{"id":90783,"date":"2018-02-11T12:09:00","date_gmt":"2018-02-11T12:09:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:43:49","modified_gmt":"2023-01-06T20:43:49","slug":"interventia-omului-in-circuitul-apei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/11\/interventia-omului-in-circuitul-apei\/","title":{"rendered":"INTERVEN\u0162IA OMULUI \u00ceN CIRCUITUL APEI"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Dorin\u0163a omului, din toate timpurile, de a influen\u0163a anumite fenomene ale naturii \u00een func\u0163ie de necesit\u0103\u0163ile lui, nu este nou\u0103. Ea se pierde \u00een negura vremurilor \u015fi a ajuns p\u00e2n\u0103 la noi doar \u00een legende, obiceiuri, ritualuri sau dansuri. Apari\u0163ia ploii provoac\u0103 un sentiment tonic, care d\u0103 mul\u0163umirea lucrului \u00eemplinit \u015fi siguran\u0163a zilei de m\u00e2ine printr-o recolt\u0103 bogat\u0103 pe care numai o ploaie c\u0103zut\u0103 la timp o poate asigura. F\u0103r\u0103 ploaie vegeta\u0163ia se ofile\u015fte, p\u0103m\u00e2ntul se usuc\u0103 \u015fi crap\u0103, iar animalele \u015fi oamenii su ferind de sete l\u00e2ncezesc \u015fi \u00een final mor. Iat\u0103 de ce, \u00een comunit\u0103\u0163ile primitive, magicienii triburilor din diferite p\u0103r\u0163i ale lumii, dar mai ales din regiunile aride \u015fi semi aride, acei care se obligau, pentru binele tribului, “s\u0103 asigure\u201d c\u0103derea ploilor la timpul potrivit erau conside ra\u0163i oameni foarte importan\u0163i. Metodele prin care ace\u015ftia \u00eencercau s\u0103-\u015fi aduc\u0103 sarcina la \u00eendeplinire se bazeaz\u0103 pe principiul magiei homeopatice sau imitative. Astfel, dac\u0103 doreau s\u0103 aduc\u0103 ploaie, simulau stropire sau imitau norii, iar dac\u0103 voiau s\u0103 o opreasc\u0103 recurgeau la imi tarea c\u0103ldurii sau a focului. Aceste practici \u015fi obiceiuri, din diferite p\u0103r\u0163i ale lumii sunt foarte frumos descrise \u00een primul volum din \u201cCreanga de aur\u201d a cunoscutului savant englez J. G. Frazer. Din c\u00e2te prezint\u0103 autorul citat, aceste practici nu sunt specifice numai popoarelor din Africa \u015fi Australia unde soarele este necru\u0163\u0103tor. Ele se \u00eent\u00e2lnesc aproape la toate popoarele lumii, inclusiv la cele civili zate din Europa.
\u00cen aceste ritualuri \u00ee\u015fi are, \u015fi la noi, originea binecu noscutul “dans al C\u0103lu\u015farilor”. Dimitrie Cantemir, de scrie datina cunoscut\u0103, la noi, sub numele de “Paparud\u0103\u201d, ritual care se desf\u0103\u015fura \u00een speran\u0163a atragerii ploii. \u00cen alte regiuni din \u0163ar\u0103 practicile, de\u015fi diferite, aveau ace la\u015fi scop. O serie de desc\u00e2ntece de venire sau de oprire a ploii, care se \u00eent\u00e2lnesc \u00een multe variante ale folclorului rom\u00e2nesc \u015fi ale altor popoare, izvor\u0103sc din aceea\u015fi do rin\u0163\u0103 a omului de a modifica mersul normal al fenome\u00adne1or naturii \u00een folosul lui.Uneori practicile de acest fel mergeau p\u00e2n\u0103 la sacri ficii umane. Cu 5000 de ani \u00een urm\u0103, popula\u0163ia din valea Nilului, \u00een fiecare an \u00een luna august, c\u00e2nd de obicei se \u00eenregistreaz\u0103 debitele maxime, arunca \u00een apele \u00eenvolbu rate ale fluviului o fat\u0103 frumoas\u0103 ca ofrand\u0103 pentru li ni\u015ftirea marelui Hapi, zeul care aducea