz\u0103 complet\u0103 \u015fi este o form\u0103 mai dezviltat\u0103 dec\u00e2t matamorfoza incomplet\u0103. Insectele au unele comport\u0103ri care uneori uimesc, ca de exemplu amenajarea cuiburilor, hr\u0103nirea larvelor, str\u00e2ngerea de rezerve de hran\u0103 sau modul de comunicare \u00eentre furnici, care se face prin sunete produse prin frecarea antenelor, sau dansurile \u00een zbor ale albinelor, semnaliz\u00e2nd distan\u0163a la care se g\u0103sesc anumite flori cu un anumit nectar \u015fi polen. De multe ori acestea sunt atribuite unei ,,inteligen\u0163e\u201d. \u00cen realitate ele nu sunt altceva dec\u00e2t instincte, \u015fi nicicum inteligen\u0163a. Toate aceste manifest\u0103ri sunt \u00eenn\u0103scute, efectuarea lor f\u0103c\u00e2ndu-se ca ,,de la sine\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 lor un proces de g\u00e2ndire care este propriu numai omului. Pentru a dovedi aceasta savantul francez Fabre, \u00een urma multor observa\u0163ii f\u0103cute asupra vie\u0163ii insectelor, a descris modul cum o vespe, care \u00ee\u015fi face rezerve de hran\u0103 pentru larve \u00eentr-o galerie s\u0103pat\u0103 de ea sub p\u0103m\u00e2nt, execut\u0103 \u00een timpul procur\u0103rii hranei de rezerv\u0103 mi\u015fc\u0103ri inutile, care ar putea fi eliminate, dac\u0103 insecta ar g\u00e2ndi. Astfel, \u00eenainte de a introduce prada \u00een galerie, viespea obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 intre singur\u0103 \u00een aceasta, ca \u015fi cum aceasta ar face un control pentru a se asigura c\u0103 nu exist\u0103 acolo ascuns un du\u015fman al s\u0103u, \u015fi numai dup\u0103 aceasta duce prada \u00een\u0103untru. Fabre surprinz\u00e2nd o astfel de viespe care tocmai aducea o l\u0103cust\u0103, a l\u0103sat-o s\u0103 intre \u00een galerie \u015fi dup\u0103 aceea a luat l\u0103custa, l\u0103sat\u0103 de viespe la intrarea \u00een galerie \u015fi a pus-o la o mic\u0103 distan\u0163\u0103 de aceasta. Ie\u015find, viespea a g\u0103sit cu destul\u0103 u\u015furin\u0163\u0103 prada \u015fi a readus-o la gura galeriei, apoi a intrat din nou singur\u0103 \u00een galerie. Fabre a f\u0103cut opera\u0163ia aceasta de 40 de ori, iar viespea a repetat \u00eentregul ceremonial tot de at\u00e2tea ori. Iat\u0103 un fapt care ne dovede\u015fte c\u0103 ac\u0163iunile insectelor nu sunt g\u00e2ndite, ci \u00eenn\u0103scute, automate, pornesc din ceea ce numim instinct.<\/p>\n

Insecte cu metamorfoza incomplet\u0103 Ordinul ortoptere<\/p>\n

Acest ordin cuprinde insecte care au dou\u0103 perechi de aripi neegale; prima pereche este pergamentoas\u0103 \u015fi a\u015fezat\u0103 \u00een lungul corpului, de unde \u015fi denumirea de ortoptere (orthos- drept; pteron- arip\u0103), iar a doua pereche de aripi este membranoas\u0103 \u015fi \u00eemp\u0103turit\u0103 \u00een form\u0103 de evantai sub prima pereche. Aparatul bucal este specializat pentru apucat, rupt \u015fi sf\u0103r\u00e2mat (aparat bucal masticator). Unele cum sunt l\u0103custele \u015fi greierii au ultima pereche de picioare adaptat\u0103 pentru a s\u0103ri; la altele, ca la coropi\u015fni\u0163\u0103 prima pereche de picioare este adaptat\u0103 pentru s\u0103pat. \u00cenmul\u0163irea lor se face cu matamorfoz\u0103 incomplet\u0103 (ou \u2013larv\u0103 \u2013adult). Alte insecte \u00eenrudite cu ortopterele sunt: g\u00e2ndacul negru de buc\u0103t\u0103rie (Blatta orientalis), g\u00e2ndacul cfeniu de buc\u0103t\u0103rie (Blatta germanica), termitele, care \u00een regiunile calde \u00ee\u015fi construiesc mu\u015furoaie solide \u015fi \u00eenalte de c\u00e2\u0163iva metri, etc.<\/p>\n

Ordinul hemiptere
