{"id":90864,"date":"2018-02-11T03:18:00","date_gmt":"2018-02-11T03:18:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:44:22","modified_gmt":"2023-01-06T20:44:22","slug":"cisplatin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/11\/cisplatin\/","title":{"rendered":"Cisplatin"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
S-a constatat c\u0103 un num\u0103r mare de \u00eemboln\u0103viri sunt asociate cu modific\u0103ri ale concentra\u0163iei ionilor metalici din \u0163esuturi sau fluide. Concentra\u0163iile normale sunt men\u0163inute printr-un sistem complex de control. Rolul metalelor \u00een organism poate fi considerat din punct de vedere al surplusului (intoxica\u0163ii) , perturb\u0103ri \u00een sistemele de control (perturb\u0103ri metabolice), insuficien\u0163e (\u00eemboln\u0103viri, uneori cu caracter genetic). Influen\u0163area sistemelor de control a ionilor metalici conduce la \u00eemboln\u0103viri, uneori ireversibile din necunoa\u015fterea cauzei. Combina\u0163iile complexe au un rol determinant \u015fi \u00een activitatea medicamentoas\u0103. In general, medicamentele stabilesc interac\u0163iuni la nivelul celulei. Domeniul chimioterapiei cancerului a evoluat mul \u00een ultimii ani, un num\u0103r mare de noi substan\u0163e naturale sau de sintez\u0103 fiind testate \u00een acest scop. Substan\u0163ele medicamentoase eficace \u00een neoplasmele umane \u015fi experimentale au, \u00een general propriet\u0103\u0163i chelatoare sau sunt u\u015for metabolizate cu compu\u015fi cu astfel de propriet\u0103\u0163. Multe dintre ele interac\u0163ioneaz\u0103 cu acizii nucleici, inhib\u00e2nd sinteza ADN, ceea ce explic\u0103 modul lor general de ac\u0163iune. In scopul clinic, au fost utiliza\u0163i antimetaboli\u0163ii, agen\u0163ii alchilan\u0163i, unii produ\u015fi naturali (alcaloizi sau antibiotice) \u015fi hormoni steroizi. Antimetaboli\u0163ii prezint\u0103 o structur\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu diferi\u0163i metaboli\u0163i normali cu care intr\u0103 \u00een competi\u0163ie. Cei mai importan\u0163i antimetaboli\u0163i sunt cei analogi acidului folic, bazelor purinice, bazelor pirimidinice Agen\u0163ii alchilan\u0163i, azotiperitele, etileniminele \u015fi deriva\u0163ii entersulfonici sunt substan\u0163e donoare de grup\u0103ri alchil reactive , cu care blocheaz\u0103 grup\u0103ri biologic active ale proteinelor \u015fi nucleoproteinelor esen\u0163iale metabolismului normal al celulelor. Hormonii estrogeni, androgeni \u015fi steroizii corticosuprarenali sunt eficace fa\u0163\u0103 de \u0163esuturile a c\u0103ror cre\u015ftere este anormal\u0103 sub control hormonal. Substan\u0163ele anticancerigene ca agen\u0163ii de chelare manifest\u0103 de obicei o afinitate superioar\u0103 fa\u0163\u0103 de unele metale cancerigene (anormale) existente \u00een organism. Deoarece selectivitatea este redus\u0103, ele pot inactiva \u015fi unele enzime necesare cre\u015fterii rapide sau anormale a celulelor. Utiliz\u00e2nd 6 mercaptopurina ca ligand a unor ioni metalici mai ales a Pt(II) \u015fi Pt(IV) au fost sintetizate combina\u0163ii complexe cu ac\u0163iune citostatic\u0103. Se presupune c\u0103, \u00een urma ac\u0163iunii lor asupra virusurilor, se elibereaz\u0103 ligandul biologic activ, care inhib\u0103 \u00een continuare cre\u015fterea celulelor. Implicarea compu\u015filor de coordina\u0163ie \u00een aceste fenomene are drept justificare faptul c\u0103 diferite p\u0103r\u0163i ale virusurilor reprezint\u0103 agen\u0163i de chelare, care pot \u00eenlocui liganzii \u00een compu\u015fii de coordinare. Chiar o alterare minor\u0103 de acest gen, va conduce aproape sigur la reducerea sau la eliminarea patogenit\u0103\u0163ii virale. O alternativ\u0103 este introducerea unui ion metalic \u00een vecin\u0103tatea virusului astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 avea loc complexarea. O alt\u0103 cale este utilizarea liganzilor care posed\u0103 o activitate antitumoral\u0103. In ceea ce prive\u015fte explicarea ac\u0163iunii antitumorale dup\u0103 formarea ligandului, ar avea loc dezactivarea ionilor metalelor cu ac\u0163iune cancerigen\u0103 sau a enzimelor necesare cre\u015fterii rapide at\u00e2t a celulelor s\u0103n\u0103toase c\u00e2t \u015fi a celor maligne. Configura\u0163ia spa\u0163ial\u0103 a ligandului cu ac\u0163iune anticancerigen\u0103 constituie un factor important \u00een ceea ce prive\u015fte ac\u0163iunea sa farmacologic\u0103.
