{"id":90858,"date":"2018-02-11T03:22:00","date_gmt":"2018-02-11T03:22:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:44:22","modified_gmt":"2023-01-06T20:44:22","slug":"comportamentul-social-al-felinelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/11\/comportamentul-social-al-felinelor\/","title":{"rendered":"Comportamentul social al felinelor"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><h3 class=\"post-title entry-title\" itemprop=\"headline\" style=\"background-color: white; color: #333333; font-family: Oswald, sans-serif; font-size: 20px; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; font-weight: normal; line-height: 1.1; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px; position: relative;\"><\/h3>\n<div class=\"post-body entry-content\" id=\"post-body-1601963759698352526\" style=\"background-color: white; color: #555555; font-family: Roboto, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 1.7; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; width: 615px;\">Scurta prezentare: De\u015fi m\u0103rimea \u015fi localizarea pe glob a felinelor difer\u0103, to\u0163i membrii acestei familii au caracteristici comune. Ele se aseam\u0103n\u0103 at\u00e2t din punct de vedere al comportamentului social c\u00e2t \u015fi din punctul de vedere al calit\u0103\u0163ilor fizice.(De exemplu toate felinele posed\u0103 vedere binoculara ce le confer\u0103 o acuitate vizual\u0103 superioar\u0103, optimizat\u0103 pentru v\u00e2n\u0103toare).<br \/>Diferen\u0163ele dintre felide au ap\u0103rut ca rezultat al adapt\u0103rii acestora \u00een diferite medii de via\u0163\u0103. Astfel se explica diferen\u0163a de colorit, \u015fi cea de m\u0103rime \u015fi structur\u0103(De exemplu ghepardul, fiind cea mai rapida felin\u0103, are o structur\u0103 mai u\u015foar\u0103 sau felinele mari au din\u0163i mult mai puternici dec\u00e2t cele mici datorit\u0103 modului de hr\u0103nire).Felinele dispun de sim\u0163uri ie\u015fite din comun. V\u0103zul lor este de circa \u015fase ori mai puternic dec\u00e2t al omului, put\u00e2nd distinge chiar culori. Rolul de v\u00e2n\u0103tor de asfin\u0163it \u015fi de noapte a rafinat miraculos aptitudinile anumitor specii(Astfel ochiul pisicii dispune \u015fi de o a treia membran\u0103 ocular\u0103, ceea ce-i permite s\u0103 vad\u0103 \u015fi noaptea \u00een condi\u0163iile unei ilumin\u0103ri foarte slabe). \u00cen timpul v\u00e2n\u0103toarei, felinele nu se bazeaz\u0103 doar pe v\u0103zul extrem de ascu\u0163it, c\u00e2t \u015fi pe sim\u0163ul tactil \u015fi auzul deosebit. Mirosul este mai dezvoltat dec\u00e2t cel al omului, av\u00e2nd un rol important nu numai la v\u00e2n\u0103toare c\u00e2t \u015fi \u00een \u00eentemeierea noilor rela\u0163ii. Sim\u0163ul tactil este deosebit de important \u00een timpul v\u00e2n\u0103torii, felinele pe l\u00e2ng\u0103 must\u0103\u0163i av\u00e2nd \u015fi ni\u015fte peri tactili mai delica\u0163i afla\u0163i pe suprafa\u0163a \u00eentregului corp).<br \/>Comportamentul Social:Felinele sunt ni\u015fte animale solitare, care, spre deosebire de reprezentan\u0163i ai altor specii nu formeaz\u0103 haite, sau grupuri \u00een care convie\u0163uiesc sau atac\u0103(exista excep\u0163ii). De obicei puii r\u0103m\u00e2n \u00een grija mamei, fiind \u00eent\u00e2lnite cazuri rare unde tat\u0103l puilor particip\u0103 la procurarea hranei. Felinele \u00ee\u015fi marcheaz\u0103 teritoriul, acesta fiind locul de unde \u00ee\u015fi procur\u0103 hrana. \u00ce\u00cenc\u0103lcarea teritoriului, de c\u0103tre alte animale duce de multe ori la lupte. Astfel de lupte mai au loc \u015fi \u00eentre animale de acela\u015fi fel care \u00ee\u015fi disput\u0103 dreptul asupra unei femele. Comportamentul social al felidelor difer\u0103 de la specie la specie. Pentru o analiza mai detaliata vom lua fiecare dintre speciile de feline mai cunoscute.<br \/>Nume comun: Leu Clasa: Mammalia Ordin: Carnivora Familie: Felidae Gen: Panthera Specii: leo<br \/>Supranumit regele animalelor, leul difer\u0103 de celelalte specii de feline prin dimensiuni \u015fi prin modul de organizare social\u0103. Astfel leii sunt singurele feline cu adev\u0103rat sociale, ce formeaz\u0103 grupuri. Aceste grupuri sunt formate dintr-un singur mascul sau o coali\u0163ie de masculi(p\u00e2n\u0103 la 7) si pana la 20 de femele \u00eempreun\u0103 cu puii. Masculii ap\u0103r\u0103 femelele \u015fi teritoriul de animale str\u0103ine, iar competi\u0163ia pentru \u015fefie este dur\u0103. Aceasta apar\u0163ine unui mascul pentru aprox. 