apa miraculoas\u0103 ce le fertiliza terenurile.Pe m\u0103sura progresului civiliza\u0163iei \u015fi a \u00een\u0163elegerii fe nomenelor naturii, omul, dep\u0103\u015find faza ritualurilor, nu a r\u0103mas pasiv \u00een fa\u0163a acestora. El a c\u0103utat, pe m\u0103sura puterilor \u015fi a tehnologiei existente, s\u0103 intervin\u0103 efectiv \u00een circuitul apei, \u00een primul r\u00e2nd pentru a ob\u0163ine mai u\u015for cele necesare traiului. A\u015fa a ajuns s\u0103-\u015fi p\u0103streze ap\u0103 \u00een gropi s\u0103pate \u00een p\u0103m\u00e2nt sau \u00een lacuri mici de acu mulare pentru a o avea \u00een perioadele secetoase. La noi \u00een \u0163ar\u0103 este cunoscut\u0103 practica de re\u0163inere a apei din precipita\u0163ii \u00een \u201cbenturi\u201d, \u00een platforma Cotmeana. \u00cen aceast\u0103 regiune, unde apele subterane se g\u0103sesc la mare ad\u00e2ncime, oamenii au f\u0103cut gropi \u00een p\u0103m\u00e2nt, le-au im permeabilizat cu argil\u0103 \u015fi \u00een ele p\u0103streaz\u0103 apa din ano timpul ploios pentru ad\u0103parea vitelor \u015fi alte trebuin\u0163e gospod\u0103re\u015fti, din perioada de var\u0103, c\u00e2nd plou\u0103 pu\u0163in. Ia zurile din C\u00e2mpia Moldovei \u015fi din alte regiuni ale \u0163\u0103rii, destul de frecvente \u00een trecut, sunt un alt exemplu al felului cum omul a c\u0103utat s\u0103 suplineasc\u0103 lipsa apei din perioadele secetoase.
PRODUCEREA PLOILOR. F\u0103c\u00e2nd abstrac\u0163ie de pri mele \u00eencerc\u0103ri de producere a ploii, care dateaz\u0103 dinain tea lui B. Franklin, practica de producere a ploilor prin \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163area norilor este destul de nou\u0103, primele suc cese \u00eenregistr\u00e2ndu-se abia dup\u0103 cel de al doilea r\u0103zboi mondial. Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 caut\u0103 mijloace de a influen\u0163a producerea precipita\u0163iilor, deoarece \u00een felul acesta ac\u0163io neaz\u0103 indirect \u015fi asupra altor verigi din circuitul apei. Un spor de precipita\u0163ii \u00eenseamn\u0103 o cre\u015ftere a rezervelor de ap\u0103 din sol, din subteran \u015fi o cantitate mai mare de ap\u0103 acumulat\u0103 \u00een lacurile de acumulare.\u00cenainte \u00eens\u0103 de a interveni \u00een sporirea cantit\u0103\u0163ii de precipita\u0163ii a fost necesar\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 de cerce tare, de cunoa\u015ftere c\u00e2t mai detaliat\u0103 a modului de for mare \u015fi de evolu\u0163ie a acestor fenomene. Studiind de exemplu, huricanele care b\u00e2ntui coastele Golfului Mexic, s-a ajuns ca acestea s\u0103 fie asem\u0103nate cu ni\u015fte gigantice ma\u015fini termice \u00een care sursa de energie a furtunii pro vine de la c\u0103ldura latent\u0103 a masei de ap\u0103. \u00cen acest sens s-a g\u0103sit o bun\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre temperatura apelor Ocea nului Pacific la 800 mile vest de mun\u0163ii Sierra Nevada din California \u015fi precipita\u0163iile care cad pe aceast\u0103 caten\u0103. \u00cen mod similar s-a g\u0103sit leg\u0103tura dintre valorile mari ale temperaturii \u015fi evapora\u0163iei din Marea Medite ran\u0103 \u015fi cantit\u0103\u0163ile mari de precipita\u0163ii care au dat na\u015ftere inunda\u0163iilor catastrofale de pe r\u00e2ul Arno la Floren\u0163a \u00een anul 1966.Aplicarea procedeului