2. Combina\u0163ii coordinative cu activitate antitumoral\u0103
Activitatea antitumoral\u0103 a combina\u0163iilor coordinatice ale Pt(II) pare a fi limitat\u0103 la cele de tipul [PtA2X2], neutru din punct de vedere electric caracteristic\u0103 izomerilor cis. Combina\u0163iile coordinative ale Pt(II) cu sarcin\u0103 electric\u0103 sunt incative, chiar dac\u0103 liganzii sunt u\u015for schimbabili. Activitatea antitumoral\u0103 a complec\u015filor Pt(II) , de tipul [PtA2X2] depinde de natura liganzilor. Cele mai bune rezultate au fost ob\u0163inute cu Cl- \u015fi Br-, liganzi anionici monodenta\u0163i cu capacitate de schimb intermediar\u0103 \u015fi cu anionii oxalat, malonat, liganzi carboxila\u0163i bidenta\u0163i. \u00cen ceea ce prive\u015fte natura anionilor cu molecule de amoniac \u015fi de diamine ciclice saturate \u00een ceea ce prive\u015fte pe cea a aminelor. Prin urmare, cis-diclorodiaminoplatina (II), cis [Pt(NH3)2Cl2] cuoscut\u0103 \u015fi sub denumirea de Sarea lui Peyrone, introdus\u0103 \u00een terapeutic\u0103 de c\u0103tre Rosenberg \u015fi Van Camp prezint\u0103 cea mai ridicat\u0103 activitate antitumoral\u0103. Din 1978, cis platinul ca preparat unic sau combinat cu alte citostatice (vinblastinul, bloemicina, adriamicina, ciclofosfamid) a fost folosit \u00een tratamentul carcinoamenlor ovariene, pulmonare, ale vezicii \u015fi zona cap-g\u00e2t. Cele mai frecvente efecte seundare ce apar \u00een terapia cu cis-platin sunt afectarea zonei gastrointestinale (apari\u0163ia de gre\u0163uri \u015fi st\u0103ri de vom\u0103) \u015fi a rinichilor, datorit\u0103 inhib\u0103rii enzimatice prin coordinarea platinei la grup\u0103rile sulfhidrice ale proteinelor. De aceea, se recomand\u0103 administrarea unor combina\u0163ii cu sulf ca N-etilditiocarbamatul de sodiu, tiouree \u015fi chiar diuretice ce \u00eempiedic\u0103 legarea platinei la atomii de sulf ai proteinelor. Odat\u0103 descoperit un medicament cu propriet\u0103\u0163i terapeutice benefice pentru o anumit\u0103 boal\u0103 cercet\u0103torii caut\u0103 s\u0103-i \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 mereu performan\u0163ele. Acest lucru este posibil prin sinteza \u015fi studiul compu\u015filor analogi (medicamentelor de a doua genera\u0163ie). Analogii, pot fi capabili s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 eficacitatea medicamentului de referin\u0163\u0103 datorit\u0103 faptului c\u0103 o concentra\u0163ie mai mic\u0103 de medicament poate produce acela\u015fi efect. Pe de alt\u0103 parte, propriet\u0103\u0163ile toxicologice ale medicamentului pot fi mult \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ite. Deci analogii pot avea efecte toxice secundare mai pu\u0163ine dec\u00e2t produsul de baz\u0103. In al doilea r\u00e2nd, medicamentele de genera\u0163ia a doua pot fi utiliza\u0163i \u00een tratamentul cazurilor \u00een care s-a manifestat o rezisten\u0163\u0103 la medicamentul original. In func\u0163ie de profilul toxicologic \u015fi eficacitatea acestor medicamente de genera\u0163ia a