{"id":90711,"date":"2018-02-13T03:47:00","date_gmt":"2018-02-13T03:47:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:43:07","modified_gmt":"2023-01-06T20:43:07","slug":"originea-vietii-pe-pamant","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/originea-vietii-pe-pamant\/","title":{"rendered":"ORIGINEA VIE\u0162II PE P\u0102M\u00c2NT"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><h3 class=\"post-title entry-title\" itemprop=\"headline\" style=\"background-color: white; color: #333333; font-family: Oswald, sans-serif; font-size: 20px; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; font-weight: normal; line-height: 1.1; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px; position: relative;\"><\/h3>\n<div class=\"post-body entry-content\" id=\"post-body-111756735460466009\" style=\"background-color: white; color: #555555; font-family: Roboto, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 1.7; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; width: 615px;\">Vom \u00eencerca s\u0103 facem o scurt\u0103 prezentare a principalelor concep\u0163ii despre lume, despre originea \u015fi apari\u0163ia vie\u0163ii pe P\u0103m\u00e2nt, expun\u00e2nd opiniile unor savan\u0163i \u00eentr-o problem\u0103 at\u00e2t de dezb\u0103tut\u0103 pe plan mondial.<br \/>Problema originii vie\u0163ii pe P\u0103m\u00e2nt este una dintre problemele centrale ale biologiei \u015fi analiza ei a constituit de-a lungul veacurilor o permanent\u0103 disput\u0103 \u00eentre concep\u0163iile filozofice idealiste \u015fi materialiste.Cercet\u0103rile \u015ftiin\u0163ifice presupun c\u0103 planeta noastr\u0103 are v\u00e2rsta de 4,6-4,8 miliarde de ani, iar primele vie\u0163uitoare au ap\u0103rut cu circa 3,5 miliarde de ani \u00een urm\u0103 sub form\u0103 de bacterii filamentoase.Via\u0163a poate ap\u0103rea \u00een forme, manifest\u0103ri \u015fi ritm evolutiv dependente de diferite circumstan\u0163e.\u015etiin\u0163a cerceteaz\u0103 posibilele c\u0103i \u015fi fenomene care au condus la apari\u0163ia vie\u0163ii. \u00cen acest sens sunt \u00eenaintate diferite concep\u0163ii \u015fi teorii, unele dintre ele le prezent\u0103m mai jos.1. Teoria crea\u0163ionist\u0103Conform acestei teorii, via\u0163a a fost fondat\u0103 de o for\u0163\u0103 supranatural\u0103 \u00eentr-un anumit timp \u015fi \u00eentr-o anumit\u0103 succesiune de evenimente.Dup\u0103 calculele arhiepiscopului Asher din Irlanda (1650), via\u0163a a ap\u0103rut \u00een octombrie 4004 p\u00e2n\u0103 la era noastr\u0103. La baza acestei concep\u0163ii se afl\u0103 adev\u0103rul teologic absolut care, bine\u00een\u0163eles, nu necesit\u0103 dovezi experimentale \u015fi trebuie acceptat \u00eentocmai.2. Teoria genera\u0163iei spontane (autogenezei) Teoria genera\u0163iei spontane a fost enun\u0163at\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een antichitate, dar ea nu s-a bucurat niciodat\u0103 de credibilitate \u00een g\u00e2ndirea \u015ftiin\u0163ific\u0103. Ea a fost pe r\u00e2nd \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103, abandonat\u0103, acceptat\u0103, dar niciodat\u0103 ignorat\u0103.Ideea principal\u0103 a acestei teorii este c\u0103 via\u0163a ia na\u015ftere din materia anorganic\u0103 moart\u0103. \u00cenc\u0103 Aristotel afirma c\u0103 \u201ctot ce este viu se poate ob\u0163ine nu numai ca rezultat al \u00eencruci\u015f\u0103rii, ci \u015fi la descompunerea solului\u201d. Aceste idei au persistat pe parcursul timpurilor. Van Helmont (1577-1644) a propus \u015fi o \u201cre\u0163et\u0103\u201d de ob\u0163inere a \u015foriceilor din rufe murdare \u015fi semin\u0163e de graminee.