2-3 ani dar poate diferi \u00een func\u0163ie de puterea coali\u0163iei de lei. Ace\u015ftia folosesc sunete variate, cele mai comune fiind r\u0103getele care pot fi auzite pe o distan\u0163\u0103 de 5-6 mile, folosind pentru recunoa\u015fterea membrilor unui grup sau pentru avertizarea altor animale s\u0103 nu \u00eencalce teritoriul. De obicei femelele particip\u0103 la v\u00e2n\u0103toare, masculii venind dup\u0103 ce prada a fost omor\u00e2t\u0103, ace\u015ftia particip\u00e2nd doar \u00een cazul \u00een care este nevoie de for\u0163a lor pentru a pune la p\u0103m\u00e2nt animale mai mari.\u00cen cadrul acestor grupuri de lei, responsabilitatea este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u015fi \u00een cazul puilor. Astfel o leoaic\u0103 va al\u0103pta \u015fi puii altei leoaice care face parte din grup. Puii se nasc orbi \u015fi lipsi\u0163i de ajutor, mai pu\u0163in de jum\u0103tate dintre ei reu\u015find s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u00een primul an.\u00cen captivitate leii tr\u0103iesc 25-30 de ani iar \u00een s\u0103lb\u0103ticie circa 12 ani masculii \u015fi 15-16 femele.<br \/>Nume comun: Tigru Clasa: Mammalia Ordin: Carnivora Familie: Felidae Gen: Panthera Specii: tigris<br \/>Tigrii sunt feline solitare, dar nu sunt antisociale. Masculii particip\u0103 al\u0103turi de femele la hr\u0103nitul puilor. Au fost cazuri \u00een care tigrii s-au socializat, form\u00e2nd grupuri. Au fost v\u0103zute \u015fi femele cu pui care \u00ee\u015fi \u00eempart hrana, iar masculii omoar\u0103 puii care nu le apar\u0163in.Tigrii v\u00e2neaz\u0103 \u00eentre zorii zilei \u015fi amurg utiliz\u00e2nd acelea\u015fi metode pe care le folosesc \u015fi leii. Rata omorurilor \u00een r\u00e2ndul pr\u0103zilor este de circa 1 la 10-20 \u00eencerc\u0103ri. Tigrii m\u0103n\u00e2nc\u0103 animale mari, dar s-au \u00eent\u00e2lnit multe cazuri \u00een care tigrii atac\u0103 oameni<br \/>Nume comun: Pisica pescar Clasa: Mammalia Ordin: Carnivora Familie: Felidae Gen: Felis (Prionailurus) Specii: viverrinus<br \/>Pisica pescar are foarte multe tr\u0103s\u0103turi \u00een comun cu pisica s\u0103lbatic\u0103, deci \u015fi cu str\u0103mo\u015ful pisicii domestice. Se remarc\u0103 agresivitatea ie\u015fit\u0103 din comun, fiind cunoscute cazuri \u00een care o pisica pescar a omor\u00e2t un tigru. Aceast\u0103 pisic\u0103 este solitar\u0103, cunosc\u00e2ndu-se rare cazuri \u00een care masculii au avut grij\u0103 de pui. \u00cen general aceast\u0103 pisic\u0103 se hr\u0103ne\u015fte cu pe\u015fte pe care \u00eel \u201epescuie\u015fte\u201d din r\u00e2uri, dar \u015fi cu alte animale pe care le v\u00e2neaz\u0103 pe \u00eenserate.Dup\u0103 cum se poate observa din analiza f\u0103cut\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, felinele sunt animale solitare, care rareori tr\u0103iesc \u00een grupuri. Excep\u0163ie face pisica domestica, care de\u015fi dovede\u015fte aceea\u015fi atitudine solitar\u0103, prezint\u0103 ni\u015fte schimb\u0103ri comportamentale datorit\u0103 vie\u0163ii duse in preajma omului.Din timpuri imemoriale se \u015ftie c\u0103 pisica \u00een\u0163elege omul. Este atent\u0103 \u015fi la ac\u0163iunile \u015fi la vorbirea acestuia \u015fi cu toate c\u0103 este mut\u0103 se constituie \u00een mare critic. Aceasta nu \u00een\u0163elege sensul tuturor cuvintelor noastre, dar ne \u00een\u0163elege mi\u015fcarea corpului ,aude \u015fi \u00een\u0163elege intensitatea vocii noastre \u015fi diferitele varia\u0163ii de nuan\u0163e.