doua se pot ob\u0163ine prin studiu \u015fi sintez\u0103 analogi ai acestor tip de medicamente. Acest din urm\u0103 analog poart\u0103 denumirea de medicament de genera\u0163ia a treia.Au fost sintetiza\u0163i mul\u0163i analogi ai cis platinului, unii produc acelea\u015fi efecte terapeutice ca \u015fi cis paltinul dar sunt necesare cantita\u0163i mult mai mici \u015fi prezint\u0103 efecte secundare mai mici. Trei dintre ace\u015fti analogi sunt craboplatinul, spiroplatinul \u015fi iproplatinul a c\u0103ror structur\u0103 este indicat\u0103 mai jos. [Image]
Carboplatinul s-a dovedit a fi cel mai eficace dintre ace\u015fti trei analogi \u015fi a fost aprobat pentru a fi folosit \u00een tratamentul cancerului ovarian. Carboplatinul \u015fi cis platinul formeaza un un aduct identic cu DNA-ul \u015fi are prezint\u0103 activit\u0103\u0163i similare \u00eempotriva tumorilor ovariene, pulmonare. Carboplatinul este mai pu\u0163in toxic pentru sistemul nervos periferic \u015fi pentru rinichi. Toxicitatea sc\u0103zut\u0103 se datoreaz\u0103 structurii carboplatinului. Prezen\u0163a ligandului dicarboxilat bidentat indicat mai jos, conduce la \u00eencetinirea degrad\u0103rii carboplatinului \u00een deriva\u0163i greu metabolizabili. Intr-adev\u0103r, timpul de \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163ite a carboplatinului la 37\u02daC \u00een plasma sanguin\u0103 este de 30 ore pe c\u00e2nd a cisplatinului este 1,5-3,6 ore. Toxicitatea sc\u0103zut\u0103 a carboplatinului \u015fi activitatea acestuia asupra unor tumori rezistente la ac\u0163iunea cisplatinului au condus la utilizarea carboplatinului. Al\u0103turi de carboplatin \u015fi al\u0163i analogi de genera\u0163ia a doua, s-au sintetizat medicamente de a treia genera\u0163ie. Ace\u015fti compu\u015fi au structura indicat\u0103 mai jos iar cea mai mare realizare a acestor compu\u015fi fa\u0163\u0103 de cisplatin a fost c\u0103 ace\u015fti analogi pot fi administra\u0163i oral, \u00een compara\u0163ie cu cis platinul care este administrat intravenos. Ace\u015fti complec\u015fi sunt suficient de stabili pentru trece prin tractul digestiv. Ei traverseaz\u0103 mucoasa gastrointestinal\u0103 \u015fi trec \u00een circuitul sanguin. Dup\u0103 absorb\u0163ia sanguina ace\u015fti compu\u015fi sunt metaboliza\u0163i pentru a forma analogi Pt(II) tetracoordina\u0163i ai cisplatinului. Aceste combina\u0163ii complexe reprezint\u0103 forma activ\u0103 a medicamentului. Au mai fost testa\u0163i analogi complec\u015fi hexacoordian\u0163i ai Pt(IV) folosind \u015fase linii celulare de cancer ovarian uman. Cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce m\u0103rimea restului R din ligand cre\u015fte, cu at\u00e2t complec\u015fii devin mai eficien\u0163i \u00een distrugerea celulelor canceroase. Cercet\u0103torii consider\u0103 c\u0103 aceste medicamente de a treia genera\u0163ie sunt mult mai eficace dec\u00e2t cis platinul pentur c\u0103 ace\u015ftia se acumuleaz\u0103 \u00een celul\u0103 \u00een concentra\u0163ii mai mari dec\u00e2t cis-platinul.