Ordinul hemiptere cuprine insectele care au prima pereche de aripi jum\u0103tate chitinoase (elitre) \u015fi jum\u0103tate membranoase, de unde \u015fi denumirea ordinului de hemiptere (hemi \u2013jum\u0103tate; ptera-pteron= arip\u0103). \u00cenmul\u0163irea se face cu metamorfoz\u0103 incomplet\u0103. Din ordinul acesta face parte plo\u015fni\u0163a cerealelor (Eurigaster), insect\u0103 foarte d\u0103un\u0103toare agriculturii. Alte hemiptere sunt lipsite complet de aripi (aptere) ca plo\u015fni\u0163a obi\u015fnuit\u0103 (Cimex lactuarius), p\u0103duchele de corp (Pediculus vestimenti), p\u0103duchele de cap (Pediculus capitis). Aparatul bucal ale acestor insecte este adaptat pentru \u00een\u0163epet \u015fi supt. Toate hemipterele sunt d\u0103un\u0103toare economiei \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii omului, unele sug sucuri din plante, iar altele sunt hemetofage, sug\u00e2nd s\u00e2nge de la oameni \u015fi put\u00e2nd transmite totodat\u0103 \u015fi boli grave.<\/p>\n

Ordinul odonate
\u00cen acest ordin sunt cuprinse insectele cunoscute sub denumirea de libelule. Ele tr\u0103iesc l\u00e2ng\u0103 apele dulci. Dezvoltarea lor se face \u00een ap\u0103, sunt deci insecte amfibii, tr\u0103ind \u015fi pe uscat \u015fi \u00een ap\u0103. Metamorfoza este incomplet\u0103. Corpul libelulelor este, \u00een general, lung \u015fi zvelt, prezent\u00e2nd culori str\u0103lucitoare cu reflexe metalice alb\u0103srtui, verzui , galbene, etc. Aripile sunt membranoase \u015fi transparente, fiind str\u0103b\u0103tute de numeroase nervuri fine; au aspect sticlos, sunt neegale \u015fi \u00eendreptate lateral. Odonatele fac parte din categoria insecte carnivore, hr\u0103nindu-se cu alte insecte (larve sau adul\u0163i); larvele lor se dezvolt\u0103 \u00een ap\u0103 \u015fi se hr\u0103nesc cu larvele altor insecte acvatice. Adul\u0163ii prind insecte din zbor.<\/p>\n

Insecte cu metamorfoza complet\u0103Ordinul coleoptere
Insectele din acest ordin au prima pereche de aripi scor\u0163oas\u0103, iar a doua pereche de aripi este membranoas\u0103 \u015fi serve\u015fte la zbor. \u00cen repaus aripile membranoase stau \u00eemp\u0103turite sub cele scor\u0163oase, care au rolul s\u0103 le protejeze, iar \u00een timpul zborului s\u0103 men\u0163in\u0103 echilibrul corpului. Aparatul bucal este specializat pentru apucat, rupt \u015fi sf\u0103r\u00e2mat, deci este un aparat bucal de tip masticator. \u00cenmul\u0163irea se face cu metamorfoz\u0103 complet\u0103 (ou \u2013 larv\u0103 \u2013pup\u0103 \u2013adult). Dup\u0103 natura hranei, coleopterele se pot grupa \u00een coleoptere vegetariene \u015fi coleoptere carnivore. Coleopterele vegetariene: se hr\u0103nesc cu r\u0103d\u0103cinile, frunzele sau tulpinile plantelor de cultur\u0103, din eceast\u0103 cauz\u0103 ele fiind d\u0103un\u0103toare omului. C\u0103r\u0103bu\u015ful de mai (Melolontha melolontha) este cel mai frecvent \u015fi mai cunoscut dintre coleoptere. Elitrele sunt de culoare castanie, iar dimensiunile corpului de 2 \u20132,50 cm lungime. Adultul se hr\u0103ne\u015fte cu frunzele arborilor, iar larva, cunoscut\u0103 sub numele de viermele alb, tr\u0103ie\u015fte \u00een sol 3 \u20134 ani, timp \u00een care se hr\u0103ne\u015fte cu r\u0103d\u0103cinile plantelor. Este unul dintre cei mai importan\u0163i d\u0103un\u0103tori ai agriculturii. C\u0103r\u0103bu\u015ful cerealelor tr\u0103ie\u015fe prin lanurile de gr\u00e2u \u015fi secar\u0103. Adultul atac\u0103 boabele din spic, c\u00e2nd acestea sunt crude, iar larva se hr\u0103nelte, ca \u015fi cea a c\u0103r\u0103bu\u015fului de mai, timp de 3 ani cu r\u0103d\u0103cinile plantelor. G\u0103rg\u0103ri\u0163a sfeclei