\u00cen lumea pisicilor este absolut necunoscut\u0103 ierarhia c\u00e2\u015ftigat\u0103 prin seria unor lupte \u015fi b\u0103t\u0103i. \u00cen aceasta privin\u0163\u0103, pisica se deosebe\u015fte de alte animale, de exemplu, de c\u00e2ine. \u00cen via\u0163a c\u00e2inilor, scara ierarhica joaca un rol important, instinctul de apartenen\u0163\u0103 la hait\u0103 este foarte puternic, iar haita este capabil\u0103 s\u0103 se \u00eentre\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 se apere dac\u0103 to\u0163i membrii ei se supun unor norme riguroase. Pisica este o fiin\u0163\u0103 mai independent\u0103. V\u00e2neaz\u0103 singur\u0103, se \u00eentre\u0163ine singur\u0103, \u015fi tot singura \u00ee\u015fi cre\u015fte puii. Chiar dac\u0103 se formeaz\u0103 c\u00e2te o familie mic\u0103 din doua trei femele tinere care r\u0103m\u00e2n cu mama, foarte rar se observ\u0103 c\u0103 acestea \u015fi-ar ajuta mama \u00een procurarea hranei pentru pui.Ceea ce omul realizeaz\u0103 prin cuvinte \u015fi gesturi, pisica realizeaz\u0103 prin clasificarea urmelor olfactive \u015fi prin analizarea mirosurilor str\u0103ine. Astfel motanii cu ajutorul urinei \u00ee\u015fi marcheaz\u0103 teritoriul. Grani\u0163a teritoriului s\u0103u de v\u00e2n\u0103toare este sf\u00e2nt\u0103 \u015fi inviolabila, nefiind loc pentru intru\u015fi .Femelele fac acest lucru \u00eentr-un mod mult mai rafinat: cu ajutorul unor glande mirositoare aflate sub talp\u0103 .Motanii se ghideaz\u0103 dup\u0103 acest parfum \u00een g\u0103sirea femelei, \u015fi ne\u0163in\u00e2ndu-se cont de teritoriul \u00eenc\u0103lcat, dese ori au loc b\u0103t\u0103i, timp \u00een care pisica nu le acorda aten\u0163ie.Un alt aspect interesant privitor la comportamentul pisicii este capabilitatea acesteia de a-\u015fi g\u0103si drumul spre cas\u0103. Ceea ce este numit cel de-al \u015faselea sim\u0163 al pisicii se manifest\u0103 \u00eentr-un mod miraculos. Pisica asociaz\u0103 o serie de imagini, mirosuri, reu\u015find astfel s\u0103 ajung\u0103 la locul destina\u0163ie.Privind retrospectiv, putem observa c\u0103 de\u015fi toate rasele de feline au pornit dintr-un str\u0103mo\u015f comun, ast\u0103zi difer\u0103 at\u00e2t prin dimensiuni c\u00e2t \u015fi prin comportamentul social. Astfel de-a lungul anilor, felinele \u015fi-au modelat comportamentul pentru a se adapta cat mai bine vie\u0163ii. Dac\u0103 era nevoie de mai multa for\u0163\u0103 s-au aliat \u00een grupuri, iar daca nu era necesar\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea hr\u0103nii, alegeau un mod de via\u0163\u0103 solitar. C\u00e2t despre domesticire, pisica a dovedit o adaptare optima vie\u0163ii de cas\u0103, model\u00e2ndu-\u015fi comportamentul pentru a se sim\u0163i c\u00e2t mai bine.<br \/>Nume comun: Jaguar Clasa: Mammalia Ordin: Carnivora Familie: Felidae Gen: Panthera Specii: onca<br \/>Jaguarul este solitar \u015fi \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 viata terestru chiar daca poate sa se urce u\u015for \u00een copaci. \u00ce\u015fi marcheaz\u0103 teritoriul ca majoritatea altor specii de feline prin urin\u0103 \u015fi prin zg\u00e2rierea copacilor. Ca medii de via\u0163\u0103 prefer\u0103 p\u0103durile, savanele \u015fi \u00een general locurile cu acces la surse de ap\u0103 proasp\u0103t\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 jaguarul este un \u00eenot\u0103tor excelent.Se presupune c\u0103 jaguarul a fost un animal de noapte, dar acum \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea ziua fiind activ 12-14 ore. Jaguarul se diferen\u0163iaz\u0103 de alte feline prin modul prinderii prazi: dup\u0103 ce este pus la p\u0103m\u00e2nt, craniul animalului prins este spart de canini jaguarului, demonstr\u00e2nd puterea f\u0103lcilor.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Scurta prezentare: De\u015fi m\u0103rimea \u015fi localizarea pe glob a felinelor difer\u0103, to\u0163i membrii acestei familii au caracteristici comune. Ele se aseam\u0103n\u0103 at\u00e2t din punct de vedere al comportamentului social c\u00e2t \u015fi din punctul de vedere al calit\u0103\u0163ilor fizice.(De exemplu toate felinele posed\u0103 vedere binoculara ce le confer\u0103 o acuitate vizual\u0103 superioar\u0103, optimizat\u0103 pentru v\u00e2n\u0103toare).Diferen\u0163ele dintre [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90858"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90858"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90858\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90858"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90858"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90858"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}