3. Complec\u015fi ai Pt(II)
Propriet\u0103\u0163ile unui medicament depind de structura \u00eentregii molecule sau a unei anumite p\u0103r\u0163i capabil s\u0103 se combine cu un centru receptor. In figura de mai jos sunt ilustrate structurile unor complec\u015fi ai platinei.
Din figura de mai sus, putem s\u0103 stabilim o serie de corela\u0163ii structur\u0103 reactivitate: -combina\u0163iile octaedrice ale Pt(IV) prezint\u0103 activitate citostatic\u0103 mai redus\u0103 dec\u00e2t cele plan p\u0103trate ale Pt(II), se presupune c\u0103 speciile ce con\u0163in Pt(IV) sunt reduse in vivo la deriva\u0163i ai Pt(II). -activitatea citostatic\u0103 a fost pus\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 numai la combina\u0163iile cu configura\u0163ie cis, izomerii trans ap\u0103r\u00e2nd ca inactivi. -complexul trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 dou\u0103 grup\u0103ri nelabile sub form\u0103 de doi liganzi monodenta\u0163i sau un ligand bidentat -ligandul clor se comport\u0103 ca un membru activ pe c\u00e2nd leg\u0103turile amin\u0103-platin\u0103 sunt foarte stabile \u015fi inerte la atacul nucleofilc -liganzii amin\u0103 ca grup\u0103ri nelabile trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 o jonc\u0163iune N-H \u015fi prin acesta , posibilitatea de a forma pun\u0163i de hidrogen -speciile neutre nu au dat dovad\u0103 de activitate antitumoral\u0103, chiar dac\u0103 s-a respectat criteriul de labilitate. Acest fapt este adesea corelat \u015fi cu transportul prin membranele celulare \u015fi cu imposibilitatea de a atinge concentra\u0163iile dorite.<\/p>\n

4. Distribu\u0163ia celular\u0103 a cis platinului
Cis platinul este administrat intravenos sub form\u0103 de solu\u0163ie NaCl 0.9% steril\u0103. Odat\u0103 ajuns \u00een circula\u0163ia sanguin\u0103, el r\u0103m\u00e2ne intact datorit\u0103 concentra\u0163iei relativ crescute de ioni de Cl-(~100mM). Compusul neutru intr\u0103 apoi \u00een celul\u0103 at\u00e2t prin difuzie pasiv\u0103 c\u00e2t \u015fi prin distribu\u0163ie celular\u0103. In celul\u0103, molecula neutr\u0103 de cis platin sufer\u0103 un proces de hidroliz\u0103 \u00een care ligandul Cl este \u00eenlocuit cu o molecul\u0103 de ap\u0103 gener\u00e2nd specii cu sarcin\u0103 pozitiv\u0103. Hidroliza decurge \u00een interiorul celulei la concentra\u0163ii mult mai mici ale ionului clorur\u0103 (3-20 mM) \u2013\u015fi deci la concentra\u0163ii mai mari de ap\u0103.