are culoarea brun\u0103 cenu\u015fie \u015fi o talie destul de mare (12 \u201316 mm). \u00cen lungul fiec\u0103rei elitre are c\u00e2te o dung\u0103 neagr\u0103. Capul are o prelungire, ca un fel de cioc. Adultul se hr\u0103ne\u015fte cu frunzele de spanac, lobod\u0103, etc., iar larvele cu r\u0103d\u0103cina sfeclei, produc\u00e2nd mari pagube. G\u0103rg\u0103ri\u0163a maz\u0103rii este un coleopter de talie mic\u0103 (4-5 mm) de culoare neagr\u0103, cu un puf cenu\u015fiu ro\u015fcat. Femela depune ou\u0103le \u00een floarea de maz\u0103re. Larvele rod t\u00e2n\u0103ra p\u0103staie \u015fi p\u0103trund \u00een boabe. Aici cresc odat\u0103 cu ele \u015fi se hr\u0103nesc din con\u0163inutul lor. Puricele de varz\u0103 este de asmenea de talie mic\u0103, av\u00e2nd dungi galbene pe elitrele de culoare neagr\u0103. Distruge frunzele de varz\u0103. G\u00e2ndacul de Colorado este unul dintre cei mai importan\u0163i d\u0103un\u0103tori ai agriculturii. Are talia de aproximativ 10 mm \u015fi se recunoa\u015fte u\u015for: dup\u0103 cele 10 dungi negre, \u00een lungul elitrelor care sunt de culoare galben\u0103. At\u00e2t adultul c\u00e2t \u015fi larva, care are culoare ro\u015fie distrug frunzele culturilor de cartofi, aduc\u00e2nd mari pagube. De asemenea atac\u0103 \u015fi frunzele de p\u0103tl\u0103gele, ro\u015fii, vinete, etc., plante care fac parte din aceea\u015fi familie cu cartoful (solanacee). G\u00e2ndacul de Colorado este cu at\u00e2t mai d\u0103un\u0103tor cu c\u00e2t d\u0103 ma\u015ftere la mai multe genera\u0163ii pe an. Craiul tipograf este \u00eent\u00e2lnit \u00een p\u0103durile de conifere. Este un coleopter mic (4-6 mm). Femela \u00ee\u015fi depune ou\u0103le sub scoar\u0163a de pe trunchiurile molizilor \u015fi brazilor. Larvele se hr\u0103nesc cu \u0163esutul liberian, s\u0103p\u00e2nd galerii de o parte \u015fi de alta a unui \u015fan\u0163 central, d\u00e2nd aspectul unei gravuri.Prin distrugerea acestor \u0163esutri, arborele se usuc\u0103. R\u0103da\u015fca (Lucanus cervus) are culoare castanie-\u00eenchis \u015fi este cel mai mare colopter de la noi. Masculul se deosebe\u015fte de femel\u0103 prin mandibulele sale foarte mari \u015fi ramificateca \u015fi coarnele de cerb. Tr\u0103ie\u015fte mai ales prin p\u0103durile de stejar, iar larva sa \u00ee\u015fi sap\u0103 galerii \u00een lemnul de stejar. Nasicornul este un g\u00e2ndac de talie mare. Culoarea corpului este cafenie-\u00eenchis. Masculul se deosebe\u015fte de femel\u0103, av\u00e2nd pe corp un corn, de unde \u015fi numele de nasicorn. Tr\u0103ie\u015fte prin p\u0103dur; larvele sale atac\u0103 lemnul tulpinelor arborilor. Croitorul se caracterizeaz\u0103 prin antene noduroase \u015fi foarte lungi, ajung\u00e2nd uneori la 6-7 cm. Tr\u0103ie\u015fte prin p\u0103duri; larvele sale s\u0103p\u00e2ndu-\u015fi galerii \u00een trunchiurile \u015fi ramurile arborilor. Coleoptere carnivore: se hr\u0103nesc cu alte insecte, cu adul\u0163ii \u015fi larvele acestora, cu cadavre de diferite animale etc. Datorit\u0103 acestui mod de hr\u0103nire, coleopterele carnivore sunt folositoare omului. Dintre acestea cit\u0103m: Calosoma tr\u0103ie\u015fte prin p\u0103duri \u015fi gr\u0103dini. Este un coleopter verde-auriu, cu \u015fan\u0163uri longitudonale pe elitre. Aripile membrenoase sunt scurte, nedezvoltate. Aceasta ne arat\u0103 c\u0103 el nu poate zbura, este \u00een schimb un bun alerg\u0103tor, av\u00e2nd picioarele lungi. Se hr\u0103ne\u015fte \u00een special cu omizi, fiind un ajutor al omului \u00een lupta sa \u00eempotriva insectelor d\u0103un\u0103toare. Carabul tr\u0103ie\u015fte prin acelea\u015fi locuri ca \u015fi calosoma. Are