de cre\u015ftere a precipita\u0163iilor prin \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163area norilor se bazeaz\u0103 pe trei constat\u0103ri im portante :Pentru a se elibera ploaie sau z\u0103pad\u0103 din norii supra r\u0103ci\u0163i este necesar\u0103 prezen\u0163a cristalelor de ghea\u0163\u0103 sau a unui num\u0103r mare de pic\u0103turi de ap\u0103 pentru a \u00eencepe procesul de ciocnire \u015fi de formare a ploii.Din cauza insuficien\u0163ei acestor componente, este po sibil ca \u00een anumi\u0163i nori procesul de condensare s\u0103 fie ineficient sau s\u0103 lipseasc\u0103.Tocmai aici poate omul interveni prin \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163area artificial\u0103 a norilor cu z\u0103pad\u0103 carbonic\u0103, cu iodur\u0103 de argint sau cu nuclee de condensare hidroscopice care s\u0103 favorizeze formarea cristalelor de ghea\u0163\u0103 sau a pic\u0103tu rilor de ploaie.Aceste \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163\u0103ri sunt posibile \u00een condi\u0163ii limitate, atunci c\u00e2nd masele de aer, obligate s\u0103 se \u00eenal\u0163e rapid din cauze orografice, ajung la temperaturi sc\u0103zute (-4\u00b0, -8\u00b0C) \u015fi sunt suprasaturate cu vapori de ap\u0103, dar nu exist\u0103 suficien\u0163i nuclei de condensare pentru a se de s\u0103v\u00e2r\u015fi acest proces \u015fi a declan\u015fa ploaia. Procesul de \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163are se poate face at\u00e2t din avioane c\u00e2t \u015fi de la sol.Experien\u0163e s-au efectuat destul de multe, cele mai semnificative fiind \u00een sud estul Australiei unde din 35 de \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163\u0103ri de nori cumuli \u015fi stratocumuli cu iodur\u0103 de argint, 22 au dat ploi \u00een circa 20 de minute. Rezultate pozitive s-au ob\u0163inut \u015fi \u00een urma experien\u0163elor efectuate \u00een Rusia, Japonia, Israel, Canada, S.U.A.\u00cen S.U.A. scopul principal al \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163\u0103rilor a fost de a provoca cre\u015fterea precipita\u0163iilor din bazinul supe rior al r\u00e2ului Colorado. S-a calculat astfel c\u0103 o cre\u015ftere cu numai l00% a cantit\u0103\u0163ii de ploaie sau z\u0103pad\u0103 ar m\u0103ri scurgerea cu 17-20%, fapt care, implicit, ar duce la cre\u015fterea rezervei de ap\u0103 din lacuri. \u00cen statele Washington \u015fi Oregon, experien\u0163ele efectuate au produs cre\u015fteri ale precipita\u0163iilor. \u00cen statul Quebec \u00eens\u0103, se pare c\u0103 o astfel de \u00eencercare a coincis cu o cre\u015ftere normal\u0103 a precipi ta\u0163iilor, realiz\u00e2nd \u00een final o sporire cu 250%, efectele ime diate fiind inunda\u0163ii puternice \u015fi pagube aduse culturilor.\u00cen prezent, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 caut\u0103 s\u0103 intervin\u0103 \u00een circuitul apei \u015fi c\u00e2nd aceasta este \u00een cantitate prea mare, iar c\u0103derea ei produce multe efecte negative. Huricanele, de exemplu, care se desf\u0103\u015foar\u0103 pe sute de mii de km2 \u015fi care produc mari pagube \u00een S.U.A., sau taifunurile din Pacific dispun de energii considerabile \u015fi m\u0103tur\u0103 totul \u00een calea lor. Pentru a ne da seama de importan\u0163a acordat\u0103 studierii huricanelor \u00een S.U.A., este suficient s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 \u00een timpul trecerii acestor cicloni extratropicali, care, de regul\u0103, se formeaz\u0103 \u00een spa\u0163iul oceanic, viteza v\u00e2ntului poate dep\u0103\u015fi chiar 175 km\/or\u0103, plou\u0103 toren\u0163ial, iar valurile pe mare ajung la. 5 m \u00een\u0103l\u0163ime. Cele mai mari pagube se produc \u00een centru sau \u00een \u201cochiul\u201d ciclonului, care are un diametru de circa 20 km \u015fi care, pe unde trece, m\u0103tur\u0103 totul, iar ploaia. \u015fi valurile spal\u0103 \u015fi pro voac\u0103 inunda\u0163ii mai ales pe terenurile joase. Din stu diile efectuate s-a constatat c\u0103 \u00een Golful Mexic, pe o f\u00e2\u015fie de circa 80 km, care include \u015fi ora\u015ful Miami din Florida, \u00eentre 1830 \u015fi 1982 au trecut 34 de huricane. Pro babilitatea de apari\u0163ie a unor astfel de fenomene excep \u0163ionale este de unul la 7 ani \u015fi pagubele sunt uneori considerabile. Un hurican declan\u015fat \u00een 1900, c\u00e2nd sta \u0163iile meteorologice de prognoz\u0103 nu erau at\u00e2t de bine puse la punct, a provocat la Galveston, \u00een Golful Mexic, moartea a 6 000 persoane. \u00cen 1972, huricanul Agnes a provocat pagube materiale \u00een valoare de 2,1 miliarde de dolari.Pe baza datelor ob\u0163inute \u00een decursul timpului s-au luat m\u0103suri de protec\u0163ie \u015fi de avertizare \u00een toate dome niile. \u00cen dameniul construc\u0163iilor de exemplu, \u00een ora\u015ful Miami nu se \u00eencepe construc\u0163ia la un nivel mai mic de 6 m fat\u0103 de nivelul m\u0103rii. Dup\u0103 trecerea unui astfel de ciclon, plajele sunt practic cur\u0103\u0163ate, fiind necesari circa 250 000 m3 de nisip pentru ca acestea s\u0103 fie ref\u0103cute, opera\u0163ie care este foarte costisitoare. Ca urmare exist\u0103 servicii speciale dotate cu aparatur\u0103 ultramodern\u0103 pentru detectarea acestor cicloane din sateli\u0163i pentru a putea lua toate m\u0103surile de evacuare a popula\u0163iei din zona afectat\u0103 cum s-a \u00eent\u00e2mplat la trecerea huricanelor Camille din 1969, Eloise din 1975 \u015fi Frederick din 1979. Acest lucru se impune cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t Florida este vizitat\u0103 anual de circa 30000000 persoane. Se fac de asemenea studii intense \u015fi experien\u0163e de suprimare a desc\u0103rc\u0103rii din centrul ciclonului, dar trebuie \u0163inut cont de faptul c\u0103 astfel de fenomene asigur\u0103 30-400\/o din umiditatea regiunilor pe care le cutreier\u0103. Se caut\u0103 de asemenea metode de a interveni chiar la origine, la formarea lui, adic\u0103 de a reduce temperatura apei m\u0103rii \u015fi de a mic \u015fora astfel evaporarea, fapt care ar contribui la redu cerea amploarei pe care o au aceste fenomene.
ALTE INTERVEN\u0162II. Prin mijloacele tehnice mo derne, omul poate interveni \u015fi \u00een alte verigi ale circui tului apei. Poate de exemplu contribui la \u00eempr\u0103\u015ftierea ce\u0163urilor de pe aeroporturi folosind sprayuri speciale cu propan sau cu z\u0103pad\u0103 carbonic\u0103, av\u00e2nd ca rezultat formarea fulgilor de z\u0103pad\u0103, care, c\u0103z\u00e2nd, clarific\u0103 atmo sfera. \u00cencerc\u0103rile de \u00eempr\u0103\u015ftiere a grindini ne duc cu multe secole \u00een urm\u0103, c\u00e2nd \u00een\u0163elegerea acestor fenomene meteorologice era \u00eenc\u0103 departe. Ast\u0103zi, \u00een