In interiorul celulei: [PtII(NH3)2Cl2] + H2O -> [ PtII(NH3)2Cl(H2O)]+ + Cl-[PtII(NH3)2Cl(H2O)]+ + H2O -> [PtII(NH3)2(H2O)2]2+
A\u015fa cum este indicat \u00een figura de mai sus, odat\u0103 intrat \u00een celul\u0103 cis platinul are mai multe \u0163inte poten\u0163iale: ADN,ARN, enzimele care con\u0163in sulf ca de exemplu metalotioneina sau glutationul; \u015fi mitocondria. Efectele ADN \u00een mitocondrie nu sunt \u00eenc\u0103 bine elucidate, dar este posibil ca efectele asupra ADN mitocondrial ale cis platinului s\u0103 conduc\u0103 la moartea celular\u0103. Interac\u0163iunea cis platinului cu enzimele care con\u0163in sulf este mai bine \u00een\u0163eles. Se consider\u0103 c\u0103 aceste enzime sunt implicate \u00een rezisten\u0163a celular\u0103 la cis platin. Efectele cis platinului asupra ARN \u015fi ADN au fost studiate pe larg. 4.1. Interac\u0163iile cis platinului cu ARN
De\u015fi cis platinul poate forma un compus coordinativ cu ARN, nu se consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 interac\u0163ie joac\u0103 un rol important \u00een mecanismul de ac\u0163iune in organism al cis platinului din dou\u0103 motive. Primul, o singur\u0103 molecula de ARN afectat\u0103 poate fi rapid \u00eenlocuit\u0103 de una nou sintetizat\u0103; studiile au indicat c\u0103 cis platinul nu afecteaz\u0103 sinteza ARN (dar afecteaz\u0103 sinteza ADN). In al doilea r\u00e2nd, administrarea in vitro a cis platinului \u00een doze letale unor celule tumorale a condus la concluzia c\u0103 numai o mic\u0103 frac\u0163iune (1 p\u00e2n\u0103 la 10%) din moleculele de ARN au fost afectate.<\/p>\n

4.2. Interac\u0163ia cis platinului cu ADN
Cis platinul formeaz\u0103 combina\u0163ii coordinatice cu ADN \u00een principal prin intermediul anumitor atomi de azot din perechile de baz\u0103 ale ADN. Ace\u015fti atomi de azot (\u00een special atomul N7 a purinelor) sunt liberi s\u0103 se coordineze cu cis platinul pentru c\u0103 ei nu particip\u0103 la formarea leg\u0103turilor de hidrogen cu alte baze ale moleculelor de ADN. Se pot forma multe tipuri de aduc\u0163i sau combina\u0163ii complexe cis platin-ADN. Cele mai importante dintre acestea, par s\u0103 fie cele \u00een care 2 liganzi Cl ai cis platinului sunt \u00eenlocui\u0163i de atomi de azot purinici din baze adiacente ale aceleia\u015fi catene de ADN. Bazele purinice implicate \u00een mod normal \u00een formarea acestor aduc\u0163i sunt guaninele. S-au eviden\u0163iat \u00eens\u0103 \u015fi aduc\u0163i care implica o molecul\u0103 de G \u015fi una de A.
\u0162in\u00e2nd seama de geometria sa, trans-DDP nu poate forma aduc\u0163i 1,2 intracatenari. De aici reiese \u015fi caracterul inactiv \u00een eliminarea celulelor canceroase. Se consider\u0103 c\u0103 tocmai formarea acestor coordin\u0103ri 1,2 intracatenare sunt importante pentru activitatea anticanceroas\u0103 a cis platinului. Am eviden\u0163iat modul de legare al cis platinului la ADN s\u0103 observ\u0103m acum cum acesta conduce la moartea celular\u0103 programat\u0103 (apoptoz\u0103). Cercet\u0103torii au observat c\u0103 legarea cisplatinului la ADN afecteaz\u0103 at\u00e2t replicarea c\u00e2t \u015fi transcrip\u0163ia ADN, precum \u015fi mecanismele de repararea a ADN. Au fost studiate efectele cis platinului c\u00e2t \u015fi ale trans-platinului asupra replic\u0103rii ADN at\u00e2t \u00een vitro (folosind extracte celulare din organismul gazd\u0103) c\u00e2t \u015fi in vivo (in organismul gazd\u0103). Studiile in vitro efectuate asupra celulelor procariote c\u00e2t \u015fi asupra eukariotelor au eviden\u0163iat c\u0103 at\u00e2t cis platinul c\u00e2t \u015fi transplatinul ac\u0163ioneaz\u0103 asupra ADN polimerazei (enzim\u0103 implicat\u0103 \u00een procesul de replicare). In mod particular, aduc\u0163ii 1,2 intracatenari ai cisplatinului cu ADN au stopat func\u0163iile nu numai a ADN polimerazei ci a tuturor polimerazelor. In mod identic, studiile in vivo au eviden\u0163iat c\u0103 cis DDP c\u00e2t \u015fi transDDP inhib\u0103 replicarea \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103- Alte studii au ar\u0103tat \u00eens\u0103 c\u0103 cis-DDP este un agent antitumoral efectiv, pe c\u00e2nd trans-DDP nu. Aceste rezultate sugereaz\u0103 c\u0103 replicarea ADN nu este singurul factor important pentru activitatea clinic\u0103 a cis-DDP \u00een distrugerea celulelor tumorale. Efectele cis-DDP \u015fi trans-DDP sunt mult mai greu de interpretat dec\u00e2t efectele asupra replic\u0103rii. Oricum, cis-DDP nu pare s\u0103 inhibe transcrip\u0163ia, \u00een acest fel conduc\u00e2nd probabil c\u0103tre apoptoz\u0103.