culoarea aurie sau ro\u015fie-bronzant\u0103. \u00cel recunoa\u015ftem u\u015for dup\u0103 o g\u00e2tuitur\u0103 la nivelul toracelului. Elitrele acoper\u0103 aripile membranoase, care sunt reduse la ni\u015fte solzi. Este, ca \u015fi calosoma, un bun alerg\u0103tor. Se hr\u0103ne\u015ftecu viermi, larve de insecte \u015fi cu limac\u015fi. Buburuza (Coccinela septempunctata) este un coleopter mic, cu elitrele bombate, de culoare ro\u015fie \u015fi cu puncte negre. At\u00e2t adultul c\u00e2t \u015fi larva se hr\u0103nesc cu purici-de-plante (aphide). Buhaiul-de-balt\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00een ap\u0103 al\u0103turi de c\u0103r\u0103bu\u015ful-de-ap\u0103 (Ditiscus marginalis). Sunt ni\u015fte coleoptere mari, de culoare neagr\u0103-m\u0103slinie. Ditiscul se deosebe\u015fte de buhai prin aceea c\u0103 are o dung\u0103 g\u0103lbuie pe marginea elitrelor. Ultima pereche de picioare este l\u0103\u0163it\u0103, adaptat\u0103 pentru \u00eenot. Se hr\u0103nesc cu melci, cu mormoloci de broa\u015fte, dar \u015fi cu puiet de pe\u015fte. Ordinul iepidoptere
\u00cen acest ordin sunt cuprinse insectele cunoscute sub denumirea de fluturi. Spre deosebire de celelalte insecte, aripile fluturilor sunt mari \u015fi acoperite cu ni\u015fte solzi foarte fini, de unde \u015fi numele ordinului (lepis-solz). Aparatul bucal este adaptat pentru supt, form\u00e2nd o tromp\u0103 care poate s\u0103 p\u0103trund\u0103 prin desf\u0103\u015furare \u00een cupa florilor, de unde suge nectarul. Larvele, cunoscute sub numele de omizi, sunt d\u0103un\u0103toare, \u00eentruc\u00e2t se hr\u0103nesc cu frunzele diferitelor plante. \u00cenmul\u0163irea se face cu metamorfoz\u0103 complet\u0103: ou-larv\u0103 (omid\u0103)-pup\u0103, (crisalid\u0103)-adult. Dup\u0103 timpul c\u00e2nd \u00ee\u015fi duc via\u0163a activ\u0103, fluturii se \u00eempart \u00een: Fluturi diurni, care se caracterizeaz\u0103 prin forma m\u0103ciucat\u0103 a antenelor \u015fi pozi\u0163ia vertical\u0103 a aripilor, atunci c\u00e2nd fluturele se afl\u0103 \u00een repaus. Dintre ace\u015ftia cit\u0103m: Albini\u0163a sau fluturele-de-varz\u0103 (Pieris brassicae), adesea \u00eent\u00e2lnit prin gr\u0103dinile de zarzavat. Aripile sunt de culoare alb\u0103, cu c\u00e2teva puncte negre, prima pereche av\u00e2nd \u015fi la v\u00e2rfuri c\u00e2te o pat\u0103 neagr\u0103. Adultul se hr\u0103ne\u015fte cu nectarul florilor, pe care \u00eel ia cu ajutorul trompei, iar omizile (larvele), care au culoarea verde, asem\u0103n\u0103toare frunzelor de varz\u0103, din care cauz\u0103 se observ\u0103 greu, se hr\u0103nesc cu frunzele de varz\u0103, aduc\u00e2nd mari pagube. N\u0103lbarul (Aporia crataegi) este cel mai obi\u015fnuit fluture din livezile \u015fi p\u0103durile noastrede foioase. Are aripi mari, de culoare alb\u0103, cu nervuri negre. Omizile (larvele) sale fac ravagii \u00een p\u0103durile de foioase \u015fi \u00een livezile de pomi roditori ne\u00eengrijite. Toamna, femelele depun ou\u0103le pe frunze, pe care le \u00eenf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-o re\u0163ea fin\u0103 ca de m\u0103tase \u015fi apoi le leag\u0103 pe ramuri, astfel c\u0103, dup\u0103 uscarea lor, r\u0103m\u00e2n suspendate de acestea \u015fi \u00een timpul iernii (cuiburi de omizi). Prim\u0103vara, din ou\u0103 ies omizile, care atac\u0103 mugurii \u015fi primele frunze. Este unul dintre cei mai importan\u015fi d\u0103unutori ai pomilor. Coada-r\u00e2ndunicii (Papilio machaon) este un fluture frumos, cu aripile mari de culoare galben\u0103 \u015fi br\u0103zdate de nervuri negre. Adoua pereche de aripi are caracteristic dou\u0103 prelungiri ca