multe \u0163\u0103ri, \u015fi chiar \u015fi la noi, furtunile de grindin\u0103 sunt detectate cu ajutorul radarului \u015fi apoi cu rachete se bombardeaz\u0103 norii cu iodur\u0103 de argint, cu scopul de a determina for marea unui num\u0103r mai mare de pietricele, dar cu un dia metru mult mai mic, pentru a nu deveni periculoase. Omul de \u015ftiin\u0163\u0103 sovietic Sulakvelidze, proced\u00e2nd \u00een acest fel, a reu\u015fit s\u0103 reduc\u0103 pagubele produse de un astfel de nor la 20% din c\u00eet se prognozase. \u00cencerc\u0103ri similare se fac \u015fi \u00een S.U.A., Fran\u0163a, Elve\u0163ia, Argentina, Africa etc.Interven\u0163ia omului la nivelul norilor este \u00eenc\u0103 la \u00een ceput, dar din cele mai vechi timpuri el a \u00eencercat s\u0103 suplineasc\u0103 lipsa precipita\u0163iilor pentru culturi prin iri ga\u0163ii, care sunt cunoscute \u00eenc\u0103 din antichitate. Au fost practicate pentru compensarea deficien\u0163elor climatului semiarid \u00een Grecia antic\u0103, Asiria, Babilon, Israel, Egipt, China, Imperiul Roman etc., unde s-au g\u0103sit cele mai adecvate mijloace de a aduce apa \u00een cantit\u0103\u0163i suficiente acolo unde era absolut necesar\u0103.Pe m\u0103sura trecerii timpului, metodele de irigare s-au perfec\u0163ionat; \u00een prezent cel mai r\u0103sp\u00e2ndit procedeu fiind cel de stropire sau al ploii artificiale, folosit\u0103 \u00een foarte multe locuri pe glob. Avantajul acestui sistem de supli nire a lipsei precipita\u0163iilor aduce mari sporuri de pro duc\u0163ie cu un consum minim de ap\u0103. Cantitatea de ap\u0103 necesar\u0103 se poate calcula pe baza evapotranspira\u0163iei po ten\u0163iale, iar ploaia poate fi reglat\u0103 ca timp de apari\u0163ie, durat\u0103, intensitate, uniformitate, m\u0103rimea pic\u0103turilor etc. \u00cen S.U.A. \u015fi \u00een Insula Hawaii, pe multe terenuri, siste mul de ploaie artificial\u0103 este montat pe ro\u0163i care, coman date electronic, se deplaseaz\u0103 de-a lungul lanului. Pier derile de ap\u0103 pot fi minime, dac\u0103 stropitul se face noap tea sau seara, c\u00e2nd radia\u0163ia solar\u0103 este mic\u0103 sau c\u00e2nd viteza v\u00e2ntului este mic\u0103. Acest sistem de iriga\u0163ii se aplic\u0103 cu succes \u015fi \u00een \u0163ara noastr\u0103.Iriga\u0163iile practicate pentru sporirea produc\u0163iei agri cole pot duce la o cre\u015ftere a evapotranspira\u0163iei. Practi cate \u00een exces, pot determina o cre\u015ftere a cantit\u0103\u0163ii de ap\u0103 infiltrat\u0103 \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, o cre\u015ftere a nivelului hidro static care, dac\u0103 ajunge la suprafa\u0163a solului, necesit\u0103 drenare, m\u0103rind coeficientul de scurgere superficial\u0103 cu 20-25%. Geograful francez Jean Loup citeaz\u0103 cazul din insula Madagascar, unde teras\u0103rile au redus scurgerea apelor mari \u015fi au dublat scurgerea permanent\u0103 a r\u00e2u rilor.Omul a intervenit \u015fi intervine din ce \u00een ce mai mult \u00een circuitul apei, pentru a-\u015fi procura apa necesar\u0103 aglo mer\u0103rilor urbane \u015fi rurale, pentru industrie, hidroener gie \u015fi alte folosin\u0163e. Pentru a-\u015fi satisface aceste nevoi a construit m\u0103re\u0163e apeducte, \u00eenc\u0103 de pe vremea romanilor, a s\u0103pat canale de desecare \u015fi irigare, \u015fi-a construit mii de lacuri de acumulare, care