4.3. Cis platinul \u015fi repararea ADN
Activitatea citotoxic\u0103 a cisplatinului poate proveni din imposibilitatea celulei de a repara moleculele de ADN afectate. Intr-adev\u0103r studiile in vitro asupra extractelor celulare au eviden\u0163iat c\u0103 cei mai \u00eent\u00e2lni\u0163i aduc\u0163i cisplatin-ADN (aduc\u0163ii 1,2 intracatenari) nu sunt elimina\u0163i prin reparare. Acest proces ar trebui s\u0103 aib\u0103 loc prin intermediul sistemului de reparare prin excizie. Este oarecum periculos s\u0103 tragem prea multe concluzii din aceste studii datorit\u0103 faptului c\u0103 \u00een organism pot apare procese de reparare care nu sunt eviden\u0163iate \u00een studiile efectuate pe culturile celulare.
4.4. Interac\u0163iunea proteinelor celulare cu Cisplatin-ADN
Cercet\u0103torii au coordonat mai multe studii pentru a observa dac\u0103 activitatea citotoxic\u0103 a cisplatinului poate rezulta dintr-o \u201ec\u0103dere\u201d a sistemului de reparare prin excizie. In acest sistem de reparare, \u00eenainte ca por\u0163iunea din catena de ADN defect\u0103 s\u0103 fie excizat\u0103, este necesar ca aceasta trebuie s\u0103 fie recunoscut\u0103 de c\u0103tre celul\u0103- Celula detecteaz\u0103 catena de ADN defect\u0103 prin ac\u0163iunea proteinelor de recunoa\u015ftere. Deci ca un prim pas \u00een studierea sistemului de reparare prin excizie cercet\u0103torii au urm\u0103rit eviden\u0163ierea proteinelor ata\u015fate aduc\u0163ilor cisplatin-ADN. Exist\u0103 mai multe metode de diferen\u0163iere a ADN legat de protein\u0103 sau a ADN liber. Cercet\u0103torii au folosit aceste metode pentru a izola proteinele care se leag\u0103 tocmai de ace\u015fti aduc\u0163i. Aceste proteine con\u0163in toate o por\u0163iune comun\u0103 (care prezint\u0103 secven\u0163e de aminoacizi similare sau chiar identice) numit\u0103 grup cu mobilitate crescut\u0103 (HMG). Proteinele din aceast\u0103 clas\u0103 se numesc proteine cu domeniu-HMG. Metodele de mai sus au ar\u0103tat c\u0103 aceste proteine leag\u0103 aduc\u0163ii cisplatin-ADN in vitro.