o coad\u0103 de r\u00e2ndunic\u0103, de unde \u015fi numele acestui fluture. Dintre fluturii de zi mai putem aminti: fluturele-ro\u015fu (Venessa yo), cu pete albe \u015fi negre, l\u0103m\u00e2i\u0163a (galben). Fluturi crepusculari ies dup\u0103 hran\u0103 \u00een zorii zilei \u015fi \u00een amurg. Se caracterizeaz\u0103 prin aspectul fusiform sau \u00een trei muchii ai antenelor \u015fi pozi\u0163ia orizontal\u0103 \u00een repaus a aripilor. Fluturele-cap-de-mort (Acherontia atropos) m\u0103soar\u0103 cu aripile \u00eentinse aproximativ 15 cm. Corpul este p\u0103ros, iar pe partea dorsal\u0103 a toracelui are un desen asem\u0103n\u0103tor unui craniu, de unde numele fluturelui. Trompa este scurt\u0103, pentru c\u0103 nu se hr\u0103ne\u015fte cu nectarul florilor, ci cu sucuri de plante \u015fi miere, fiind considerat ca un du\u015fman al stupurilor de albine. Omida sa tr\u0103ie\u015fte \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi atac\u0103 tuberculele de cartofi. R\u0103chitarul (Cossus cossus) este \u00eent\u00e2lnit prin z\u0103voaie, unde sunt adev\u0103rate p\u0103duri de s\u0103lcii. Prima pereche de aripi, care o acoper\u0103 pe cea de-a doua, prezint\u0103 pe fa\u0163a superioar\u0103 ni\u015fte desene asem\u0103n\u0103toare cu coaja s\u0103lciilor, ceea ce \u00eel face s\u0103 nu fie v\u0103zut de du\u015fmani. Omizile sale se hr\u0103nesc cu frunzele de r\u0103chit\u0103, de unde \u015fi numele pe care l-a ob\u0163inut fluturele. Fluturii nocturni, care se recunosc dup\u0103 forma penat\u0103 a antenelor, iar pozi\u0163ia aripilor- \u00een repaus- este \u00een form\u0103 de cort. Unii dintre ace\u015ftia sunt: Buha-sem\u0103n\u0103turilor (Agrotis segetum) este un fluture de talie mijlocie. Aripile sunt de culoare brun\u0103-cenu\u015fie. Omizile (larvele) sale atac\u0103 tulpinile \u015fi frunzele tinere de gr\u00e2u. Molia \u2013m\u0103rului (Carpocapsa pomonella) este un flutura\u015f cu aripile cenu\u015fii-cafenii, cu pete \u015fi cu marginile franjurate, de culoare mai deschis\u0103. Omida sa se dezvolt\u0103 \u00een interiorul merelor \u015fi al perelor, consum\u00e2ndu-le semin\u0163ele. Molia-de-haine (Tyneola) are o talie de 12 mm. Prima pereche de aripi este cafenie, f\u0103r\u0103 pete, iar a doua pereche este cenu\u015fie-g\u0103lbuie. Zboar\u0103 numai masculii; femelele stau ascunse prin dulapurile cu haine, unde \u00ee\u015fi depun ou\u0103le. Larvele tr\u0103iesc 10 luni\u015fi \u00e2n tot acest timp rod stofele de l\u00e2n\u0103, bl\u0103nurile, m\u0103tasea, etc. Molia-de-f\u0103in\u0103 (Ephestia) este un fluture de talie mijlocie (20-25 mm), de culoare cenu\u015fiu-plumburie, cu aripile franjurate \u015fi cu pete albe, puncte negre \u015fi linii fr\u00e2nte.Omida lui este g\u0103lbuie-albicioas\u0103 \u015fi cu capul cafeniu.Se \u00eent\u00e2lne\u015fte prin magaziile unde se depozireaz\u0103 f\u0103in\u0103 sau cereale. Omizile acestui fluture, \u00een afar\u0103 de f\u0103in\u0103, semin\u0163e de cereale, mai consum\u0103 cereale \u015fi semin\u0163e de leguminoase, fructe uscate, faguri de cear\u0103, etc. Ochi-de-p\u0103un-de-noapte (Saturnia) este cel mai mare fluture de la noi. Are corpul p\u0103ros, iar pe aripile colorate \u00een brun-g\u0103lbui sunt patru pete rotunde, cu diferite culori, a\u015fezate concentric, asem\u0103n\u0103toare cu desenele de pe penele p\u0103unului, de unde \u015fi numele ce se d\u0103 acestui fluture.Omida este p\u0103roas\u0103 \u015fi de dimensiuni mari. Culoarea sa este verde, iar pe inele se afl\u0103 ni\u015fte ridic\u0103turi de culoare albastr\u0103, asem\u0103n\u0103toare unor m\u0103rgelu\u015fe. Fluturele -de -m\u0103tase (Bombix mori) este singurul fluture folositor. A fost adus din Asia pentru gogo\u015file sale care acoper\u0103 pupu \u015fi din care se scoate m\u0103tasea. Este un fluture greoi, de culoare alb\u0103-g\u0103lbuie, cu aripile mai scurte dec\u00e2t corpul. Nu zboar\u0103 \u015fi nici nu se depleseaz\u0103 dec\u00e2t pe distan\u0163e foarte mici. Tr\u0103ie\u015fte numai c\u00e2teva zile, \u00een care timp are loc \u00eemperecherea. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 nu se hr\u0103ne\u015fte. Din ou\u0103le depuse de femel\u0103 ies larvele (omizle), cunoscute sub numele de viermi-de-m\u0103tase. Ele se hr\u0103nesc cu frunze de dud, stejar sau mesteac\u0103n (depinde de specie), pe care i le pune la dispozi\u0163ie omul. Dup\u0103 5-6 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, larvale se transform\u0103 \u00een pup\u0103 (crisalid\u0103). \u00cenainte de aceasta, ele \u00ee\u015fi \u00eenf\u0103\u015foar\u0103 corpul cu un fir de m\u0103tase produs de ni\u015fte glande, numite glande sericigene, form\u00e2nd o ,,gogoa\u015f\u0103\u201d sau cocon. Aici, larvase transform\u0103 \u00een pup\u0103, di care \u00ee\u015fi va lua na\u015ftere fluturele. \u00cenainte ca fluturii s\u0103 ias\u0103 din gogo\u015fi, de pe acestea se trag firele de m\u0103tase, care apoi sunt \u0163esute, ob\u0163in\u00e2ndu-se m\u0103tasea folosit\u0103 at\u00e2t de mult \u00een industrie. Cre\u015fterea viermilor-de-m\u0103tase, se nume\u015fte sericicultur\u0103. Aceast\u0103 ocupa\u0163ie, av\u0103nd importan\u0163\u0103 economic\u0103, este \u00eencurajat\u0103 de stat. Ordinul himenoptere
Caracteristica insectelor himenoptere const\u0103 \u00een faptul c\u0103 ambele perechi de aripi sunt membranoase, transparente \u015fi foarte fine, de aici \u015fi denumirea ordinului: himenos \u2013membran\u0103 sub\u0163ire. Aparatul bucal este adaptat pentru rupt \u015fi lins. Himenopterele sunt, \u00een general, legate de o clim\u0103 cald\u0103 \u015fi uscat\u0103. \u00cen regiunile temperate, unele forme \u00ee\u015fi fac rezerve de hran\u0103, \u015fi astfel rezist\u0103 in timpul anotimpului rece.Ele fac parte din categoria insectelor care au organiza\u0163ia cea mai evoluat\u0103 \u015fi sunt totodat\u0103 cele mai bune zbur\u0103toare. Din ordinul himenopterelor face parte \u015fi albina, care are o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 \u00een via\u0163a omului, at\u00e2t ca insecte polenizatoare, c\u00e2t \u015fi ca produc\u0103toare de miere \u015fi cear\u0103. Mierea este produs\u0103 \u00eentr-o por\u0163iune a tubului digestiv (gu\u015f\u0103), din amestecul nectarului cu saliv\u0103. Parcurgerea distan\u0163elor mari \u00een vederea colect\u0103rii hranei se reflect\u0103 \u00eentr-o mare dezvoltare a aparatului respirator care formeaz\u0103 adev\u0103ra\u0163i saci cu aer. Pe l\u00e2ng\u0103 cei doi ochi mari compu\u015fi de pe p\u0103r\u0163ile laterale ale capului, mai au pe frunte trei ochi simpli (oceli). Antenele \u015fi palpii bucali au rol tactil, olfactiv \u015fi gustativ.<\/p>\n

Ordinul diptere Insectele cuprinse \u0103n acest ordin au numai dou\u0103 aripi (dis \u2013dou\u0103), celelalte dou\u0103 fiind atrofiate. La unele diptere aparatul bucal este specializatpentru dizolvat \u015fi supt (musca de cas\u0103), iar altele pentru \u00een\u0163epat \u015fi supt (t\u0103unul, \u0163\u00e2n\u0163arul). La mu\u015fte dezvoltarea larvelor se face \u00een gunoaie, pe cadavre, iar la \u0163\u00e2n\u0163ari \u00een apele st\u0103t\u0103toare. Toate dipterele sunt d\u0103un\u0103toare omului \u015fi animalelor, ele fiind transmi\u0163\u0103torii multor boli.
