{"id":90785,"date":"2018-02-11T12:08:00","date_gmt":"2018-02-11T12:08:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:43:49","modified_gmt":"2023-01-06T20:43:49","slug":"interactiunea-ereditatemediu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/11\/interactiunea-ereditatemediu\/","title":{"rendered":"Interac\u0163iunea Ereditate\u2013Mediu"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
introducere Natura fundamental\u0103 a interac\u0163iunii ereditate \u2013 mediu este prezentat\u0103 de van der Oord (1999) \u00een declara\u0163ia ,,\u2026efectul diferen\u0163iat al aceluia\u015fi mediu asupra indivizilor cu eredit\u0103\u0163i diferite\u201d. Asocierea dintre mediu \u015fi expresia fenotipic\u0103 a genotipului a fost investigat\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile geneticii biometrice (Hill, 1962). Interac\u0163iunea \u00eentre mediu \u015fi genotip a avut implica\u0163ii \u00eencep\u00e2nd cu plantele \u015fi animalele continu\u00e2nd cu principiile evolu\u0163iei \u015fi a selec\u0163iei naturale. Tema prezentat\u0103 aici \u00eencepe prin definirea at\u00e2t a genotipului c\u00e2t \u015fi a mediului folosit \u00een cercetarea interac\u0163iunii. Odat\u0103 ce genotipul \u015fi elementele mediului sunt delimitate, interac\u0163iunea va fi prezentat\u0103 \u00een termeni fenotipici, norme de reac\u0163ie \u015fi selec\u0163ie. Efectele interac\u0163iunii folosesc modele specifice de a cuantifica interac\u0163iunea. Exist\u0103 o varietate de modele viabile, dou\u0103 modele simple, clasificarea \u015fi regresia genotipului. genotip \u00cen ordinea discu\u0163iei, implica\u0163iile genotipului asupra mediului interac\u0163ioneaz\u0103 asupra caracteristicii expresiei unui organism, trebuie s\u0103 descriem tipurile de genotipuri \u015fi medii care eviden\u0163iaz\u0103 interac\u0163iunea. Defini\u0163ia clasic\u0103 a genotipului este totalitatea genelor unui individ. Lu\u00e2nd \u00een considerare acest caz homozigo\u0163ii \u015fi heterozigo\u0163ii se diferen\u0163iaz\u0103 prin schimbarea unei alele. Pentru a studia interac\u0163iunile ereditate\u2013mediu, folosirea urm\u0103toarei defini\u0163ii a genotipului este aplicabil\u0103 doar c\u00e2nd apar schimb\u0103ri semnificative \u00een expresia fenotipului, independent de mediu. Un exemplu bun este g\u00e2t \u2013 gola\u015f, genele din g\u0103ini.Aceast\u0103 gen\u0103 cauzeaz\u0103 de la 20% la 40% reducerea cre\u015fterii penelor la p\u0103s\u0103rile heterozigote \u015fi homozigote comparate cu volumul normal de pene la pui. S\u2013a observat c\u0103 iepurii de Himalaya crescu\u0163i la o temperatur\u0103 ridicat\u0103 au blana alb\u0103 cu excep\u0163ia cozii, l\u0103bu\u0163elor \u015fi urechilor care sunt negre. Dac\u0103 sunt crescu\u0163i la temperatur\u0103 ridicat\u0103 au blana alb\u0103 \u00een totalitate. Dac\u0103 temperatura este sc\u0103zut\u0103, pigmenta\u0163ia se accentueaz\u0103. Substituirea unei singure gene este comun\u0103 \u00een definirea genotipului, cu toate acestea \u00een organismele dezvoltate, combina\u0163ia genelor active poate masca genotipurile specifice, proces cunoscut sub denumirea de epistasis. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, genotipul este determinat de combina\u0163ia de gene rezultate prin \u00eencruci\u015fare selectiv\u0103 pentru a dezvolta o genera\u0163ie sau o ras\u0103. Aceasta va schimba semnificativ defini\u0163ia homozigo\u0163ilor \u015fi a heterozigo\u0163ilor. Homozigo\u0163ii reprezint\u0103 un \u015fir de organisme care au fost \u00eencruci\u015fate selectiv pentru a se adapta condi\u0163iilor locale, pe c\u00e2nd heterozigo\u0163ii sunt compu\u015fi din hibrizi cu rasele locale. Aceasta, \u00een interiorul unui grup, va fi doar o mic\u0103 diferen\u0163\u0103 genetic\u0103 \u015fi \u00eencruci\u015farea grupelor genetice va spori semnificativ diferen\u0163ele dintre indivizi. Gupta \u015fi Lewontin (1982) arat\u0103 un exemplu referitor la Drosophila Pseudoobscura. Popula\u0163ia homozigot\u0103 s-a stabilit \u00een grupuri \u00een anumite regiuni ale Statelor Unite ale Americii. Acestea sunt folosite \u00een laboratoare pentru producerea de heterozigo\u0163i prin \u00eencruci\u015farea cu fiecare linie regional\u0103.La toate animalele \u015fi plantele la care s-a studiat interac\u0163iunea ereditate – mediu interac\u0163iunile homozigo\u0163ilor cu indivizii locali sunt comparate prin prisma varia\u0163iei condi\u0163iilor de mediu. De asemenea genotipul este \u00een mod tradi\u0163ional un factor care determin\u0103 exprimarea fenotipic\u0103 a organismului, factor prezent \u00een mediu care poate altera semnificativ fenotipul unui individ. mediul Factorii de mediu care schimb\u0103 exprimarea fenotipic\u0103 pot fi categorisi\u0163i \u00een func\u0163ie de to\u0163i membrii locali sau specifice unui individ. Ace\u015ftia au fost descri\u015fi ca fiind factori de macro sau micromediu. Macromediul reprezint\u0103 o mare schimbare \u00een mediu care influen\u0163eaz\u0103 to\u0163i membrii popula\u0163iei. Aceste schimb\u0103ri pot fi g\u0103site \u00een alterarea loca\u0163iei, climei sau a densit\u0103\u0163ii grupului. \u00cen plus, macromediul poate fi reflectat \u00een nivelul socio\u2013economic al regiunii. Factorii de micromediu produc schimb\u0103ri doar la anumi\u0163i indivizi ai grupului. Aceste condi\u0163ii de mediu sunt independente de condi\u0163iile \u00eent\u00e2lnite de al\u0163i membrii ai grupului. Implica\u0163iile interac\u0163iunii Acum, aproape 100 de ani, \u00een 1909, Johannsen a subliniat c\u0103 doar genele nu determin\u0103 fenotipul individului. Aceast\u0103 lucrare ini\u0163ial\u0103 l-a determinat s\u0103 cerceteze fluctua\u0163ia \u00een\u0103l\u0163imii maz\u0103rei \u00een func\u0163ie de sezon. Aceste rezultate reflect\u0103 esen\u0163a cercet\u0103rii interac\u0163iunii ereditate \u2013 mediu. Efectele indirecte ale mediului sunt reflectate \u00een schimbarea caracterului genotipic care nu sunt previzibile din punctul de vedere al interac\u0163iunii. Alterarea caracterului \u00een acest caz este rezultatul interac\u0163iunii ereditate\u2013mediu, totodat\u0103 este men\u0163ionat ca efect non-aditiv al mediului. Controlul asupra exprim\u0103rii genelor conduce la o colec\u0163ie de fenotipuri pentru fiecare genotip care a fost expus la acel mediu. Paleta de fenotipuri este dezv\u0103luit\u0103 de un grup de medii diferen\u0163iate de felul reac\u0163iei genotipului. Distribu\u0163ia fenotipurilor la fiecare mediu reflect\u0103 o distribu\u0163ie normal\u0103 \u00een jurul fenotipului respectiv. Nevoia de cunoa\u015ftere a reac\u0163iei este necesar\u0103 pentru a prevedea fenotipul \u00een mai multe medii. \u00cen selec\u0163ia natural\u0103, evolu\u0163ia genotipului a avut loc \u00eentr-o manier\u0103 care s\u0103 m\u0103reasc\u0103 variabilitatea fenotipului. Schimb\u0103rile bru\u015fte sau lente \u00een mediu pot cauza schimb\u0103ri \u00een fenotip, care ar putea sc\u0103dea variabilitatea genotipului. De aceea schimb\u0103rile din mediu cauzeaz\u0103 o selec\u0163ie aleatoare \u015fi poate conduce la \u201emigrarea\u201d grupului spre un nou fenotip. Cresc\u0103torii de plante \u015fi animale \u00eencearc\u0103 s\u0103 produc\u0103 caracterul fenotipic care va \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i produc\u0163ia \u00een mediul respectiv. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 productivitatea unui animal sau al unei plante se poate schimba de la un mediu la altul. S\u0103 lu\u0103m \u00een considerare concentra\u0163ia de acid glutamic din alune.O varietate de alune este apreciat\u0103 pentru aroma sa specific\u0103, datorat\u0103 concentra\u0163iei de acid glutamic. S-a demonstrat c\u0103 la administrarea unor cantit\u0103\u0163i mai mari de ap\u0103 plantelor, se ob\u0163ine o cre\u015ftere a procentului de glutamin\u0103. Aceste rezultate se ob\u0163in doar la un anumit genotip. Interac\u0163iunea ereditate\u2013mediu \u00een combina\u0163ie cu cre\u015fterea \u00een captivitate, poate fi luat\u0103 \u00een considerare la \u00eencercarea de salvare a unor specii pe cale de dispari\u0163ie. Distrugerea mediului \u00eenconjur\u0103tor al unui organism este un lucru obi\u015fnuit \u00een societatea zilelor noastre. Defri\u015farea p\u0103durilor a limitat mediul bufni\u0163ei nordice \u015fi a cioc\u0103nitoarei cu creast\u0103 ro\u015fie \u00een Statele Unite ale Americii.Metodele de conservare s-au concentrat asupra form\u0103rii unor popula\u0163ii \u015fi \u00eenmul\u0163irea lor \u00een medii artificiale \u015fi naturale. Model de interac\u0163iune Acest model folosit pentru elucidarea interac\u0163iunii ereditate- mediu variaz\u0103 de la foarte simplu la complex. Aici vom prezenta doar v\u00e2rful icebergului. O explica\u0163ie mai complet\u0103 se poate g\u0103si \u00een c\u00e2teva materiale de H\u0103ldane (1946), Falconer (1952), Pani \u015fi Landsley (1972) \u015fi van der Oord (1999). Cea mai simpl\u0103 metod\u0103 este s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 interac\u0163iunea ereditate \u2013 mediu este influen\u0163at\u0103 de exprimarea fenotipului unui genotip \u00een mai multe medii. Gradarea genotipului \u00een fiecare mediu \u015fi efectele asupra fenotipului, datorate mediului care se schimb\u0103, sunt palpabile. Cu toate c\u0103 alterarea fenotipului poate s\u0103 fie mic\u0103 \u015fi astfel efectele nu vor fi la fel de palpabile, ele totu\u015fi vor exista. Cercet\u0103rile care folosesc acest model sunt de cele mai multe ori extrem de costisitoare, de exemplu, men\u0163inerea unor grupuri \u00een medii diferite, dac\u0103 nu vor fi \u00eenso\u0163ite de date statistice, rezultatele pot fi considerate ca neconcludente. Concluzii \u00cencep\u00e2nd cu primele cercet\u0103ri genetice, s-a eviden\u0163iat conexiunea \u00eentre genotip \u015fi fenotip. Ini\u0163ial, factorii mediului erau considera\u0163i ca av\u00e2nd doar un efect aditiv asupra caracterului fenotipic. Fluctua\u0163ia \u00een cre\u015fterea plantelor a descoperit un efect non-aditiv. Aceasta se nume\u015fte interac\u0163iunea ereditate\u2013mediu.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

introducere Natura fundamental\u0103 a interac\u0163iunii ereditate \u2013 mediu este prezentat\u0103 de van der Oord (1999) \u00een declara\u0163ia ,,\u2026efectul diferen\u0163iat al aceluia\u015fi mediu asupra indivizilor cu eredit\u0103\u0163i diferite\u201d. Asocierea dintre mediu \u015fi expresia fenotipic\u0103 a genotipului a fost investigat\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile geneticii biometrice (Hill, 1962). Interac\u0163iunea \u00eentre mediu \u015fi genotip a avut implica\u0163ii \u00eencep\u00e2nd […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90785"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90785"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90785\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90785"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90785"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90785"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}