{"id":90831,"date":"2018-02-11T11:31:00","date_gmt":"2018-02-11T11:31:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:44:09","modified_gmt":"2023-01-06T20:44:09","slug":"ecosistemul-urban","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/11\/ecosistemul-urban\/","title":{"rendered":"ECOSISTEMUL URBAN"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Omul, ca orice fiin\u0163\u0103 vie, nu se afl\u0103 \u00een afara legilor care guverneaz\u0103 via\u0163a pe planeta noastr\u0103, ci s-a format \u015fi dezvoltat \u00een interac\u0163iune cu mediul natu-ral. Acesta a influen\u0163at dintotdeauna dezvoltarea societ\u0103\u0163ii, dar gradul \u00een care a exercitat aceast\u0103 influen\u0163\u0103 a fost diferit re la o epoc\u0103 istoric\u0103 la alta.
Mediul natural \u00een care omul \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea este format din mai multe sisteme ecologice. Un ecosistem, \u00een general reprezint\u0103 rela\u0163ia dintre lumea organismelor vii \u015fi mediul lor de via\u0163\u0103, sau cum se mai spune, unitatea dintre biocenoz\u0103 \u015fi biotip(exemplu: un lac, o p\u0103dure, etc. formeaz\u0103 \u00een parte un ecosis-tem ). Un grup de oameni pe un spa\u0163iu determinat \u015fi mediul ambiant respectiv alc\u0103tuiesc \u00eempreun\u0103 un ecosistem urban . Ansamblul ecosistemelor planetei, \u00eentre care exist\u0103 rela\u0163ii complexe de intercondi\u0163ionare,constituie ecosfera. \u00centruc\u00e2t omul este singura fiin\u0163\u0103 vie care poate depune o activitate con\u015ftient\u0103, ecosistemul uman joac\u0103 rolul principal \u00een cadrul ecosferei. Biotopul urban reprezint\u0103 rezultatul ac\u0163iunii modelatoare a omului asupra mediului \u201cfizic\u201d, ac\u0163iune desf\u0103\u015furat\u0103 \u00eentr-un lung proces istoric, spre folosul s\u0103u. Ca \u015fi \u00een cazul ecosistemelor naturale, \u015fi \u00een acest caz se poate vorbi de factorii sta\u0163ionari ai biotopului urban, dar \u00een elementele de biotop urban se pot include factorii indu\u015fi de c\u0103tre societatea uman\u0103 (factori ce se exprim\u0103 prin elemente antropogenice ) Factorii sta\u0163ionari sunt cei geografici, geologici \u015fi pedologici. Ace\u015ftia reprezint\u0103 elemente fixe care determin\u0103 evolu\u0163ia unei a\u015fez\u0103ri umane. \u00centr-o di-ferit\u0103 m\u0103sur\u0103, ace\u015fti factori (\u00een special cei pedologici) sunt supu\u015fi ac\u0163iunii antropice \u015fi modifica\u0163i. Elemente antropice ale biotopului Elemente generate de structurile urbane. A\u015fezarea uman\u0103 reprezint\u0103 prin manifestarea sa spa\u0163ial-func\u0163ional\u0103 o entitate complet diferit\u0103 din punct de vedere al biotopului, fa\u0163\u0103 de ecosistemele naturale ; zone func\u0163ionale urbane, pu-ternic antropizate, \u00een special cele industriale, comerciale, \u015fi de afaceri, \u015fi \u00een diverse m\u0103suri cele reziden\u0163iale, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt sau de agrement, prezint\u0103 modifi-c\u0103ri spa\u0163iale specifice ale biotopului ini\u0163ial, orientat spre \u00eendeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate. Rezult\u0103 astfel modific\u0103ri le tuturor factorilor de mediu (ap\u0103, aer, sol), precum \u015fi schimb\u0103ri semnificative ale microclimatului. Poluarea este rezultatul direct sau indirect al activit\u0103\u0163ilor umane ce se des-f\u0103\u015foar\u0103 pe teritoriul ora\u015fului .F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 la originea polu\u0103rii st\u0103 produc\u0163ia de materiale nespecifice mediului. Nu spectrul de materiale create de om este cauza real\u0103, ci modul de gospod\u0103rire a acestora care, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 \u00eencorpo-reaz\u0103 resurse neregenerabile \u015fi epuizabile, dup\u0103 utilizare sunt deversate \u00een mediul natural, f\u0103r\u0103 s\u0103 se cunoasc\u0103 efectele de lung\u0103 durat\u0103 asupra acestuia. Factorii de poluare urban\u0103 sunt cei care se \u00eencadreaz\u0103 \u00een factorii general valabil de poluare a mediului \u00eenconjur\u0103tor \u015fi se refer\u0103 la:1. Lipsa unei organiz\u0103ri \u015fi dezvolt\u0103ri economice pe criterii ecologice, cu alte cuvinte, lipsa unei baze de dezvoltare durabil\u0103 2. Cre\u015fterea demografic\u0103 exploziv\u0103 care implic\u0103 aglomerarea ora\u015felor, ex-tinderea suprafe\u0163elor ocupate de ora\u015fe \u015fi cre\u015fterea necesit\u0103\u0163ii de tot felul, constituie principala presiune exercitat\u0103 din partea centrelor urbane asupra mediului. 3. Dezvoltarea tehnicii f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 seama de principiile ecologice.4. Crearea de bunuri materiale care \u00eencorporeaz\u0103 resurse neregenerabile (sau greu regenerabile) \u015fi epuizabile.5. Lipsa unei con\u015ftiin\u0163e ecologice cu privire la posibilit\u0103\u0163ile mediului \u00eenconjur\u0103tor constituie acel factor de comportament care concur\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 cu al\u0163i factori,la degradarea mediului.6. Cre\u015fterea necesarului de ap\u0103 \u00een viitor.Crearea marilor aglomer\u0103ri urbane provoac\u0103 dezechilibre care pot s\u0103 se transforme \u00een catastrofe (exemplu: la Milano \u00een ultimii 20 de ani, nivelul apei subterane a sc\u0103zut cu 20 m, la Bologna, p\u00e2nza freatic\u0103 \u00een 1945 se g\u0103sea la 12m, ast\u0103zi se afl\u0103 la 35m ad\u00e2ncime. Se pune problema nu numai a lipsei posibile de ap\u0103 \u00een urm\u0103toarele decenii, ci \u015fi a posibilit\u0103\u0163ii ca prin tasarea p\u0103m\u00e2ntului s\u0103 se produc\u0103 alunec\u0103ri masive de teren \u015fi distrugerea unor suprafe\u0163e \u00eentinse de con-struc\u0163ii . Varietatea polu\u0103rii ca \u015fi a cazurilor care o produc,conduce la schimb\u0103ri specifice, uneori ireversibile, ale calit\u0103\u0163ilor factorilor de mediu. Echilibru dintre comunitatea biotic\u0103 \u015fi mediul fizic este decisiv pentru comunitate. \u00centreaga mi\u015fcare a societ\u0103\u0163ii este indisolubil legat\u0103 de dezvoltarea istoric\u0103 a produc\u0163iei, de munc\u0103. Fiind un proces \u00eentre om \u015fi natur\u0103, \u00een cursul c\u0103ruia omul efectueaz\u0103, reglementeaz\u0103 \u015fi, prin ac\u0163iunea sa, controleaz\u0103 schimbul de materie dintre el \u015fi natur\u0103, munca presupune at\u00e2t unitate c\u00e2t \u015fi contradic\u0163ia dintre om \u015fi natur\u0103. \u00cen procesul muncii, produc\u00e2nd cele necesare existen\u0163ei, oamenii pe de o parte extrag din mediul natural resursele regenerabile, iar pe de alt\u0103 parte arunc\u0103 \u00een mediul natural reziduuri \u015fi de\u015feurile activit\u0103\u0163ii productive \u015fi ale gospod\u0103riei fiec\u0103rei familii. Drept urmare, \u00eentre mediul natural \u015fi cel creat de om se desf\u0103\u015foar\u0103 o dubl\u0103 contradic\u0163ie:o Contradic\u0163ia dintre dimensiunile necesit\u0103\u0163ilor mediului creat de om \u015fi volumul de resurse oferit de natur\u0103 o Contradic\u0163ia dintre mediul creat de om \u015fi mediul natural,sub aspectul dezechilibrelor pe care omul le poate provoca \u00een natur\u0103 \u015fi al efectului acestora asupra omului. Biocenozele urbane, a doua parte component\u0103 a ecosistemului urban este caracterizat prin evolu\u0163ia speciei dominante,\u00een teritoriul urban pe care o repre-zint\u0103 omul \u015fi antropocenoza care constituie cenoza principal\u0103 \u00een ora\u015fe.