Arta camuflajului la insecte
Existen\u0163a insectelor este un joc continuu \u00eentre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, c\u00e2nd aproape la fiecare moment prada \u015fi pr\u0103d\u0103torul se g\u0103sesc fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103. Cele peste 650 000 constituie, de pild\u0103, un element gastronomic foarte c\u0103utat \u00een lumea p\u0103s\u0103rilor. Printre diferitele arme de ap\u0103rare folosite de insecte \u00een lupta lor pentru supravie\u0163uire este tehnica de a se face invizibile, adic\u0103 de a se confunda cu lumea vegetal\u0103 \u00eenconjur\u0103toare. Ad\u0103postindu-se printre frunzele moarte, uscate sau verzi, prin vegeta\u0163ia putred\u0103, unele insecte iau forma \u015fi culoarea frunzelor respective, imit\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u015fi nervurile cele mai fine care le br\u0103zdeaz\u0103. Entomologii au numit acest mod dea se adapta culorilor din mediu, colora\u0163ie de disimulare sau criptic\u0103; ea poate fi activ\u0103 sau schimb\u0103toare atunci c\u00e2nd insecta \u00ee\u015fi modific\u0103 nuan\u0163a corpului \u00een func\u0163ie de mediul \u00een care se g\u0103se\u015fte, sau dimpotriv\u0103, poate fi pasiv\u0103, atunci c\u00e2nd ea are un caracter stabil \u015fi ereditar. Entomologii au stabilit de altfel, mai multe tipuri de colora\u0163ii, \u015fi anume: Colora\u0163ia defesiv\u0103 (procriptic\u0103),cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103,Ce const\u0103 \u00een \u00eemprumutarea temporar\u0103 de c\u0103tre insect\u0103 a culorii mediului \u00eenconjur\u0103tor \u00een care tr\u0103ie\u015fte \u00een mod obi\u015fnuit. Fluturele Gonepterix-rhamni imit\u0103 la perfec\u0163ie cu ajutorul aripilor sale o frunz\u0103 proasp\u0103t\u0103 cu toate nervurile ei, \u00een timp ce Poligonia- album are un aspect de frunz\u0103 moart\u0103, mototlit\u0103 \u015fi sf\u0103r\u00e2mat\u0103. Colora\u0163ia defensiv\u0103 special\u0103: c\u00e2nd travestirea nu se limiteaz\u0103 numai la culoarea propriu-zis\u0103 a aripilor, ea extinz\u00e2ndu-se \u015fi asupra formei \u015fi aspectului general, insecta imit\u00e2nd la perfec\u0163ie o frunz\u0103, o scoar\u0163\u0103 de copac, etc. Colora\u0163ia ofensiv\u0103 (anticriptic\u0103): uneori camuflajul nu constituie numai un mijoc de ap\u0103rare, ci poate fi utilizat \u015fi ca o form\u0103 de atac. Colora\u0163ia ofensiv\u0103 special\u0103 reprezint\u0103 tipul de camuflaj \u00een care insecta adopt\u0103 nu numai culoarea, dar \u015fi forma mediului \u00een care se ascunde. C\u0103lug\u0103ri\u0163a (Mantis- religiosa), de exemplu, atrage albinele imit\u00e2nd florile pe care acestea le caut\u0103 de preferin\u0163\u0103. Colora\u0163ia activ\u0103 este relativ rar \u00eent\u00e2lnit\u0103, ea fiind practicat\u0103 de o singur\u0103 familie de p\u0103ianjeni (Thonise) care atunci c\u00e2nd stau la p\u00e2nd\u0103, imprumut\u0103 \u00een mod progresiv culoarea florilor respective. Sunt \u00eens\u0103 unele insecte care \u00een loc s\u0103 se confunde cu mediul din care fac parte, se \u00eempodobesc cu un num\u0103r impresionant de culori violente \u015fi iau atitudini provocatoare, care \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 pur \u015fi simplu pe cei care ar \u00eendr\u0103zni s\u0103 le atace. A\u015fa este l\u0103custa american\u0103 Zonocerus \u2013variegatus care are fa\u0163a, pieptul \u015fi picioarele colorate cu negru, ro\u015fu, galben, verde \u2013ca o masc\u0103 de trib indian- \u015fi care nu poate s\u0103 treac\u0103 neobservat\u0103. Ea \u00ee\u015fi previne astfel du\u015fmanii. Aceste colora\u0163ii de avertisment sunt de trei categorii: Colora\u0163ia aposematic\u0103, \u00eent\u00e2lnit\u0103 mai ales la o specie de fluturi cu o culoare simpl\u0103, omogen\u0103, dar b\u0103t\u0103toare la ochi, \u015fi care sunt \u00een acela\u015fi timp otr\u0103vitori. Astfel omida fluturelui Danais se hr\u0103ne\u015fte cu sucul unei plante otr\u0103vitoare, transmi\u0163\u00e2nd aceast\u0103 toxin\u0103 \u015fi imprudentei p\u0103s\u0103ri care va risca s\u0103-l \u00eenghit\u0103. Al\u0163i fluturi se imit\u0103 \u00eentre ei: Eronia- valeria imit\u0103 culoarea fluturelui Danais, care nu este m\u00e2ncat. Colora\u0163ia sinaposematic\u0103, cunoscut\u0103 \u015fi sub denumirea de ,,mimetism