Determin\u0103rile in vivo au eviden\u0163iat c\u0103 proteinele cu domenii HMG sunt importante pentru activitatea cis platinului. In absen\u0163a genei care codifica pentru aceste proteine HMG celulele devin mai pu\u0163in sensibile la cis platin dec\u00e2t celulele posed\u0103 aceast\u0103 gen\u0103 \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 cis platinul este mai neeficace \u00een uciderea acestor celule. Aceste rezultate sugereaz\u0103 c\u0103 proteinele HMG joac\u0103 un rol important \u00een activitatea citotoxic\u0103. Exist\u0103 dou\u0103 teorii care explic\u0103 rolul proteinelor HMG in activitatea cisplatinului. Multe din aceste proteine sunt factori de transcrip\u0163ie, deci ei sunt necesari pentru sinteza ARN din catena ADN. O teorie spune c\u0103, dac\u0103 factorii de trancrip\u0163ie ce con\u0163in regiun HGM se leag\u0103 preferen\u0163ial la aduc\u0163ii cisplatin-ADN, atunci ace\u015ftia pot dezordona \u00eentregul mecanism de transcrip\u0163ie. A doua teorie sugereaz\u0103 c\u0103 proteinele HMG se leag\u0103 la aduc\u0163i- Aduc\u0163ii nu mai pot fi recunoscu\u0163i pentru reparare. In acest caz, repararea ADN ului este incetinit\u0103. Deci, aductul cisplatinum-ADN este mai persistent dec\u00e2t ar fi \u00een absen\u0163a proteinelor HMG, iar repararea este mul \u00eencetinit\u0103.<\/p>\n

Aceste procese interfer\u0103 cu func\u0163iile celulare normale (printre ele replicarea \u015fi transcrip\u0163ia) \u015fi devin cauza mor\u0163ii celulare. In afar\u0103 de activitatea antitumoral\u0103, cis platinul a dovedit a fi un bunt agent antiviral. S-a presupus c\u0103 virusurile sunt singurii agen\u015fi care transform\u0103 celulele normale \u00een celule tumorale, dar totodat\u0103 s-a constatat c\u0103 particulele virale sunt rareori reg\u0103site \u00een celulele tumorilor, ceea ce ar conduce la concluzia c\u0103 transformarea are loc dup\u0103 infec\u0163ia viral\u0103 prin imprimarea caracterului viral celulor normale. Incerc\u00e2nd o muta\u0163ie la celulele mamiferelor, putem presupune c\u0103 leziunile primare ale ADN provocate de complec\u015fii platinici ac\u0163ioneaz\u0103 eliber\u00e2nd genomul viral. Aceasta duce la multiplicarea activ\u0103 a particulelor virale care pot sau nu avea defecte. Modificarea survine \u00een sistemul imunologic care va fi stimulat s\u0103 produc\u0103 anticorpi \u00eempotriva celulelor tumorale. S-ar putea ca prin eliminarea genomului viral \u015fi a particulelor virale f\u0103r\u0103 distrugerea celulelor care le-au con\u0163inut celulele s\u0103 revin\u0103 la starea normal\u0103; aceste presupuneri sunt posibile dar insuficient studiate.
In prezent, direc\u0163iile de cercetare urm\u0103resc ob\u0163inerea de complec\u015fi cu activitate anticancer performant\u0103 pe baza parametrilor fizici, chimici \u015fi structurali.Bibliografie<\/p>\n

1. Marinescu Dana note de curs Master Enzimologie Aplicat\u0103 Fac. Chimie UB 2002 2.Iord\u0103chescu Dana Acizi Nucleici Editura UB 2001 3. Mih\u0103escu Grigore Microbiologie general\u0103 \u015fi virologie Editura UB 2000 4. Palamaru M.N, Iordan A. R., Cecal Alex. \u201eChimie bionaorganic\u0103 \u015fi metalele vie\u0163ii\u201d Editura BIT 1997 5. Grecu I, Neam\u0163u M, Enescu L \u201eImplica\u0163ii biologice \u015fi medicale ale chimiei anorganice\u201d Editura Junimea 1982 6. Str\u0103jescu Mihai, Teodor Felicia Elemente de chimie bioanorganic\u0103 Editura Dacia 1979<\/p><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S-a constatat c\u0103 un num\u0103r mare de \u00eemboln\u0103viri sunt asociate cu modific\u0103ri ale concentra\u0163iei ionilor metalici din \u0163esuturi sau fluide. Concentra\u0163iile normale sunt men\u0163inute printr-un sistem complex de control. Rolul metalelor \u00een organism poate fi considerat din punct de vedere al surplusului (intoxica\u0163ii) , perturb\u0103ri \u00een sistemele de control (perturb\u0103ri metabolice), insuficien\u0163e (\u00eemboln\u0103viri, uneori cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90864"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90864"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90864\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}