\u00cen ceea ce prive\u015fte celelalte specii din teritoriul urban, se pot face urm\u0103toarele considera\u0163ii:fondul de specii din care este alc\u0103tuit\u0103 biocenoza corespunde condi\u0163iilor de existen\u0163\u0103 din biotop. Antropocenoza. Sistemul popula\u0163iei umane prezint\u0103 caracteristici distincte \u00een raport cu celelalte cenoze, \u00een primul r\u00e2nd generate de gradul \u00eenalt de structu-rare social-economic\u0103, care \u00eei permite pe de o parte manipularea unor mari cantit\u0103\u0163i de materie \u015fi energie, iar pe de alt\u0103 parte o puternic\u0103 ac\u0163iune modelatoa-re asupra mediului. Puternica mobilitate \u00een teritoriu, precum \u015fi viteza sporit\u0103 de circula\u0163ie a informa\u0163iei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei, care \u00eei permite modificarea relativ rapid\u0103 a mediului \u00eenconjur\u0103tor pentru propriile nevoi. Datorit\u0103 faptului c\u0103 omul ajunge s\u0103-\u015fi creeze \u015fi s\u0103 utilizeze unel-tele care \u00eei sporesc continuu for\u0163a \u015fi raza lui de ac\u0163iune, el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta \u015fi transforma obiectele \u015fi for\u0163ele naturii, de a produce \u00een natur\u0103 modific\u0103ri mai mici sau mai profunde. \u00cens\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t mijloacele de care a dispus omul au fost modeste, schimb\u0103rile declan\u015fate de el \u00een mediu natural au fost lente \u015fi ele permiteau s\u0103 se readapteze,modific\u0103rile produse nu se caracterizau printr-o amploare \u015fi gravitate deosebit\u0103. \u00cen condi\u0163iile contemporane c\u00e2nd acestea \u00eei confer\u0103 omului o uria\u015f\u0103 for\u0163\u0103 transformatoare,el genereaz\u0103 la r\u00e2ndu-i modific\u0103ri de o amploare,profunzime \u015fi rapiditate excep\u0163io-nale. Cresc\u00e2nd ca num\u0103r \u015fi dezvolt\u00e2ndu-se istoric (astfel \u00een sec.16-lea pe P\u0103m\u00e2nt tr\u0103iau 450 milioane de oameni,\u00een1900 s-au ajuns la 1,5 miliarde de persoane, iar \u00een 1950 la peste 2 miliarde,ast\u0103zi popula\u0163ia planetei cre\u015fte \u00eentr-un ritm f\u0103r\u0103 precedent ajung\u00e2nd la 5,8 miliarde de indivizi si cifra va ajunge 7,6 miliarde \u00eentr-un sfert de veac, stabilindu-se probabil \u00een jurul a 10 miliarde spre anul 2050) societatea uman\u0103 a sporit mereu gama resurselor folosite, ca \u015fi propor\u0163iile exploat\u0103rii resurselor oferite de natur\u0103. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103 este ilustrativ faptul c\u0103 \u00een sec. al 17-lea erau utilizate doar 29 elemente chimice, \u00een secolul al 19-lea se foloseau deja 62, pentru ca ast\u0103zi s\u0103 fie utilizate toate elementele cunoscute a exista pe Terra. \u00cen acest context general,patru resurse \u2013 p\u0103m\u00e2ntul,apa,aerul \u015fi energia \u2013 r\u0103m\u00e2n cu totul fundamentate \u015fi permanent necesare, condi\u0163ion\u00e2nd \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a uman\u0103. Este firesc, deci, ca tocmai starea acestor resurse \u015fi modul lor de utilizare s\u0103 constituie,\u00een primul r\u00e2nd, o preocupare major\u0103 pentru umanitate. Diferen\u0163e ale ecosistemelor urbane fa\u0163\u0103 de cele natural.1. Biodiversitatea. Concentr\u0103rile din ce \u00een ce mai mari ale popula\u0163iei umane au la baz\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 motiva\u0163ii economice \u015fi altele de natur\u0103 social\u0103 \u015fi psihologic\u0103; dac\u0103 ini\u0163ial, omul a tr\u0103it \u00eentr-un mediu cu biodiversitate ridicat\u0103, ulterior, o parte a speciilor considerate agresive sau nefolositoare pentru scopurile sale au fost \u00eenl\u0103turate, ceea ce a atras dup\u0103 sine \u015fi eliminare multor altor specii aflate \u00een str\u00e2nse leg\u0103turi ecologice cu primele, iar pe de alta, modificarea extrem\u0103 a bioto-pului urban (culmin\u00e2nd