\u00cen 1688, savantul italian Francesco Redi a efectuat o experien\u0163\u0103 simpl\u0103 care contrazicea teoria genera\u0163iei spontane. El stabile\u015fte (folosind vase cu carne fiart\u0103 \u015fi crud\u0103) c\u0103 larvele care apar \u00een carnea putrezit\u0103 nu iau na\u015ftere prin genera\u0163ie spontan\u0103, cum se considera \u00eenainte, ci se dezvolt\u0103 din ou\u0103le de musc\u0103.Odat\u0103 cu descoperirea microorganismelor, ideea genera\u0163iei spontane reapare din nou. Netemeinicia teoriei genera\u0163iei spontane a fost demonstrat\u0103 experimental \u00een 1860 de c\u00e2tre renumitul savant francez L.Pasteur, care prin experien\u0163e simple, dar ingenioase (p\u0103strarea bulionului de carne fiert \u00eentr-un balona\u015f de sticl\u0103 astupat cu un dop cu o baghet\u0103 de sticl\u0103 \u00eencovoiat\u0103), a demonstrat c\u0103 nici microorganismele nu apar prin genera\u0163ie spontan\u0103.De men\u0163ionat c\u0103 abiogeneza presupune apari\u0163ia vie\u0163ii din materie nevie \u00een mod spontan sau ca urmare a unui proces de evolu\u0163ie chimic\u0103.Henry Bastian (1870) a sus\u0163inut ideea unei abiogeneze continue. El privea protoplasma ca pe o substan\u0163\u0103 simpl\u0103, nediferen\u0163iat\u0103, care se formeaz\u0103 \u00een perioade relativ scurte. Dup\u0103 \u00een\u0163elegerea naturii atomice a materiei s-a putut elabora o teorie modern\u0103 a abiogenezei, lansat\u0103 \u00een mod independent de A.I.Oparin \u015fi de J.B.S.Haldane.\u00cen concluzie, via\u0163a nu poate ap\u0103rea prin genera\u0163ie spontan\u0103 \u00een condi\u0163ii obi\u015fnuite. Aceast\u0103 precizare este obligatorie, deoarece, dup\u0103 cum a men\u0163ionat \u00eenc\u0103 E.Haeckel, \u201ca nega genera\u0163ia spontan\u0103 \u00eensemna a recunoa\u015fte minunea, crea\u0163ia divin\u0103 a vie\u0163ii\u201d.3. Teoria evolu\u0163iei biochimiceAceast\u0103 teoria a fost fondat\u0103 de A.I.Oparin (1922) \u015fi de J.B.S.Haldane (1929) \u015fi sus\u0163ine c\u0103 via\u0163a a ap\u0103rut ca rezultat al sintezei abiogenice a substan\u0163elor organice \u00een condi\u0163ii speciale.Succesivitatea evenimentelor expuse de A.I.Oparin \u015fi J.B.S.Haldane sunt asem\u0103n\u0103toare, cu deosebirea c\u0103 A.I.Oparin sus\u0163inea c\u0103 ini\u0163ial au ap\u0103rut proteinele, pe c\u00e2nd J.B.S.Haldane era de p\u0103rerea c\u0103 mai \u00eent\u00e2i au ap\u0103rut acizii nucleici. Conform acestei teorii, apari\u0163ia \u015fi evolu\u0163ia vie\u0163ii pe P\u0103m\u00e2nt a avut loc \u00een c\u00e2teva etape:1) Formarea abiogen\u0103 a celor mai simple substan\u0163e organice Se presupune c\u0103 acum 5 miliarde de ani o imens\u0103 nebuloas\u0103 gazoas\u0103, format\u0103 din praf stelar \u015fi gaze, a \u00eenceput s\u0103 se condenseze, adun\u00e2ndu-se c\u0103tre centrul ei. Paralel cu cre\u015fterea volumului materiei condensate cre\u015ftea presiunea \u015fi, ca rezultat, cre\u015ftea \u015fi temperatura (milioane de grade), ceea ce a dus (o dat\u0103 cu declan\u015farea proceselor de fuziune nuclear\u0103) la desprinderea centrifug\u0103 din ea a maselor de gaze \u015fi praf care au format \u00een cele din urm\u0103 planetele. Majoritatea astronomilor sus\u0163in c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul a luat na\u015ftere dup\u0103 apari\u0163ia Soarelui, cu circa 4,5-5 miliarde de ani \u00een urm\u0103, la temperatur\u0103 sc\u0103zut\u0103 (aproape de cea actual\u0103).\u00cen con\u0163inutul substan\u0163ei gazoase \u015fi \u00een praf s-au depistat metale \u015fi oxizii lor H2, NH4, CO2, N2, CH4, vapori de ap\u0103.2) Formarea abiogen\u0103 a polimerilor macromoleculari (polipeptide \u015fi polinucleotide)Se presupune c\u0103 \u00een condi\u0163ii specifice (radia\u0163ie sporit\u0103, temperaturi \u00eenalte, condi\u0163ii puternic reduc\u0103toare etc.) a fost posibil\u0103 sinteza abiogenic\u0103 a compu\u015filor organici.