mullerian\u201d, dup\u0103 numele entomologului E. Muller. Trei familii de fluturi, toate necomestibile, \u00een loc s\u0103 aib\u0103 fiecare din ele propria lor colora\u0163ie de avertisment, ele au culori perfect asem\u0103n\u0103toare, ca un fel de siguran\u0163\u0103 mutual\u0103 contra p\u0103s\u0103rilor pr\u0103d\u0103toare. O pas\u0103re care atac\u0103 un astfel de fluture necomestibil, va sti pe viitor s\u0103 se fereasc\u0103 \u015fi de celelalte familii asem\u0103n\u0103toare. Colora\u0163ia pseudoaposematic\u0103, sau ,,mimetism batesian\u201d, a fost studiat\u0103 de H.W. Bates. Insecta lipsit\u0103 de un mijloc de ap\u0103rare propriu, preia \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unei alte insecte periculoase, pe care p\u0103s\u0103rile o cunosc bine, \u015fi fa\u0163\u0103 de care au o repulsie evident\u0103.<\/p>\n

[Image]<\/p>\n

[Image] Specia de p\u0103ianjen cu cea mai puternic\u0103 otrav\u0103, p\u0103ianjenul c\u0103l\u0103tor brazilian, tr\u0103ie\u015fte \u00een apropierea omului, intr\u0103 \u00een locuin\u0163e \u015fi se ascunde \u00een \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte. Dac\u0103 este deranjat introduce otrav\u0103 \u00een victim\u0103 prin mai multe mu\u015fc\u0103turi consecutive. Mu\u015fc\u0103tura sa poate fi mortal\u0103 pentru oameni, dar exist\u0103 antidoturi eficiente \u00eempotriva veninului acestui p\u0103ianjen.<\/p>\n

[Image]
\u00cen Insulele Filipine luptele \u00eentre p\u0103ianjeni este o adev\u0103rat\u0103 distrac\u0163ie. Oamenii prind femele de p\u0103ianjen de banan\u0103, le hr\u0103nesc cu libelule, fapt ce se spune c\u0103 le confer\u0103 o putere mai mare \u015fi \u00eei fac mai feroce. Arma acestui p\u0103ianjen este firul. C\u00e2\u015ftig\u0103tor este cel care \u00ee\u015fi imobilizeaz\u0103 adversarul cu firul s\u0103u lipicios.
[Image] Crevetele- pistol care tr\u0103ie\u015fte \u00een recifurile de corali din marea caraibelor, are un mod deosebit de a-\u015fi captura hrana: el produce o detun\u0103tur\u0103 puternic\u0103, plesnindu-\u015fi cle\u015ftii, iar valul de \u015foc astfel creat, imobilizeaz\u0103 victima \u00een timp ce crevetele se n\u0103puste\u015fte asupra sa.<\/p>\n

[Image]
Depunerile de scoici pe fundul unui vas, din timpul unui singur an, poate s\u0103-i modifice at\u00e2t de mult direc\u0163ia de navigare, \u00eenc\u00e2t s\u0103-i produc\u0103 o cre\u015ftere a consumului de combustibil de p\u00e2n\u0103 la 40 %. Pentru a preveni acest fapt, proprietarii de nave aplic\u0103 o vopsea special\u0103 ce \u00eempiedic\u0103 depunerea scoicilor. Metoda aceasta este puternic comb\u0103tut\u0103 de multe grup\u0103ri ecologiste.<\/p>\n

[Image]
Se cunosc aproximativ 39000 de specii de crustacee, ce sunt grupate \u00een 10 clase.<\/p>\n

[Image]
P\u0103ianjenul Argyoneta aquatica ,de\u015fi este fiin\u0163\u0103 terestr\u0103, reu\u015fe\u015fte s\u0103 stea \u00een ap\u0103 ore \u00eentregi, datorit\u0103 unui s\u0103cule\u0163, pe care \u00eel confec\u0163ioneaz\u0103 din firele sale, \u00een care \u00ee\u015fi str\u00e2nge aerul.[Image] Albina lucr\u0103toare poate zbura pe o distan\u0163\u0103 de 4-5 km, cu o vitez\u0103 de 30 km pe or\u0103.[Image] [Image] Un gram de venin este recoltat de la 10000 de albine. Albina bate din aripi de 440 ori pe secund\u0103.[Image] O pereche de mu\u015fte poate da na\u015ftere \u00eentr-o var\u0103 la peste 100 milioane de urma\u015fi.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Artropodele au luat na\u015ftere din viermii inela\u0163i anelizi, fapt dovedit de segmentarea corpului.Cele mai vechi artropode au ap\u0103rut \u00een era paleozoic\u0103. Ele sunt reprezentate prin: trilobi\u0163i, forme \u00eenrudite cu crustaceii gigan\u0163i (Euripterus), care atingeau dimensiuni de 1 \u20132 m, \u015fi insecte de asemenea foarte mari (30 cm), asem\u0103n\u0103toare cu libelulele. Artropodele reprezint\u0103 un grup foarte […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90887"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90887"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90887\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90887"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90887"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90887"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}