cu realizarea unor \u201cde\u015ferturi naturale\u201d), a condus la r\u00e2ndul ei la eliminarea dramatic\u0103 a majorit\u0103\u0163ii cov\u00e2r\u015fitoare a formelor de via\u0163\u0103 ini\u0163iale di teritoriul respectiv,prin antropizarea factorilor specifici de mediu.2. Eterogenitate \u015fi omogenitate \u00een procesele de antropizare a teritoriului urban. Ora\u015ful trebuie \u00een\u0163eles ca un teritoriu ce prezint\u0103 o eterogenitate ridicat\u0103, at\u00e2t din punct de vedere socio-profesional, economic c\u00e2t \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte mediul fizic,rezultat al activit\u0103\u0163ilor de construc\u0163ii. Variet\u0103\u0163ii factorilor de mediu, omul ia opus o varietate de ac\u0163iuni modelatoare, care au condus la o mare diversitate de configura\u0163ii spa\u0163iale \u015fi func\u0163ionale. Acestora trebuie s\u0103 li se adauge varietatea modelelor socio-culturale, care au generat dezvolt\u0103ri specifice, identi-ficabile chiar pe teritoriu aceleia\u015fi a\u015fez\u0103ri umane.3. Omul ca diferen\u0163\u0103 specific\u0103 a ecosistemului urban. Diferen\u0163a esen\u0163ial\u0103 a ecosistemelor urbane fa\u0163\u0103 de cele naturale o constituie prezen\u0163a omului ca specie dominant\u0103,supus \u00een primul r\u00e2nd legit\u0103\u0163ilor socio-economice \u015fi nu celor biologice. Aceasta face ca, pe l\u00e2ng\u0103 elementele structurale caracteristice ecosistemelor naturale, biotopul \u015fi biocenoza, ecosistemul urban s\u0103 includ\u0103 structural \u015fi func\u0163ional,ca o parte distinct\u0103 \u015fi de cea mai mare importan\u0163\u0103,sistemul socio-economic.4. Unele caracteristici ale dinamicii ecosistemului urban. Ecosistemul natural este de cele mai multe ori un sistem complet,adic\u0103 independent \u00een ceea ce prive\u015fte resursele \u015fi func\u0163ionarea sa (fiind dependent doar de energia solar\u0103 care este introdus\u0103 \u00een sistem de c\u0103tre produc\u0103torii primari). \u00cen cadrul acestuia se \u00eent\u00e2lnesc specii de vie\u0163uitoare cu roluri ecologice distincte. Marea mas\u0103 (ca num\u0103r) a componentelor o constituie plantele verzi,adic\u0103 tocmai acelea care transform\u0103 energia solar\u0103 \u00een energie biochimic\u0103. Spre deosebire de acestea, ecosistemul urban este un sistem incomplet, \u00een sensul c\u0103 simplificarea biodiversit\u0103\u0163ii naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale. Consumatorii nu se pot organiza \u00een cadrul unor lan\u0163uri trofice complete. Acesta are drept consecin\u0163\u0103 simplificarea sau ruperea circuitelor biogeochimice. Circuitul materiei este afectat \u00eei sensul c\u0103 dinamica circuitelor naturale materiale \u015fi energetice este perturbat\u0103, ajung\u00e2ndu-se la o linearizare a acestora. Din toate aceste puncte de vedere, ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere. Func\u0163ionarea ecosistemului urban devine dependent\u0103 de fluxurile de energie \u015fi materiale introduse de c\u0103tre om, care sunt luate din \u201czestrea\u201d capitalului natural, \u00eentr-un ritm care dep\u0103\u015fe\u015fte capacitatea de refacere a acestuia. Una din cele mai importante tr\u0103s\u0103turi definitorii ale ecosistemului urban o constituie circuitele energetice; acestea sunt puternic perturbate de activit\u0103\u0163ile omului,aportul energetic al acestuia fiind determinat pentru men\u0163inerea sistemului socio-uman, dar \u015fi a unor asocia\u0163ii de plante \u015fi animale din teritoriul ora\u015fului. Hrana introdus\u0103 de om \u00een ora\u015f este produs\u0103 \u00een ecoagrosisteme. Cantitatea de energie introdus\u0103 de c\u0103tre om \u00een ecosistemul urban prin diferite c\u0103i (\u00eengr\u0103\u015f\u0103minte,pesticide,dar mai ales energia de intrare din ariile industriale \u015fi de locuit)dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult energia solar\u0103 introdus\u0103 \u00een sistem de c\u0103tre produc\u0103torii primari \u015fi are drept consecin\u0163\u0103 puternica antropizare a teritoriului urban. Depen-den\u0163a ecosistemului urban fa\u0163\u0103 de resurse externe materiale \u015fi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate \u00een cazul unei perturb\u0103ri majore. Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile ora\u015felor sunt create de om, pentru a \u00eendeplini func\u0163iuni precise. Biodiversitatea \u00een teritoriile urbane. Structura heterogen\u0103 a ora\u015fului genereaz\u0103 un mozaic de biotopuri. Acestea constituie sediul unor biocenoze ale c\u0103ror specii asociate au cerin\u0163e ecologice dintre cele mai diverse; astfel este posibil ca num\u0103rul de specii,ca \u015fi num\u0103rul de indivizi ai unor specii ce tr\u0103iesc \u00een ariile urbane s\u0103 fie mult mai mare dec\u00e2t \u00een ecosistemele originare. Periurbanul (zona de periferie a ora\u015felor) \u00een special constituie un teritoriu unde se poate identifica o mare biodiversitate. Contrar a\u015ftept\u0103rilor, ora\u015ful \u015fi ariile urbane poate constitui sediul unei importante variet\u0103\u0163i de habitate specifice. Popula\u0163ia uman\u0103 prezint\u0103 un \u00eenalt grad de diversitate cultural\u0103 \u015fi social-economic\u0103,apreciat\u0103 ca fiind mai mare \u00een cadrul aglomera\u0163ii urbane \u015fi al ariilor metropolitane. Heterogenitatea acesteia este determinat\u0103 de structura complex\u0103 a activit\u0103\u0163ilor care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een ora\u015fe. Concluzii . Urbanizarea reprezint\u0103 una din marile probleme ale omenirii. Complexitatea problemelor legate de managementul ariilor urbane este amplifi- cat\u0103 de necesitatea stringent\u0103 a tranzi\u0163iei socio-economice c\u0103tre o dezvoltare durabil\u0103. Fenomenele negative din ora\u015fe au un caracter global \u015fi sunt \u00een direct\u0103 conexiune cu celelalte probleme ale umanit\u0103\u0163ii, \u00een special cu cre\u015fterea demogra-fiic\u0103. \u00cen plus, problemele legate de marile concentr\u0103ri de energie \u015fi materiale din ora\u015fe necesit\u0103 restructurarea a\u015fez\u0103rilor umane la nivel micro \u015fi macro, prin transform\u0103ri \u015fi conversii ale zonelor func\u0163ionale urbane, printr-un atent manage-ment al ritmului \u00eenlocuirii structurilor spa\u0163iale \u015fi tehnice \u015fi prin promovarea diversit\u0103\u0163ii sub toate aspectele sale: social\u0103,urbanistic\u0103, func\u0163ional\u0103,tehnologic\u0103, cultural\u0103 \u015fi politic\u0103.
Bibliografie:
Dezvoltarea durabil\u0103. Mecanisme \u015fi instrumente. Vol.II , Coordonatori: Anghelu\u0163\u0103 V\u0103dineanu,Costel Negrei,Petru Lisievici Editura universitar\u0103 din Bucure\u015fti,1999Probleme ecologice \u015fi riscuri economice. Conf. Univ. Florina Bran Editura A.S.E. ,Bucure\u015fti 2001Mediul ambiant \u015fi dezvoltarea durabil\u0103. Prof. dr. Anca Angelescu, Prof. dr. ing. Ileana Ponoran Editura A.S.E. , Bucure\u015fti 1999<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Omul, ca orice fiin\u0163\u0103 vie, nu se afl\u0103 \u00een afara legilor care guverneaz\u0103 via\u0163a pe planeta noastr\u0103, ci s-a format \u015fi dezvoltat \u00een interac\u0163iune cu mediul natu-ral. Acesta a influen\u0163at dintotdeauna dezvoltarea societ\u0103\u0163ii, dar gradul \u00een care a exercitat aceast\u0103 influen\u0163\u0103 a fost diferit re la o epoc\u0103 istoric\u0103 la alta.Mediul natural \u00een care omul […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90831"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90831"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90831\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90831"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90831"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90831"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}