re\u0163in apa \u00een fazele exce dentare ale regimului hidrologic \u015fi o redau \u00een timpul celor deficitare. Tehnologia modern\u0103 \u015fi multiplele mijloace de stocare \u015fi de folosire au produs o lungire a duratei dru mului pe care apele 1-ar parcurge \u00een mod normal, deci o cre\u015ftere a perioadei de regenerare \u015fi o cre\u015ftere a eva pora\u0163iei de pe suprafe\u0163ele acvatice nou create.Pentru redistribuirea \u00een timp a apelor, pentru ate nuarea undelar de viitur\u0103, pentru hidroenergie, navi ga\u0163ie etc., s-au construit pe Terra lacuri de acumulare cu un volum de circa 6 000 km3.Din fericire, la nivel general, cantit\u0103\u0163ile de ap\u0103 care urmeaz\u0103 c\u0103ile impuse de ac\u0163iunea omului sunt mici \u015fi se produc doar la scar\u0103 local\u0103, f\u0103r\u0103 a afecta circuitul ge neral. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi procese care, local, par minore, dar la scar\u0103 planetar\u0103 pot avea influen\u0163e asupra acestor pro cese naturale. Intensificarea desp\u0103duririlor, de exemplu, \u00een anumite regiuni, poate duce la accentuarea gradului de desertificare cu toate implica\u0163iile sale, chiar asupra ciclului hidrologic. \u00cen astfel de regiuni este evident\u0103 o cre\u015ftere a agresivit\u0103\u0163ii ploilor, o intensificare a scurgerii de suprafa\u0163\u0103 \u015fi a eroziunii solurilor. Aceasta are ca ur mare sc\u0103derea gradului de fertilitate, o diminuare a pro duc\u0163iei agricole \u015fi, \u00een final, teritoriile sunt scoase din circuitul agricol.Influen\u0163a omului \u00een circuitul apei se poate manifesta \u015fi \u00een alte moduri. Prin aglomer\u0103rile umane, omul a dus \u015fi la formarea de noi topoclimate cu influen\u0163e \u00een cir cuitul apei. Numai nucleii de condensare, emi\u015fi \u00een atmo sfer\u0103 de uzine \u015fi de alte activit\u0103\u0163i umane, pot duce la o cre\u015ftere a cantit\u0103\u0163ilor de precipita\u0163ii. \u00cen regiunile urba nizate coeficientul de scurgere este mai mare deoarece mari suprafe\u0163e sunt acoperite cu asfalt \u015fi apele nu se mai infiltreaz\u0103, iar canalizarea favorizeaz\u0103 scurgerea su perficial\u0103. Cel mai mare neajuns al interven\u0163iei omului \u00een cir cuitul apei este \u00eens\u0103 acela c\u0103 apa o dat\u0103 folosit\u0103 nu este suficient epurat\u0103 \u015fi din substan\u0163\u0103 indispensabil\u0103 vie\u0163ii devine un mediu f\u0103r\u0103 via\u0163\u0103.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dorin\u0163a omului, din toate timpurile, de a influen\u0163a anumite fenomene ale naturii \u00een func\u0163ie de necesit\u0103\u0163ile lui, nu este nou\u0103. Ea se pierde \u00een negura vremurilor \u015fi a ajuns p\u00e2n\u0103 la noi doar \u00een legende, obiceiuri, ritualuri sau dansuri. Apari\u0163ia ploii provoac\u0103 un sentiment tonic, care d\u0103 mul\u0163umirea lucrului \u00eemplinit \u015fi siguran\u0163a zilei de m\u00e2ine […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90783"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90783"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90783\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90783"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90783"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90783"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}