\u00cen prezent, datorit\u0103 model\u0103rii condi\u0163iilor, se pot sintetiza artificial alcooli, vitamine, aminoacizi, baze azotate etc. Astfel a fost posibil\u0103 confirmarea ipotezei Oparin-Haldane.S.L.Miller \u015fi H.C.Urey (1953) au reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 dintr-un amestec de vapori de ap\u0103 (35%), amoniac (26%), metan (26%) \u015fi hidrogen (13%), supus unor desc\u0103rc\u0103ri electrice \u00eentr-un balon de sticl\u0103 la o temperatur\u0103 de 80\u02daC, dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, o serie de substan\u0163e organice: alanin\u0103, acid aspargic, acid glutamic, acid uric, lactic, citric, propanoic etc.P.Abelson, C.Harada \u015fi S.Fox de asemenea au sintetizat, pu\u0163in mai t\u00e2rziu, aminoacizi \u015fi polipeptide (la o \u00eenc\u0103lzire timp de 6-8 ore p\u00e2n\u0103 la 170-180\u02daC).C.Ponnamperuma pe l\u00e2ng\u0103 aminoacizi a mai ob\u0163inut \u015fi diferite baze azotate (adenin\u0103, guanin\u0103, uracil \u015fi timin\u0103), care \u00een prezen\u0163a ribozei, H3PO4 \u015fi sub ac\u0163iunea razelor ultraviolete formau adenozin\u0103 mono-, di- \u015fi trifosfat.J.Shram a ob\u0163inut nucleotide, iar A.Kornberg (1958) a sintetizat \u00een condi\u0163ii de laborator prima molecul\u0103 de ADN.3) Formarea abiogen\u0103 a complexelor capabile de metabolism \u00cen etapa urm\u0103toare se presupune c\u0103 macromoleculele cu semnifica\u0163ie vital\u0103 (polipeptidele, polinucleotidele), deopotriv\u0103 cu celelalte substan\u0163e, ca urmare a concentr\u0103rii \u00een solu\u0163ii diluate (fenomenul de separare a fazelor \u00een solu\u0163iile coloizilor hidrofili a fost descoperit de savantul olandez H.Bunderberg de Jong) au format complexe.Aceste \u00eengr\u0103m\u0103diri de macromolecule A.I.Oparin le-a numit cuacervate (din lat.\u201cacervo\u201d \u2013 a aduna la gr\u0103mad\u0103), iar S.Fox \u2013 microsfere.Cuacervatele reprezint\u0103 structuri vitale primitive, sisteme individuale \u015fi foarte instabile. \u00cen acela\u015fi timp, ele pot servi drept materie vie primar\u0103, deoarece posed\u0103 caracteristicile principale ale viului: autoreproducerea \u015fi autoreglarea. Ele erau supuse ac\u0163iunii selec\u0163iei naturale \u015fi puteau efectua schimb de materie \u015fi energie cu mediul extern, adic\u0103 erau capabile de metabolism.4) Apari\u0163ia primelor organisme simple (protobion\u0163i)H.H.Horowitz \u015fi W.Stanley sus\u0163in c\u0103 apari\u0163ia primelor organisme a avut loc pe calea evolu\u0163iei moleculelor cu o a\u015fezare \u00eent\u00e2mpl\u0103toare a monomerilor \u00een sensul ordon\u0103rii succesiunii lor. Ei sus\u0163in c\u0103 la baza vie\u0163ii stau moleculele de acizi nucleici sau nucleoproteinele.De la celulele primare se presupune c\u0103 au ap\u0103rut celulele procariote \u015fi apoi cele eucariote.De men\u0163ionat c\u0103 \u00een trecerea de la protobiopolimeri la primele sisteme procelulare sunt implicate mai multe tipuri de forma\u0163iuni:- coacervate (Oparin, 1959);- microsfere (Fox \u015fi Dose, 1972);- jeewanu (K.Bahadur, 1966);- microsferele de NH4CN (M.Labadie, C.Cogere, C.Brechenmacher, 1967);- sulfobe (A.L.Herrera, 1940) sau plasmogeni (A.L.Herrera, 1942);- microstructuri de NH4CN \u2013 HCHO (A.E.Smith, J.J.Silver, G.Steinman, 1968);- microstructuri organice (C.E.Falsome, R.D.Allen, N.Ichinose, 1975);- microsfere de melanoidin \u015fi aldocianoid (Kenyan \u015fi Nissenbaum);- vezicule de lipide (Deamer, Oro, Stilwell).Existen\u0163a datelor experimentale impune recunoa\u015fterea \u015fi aderarea la teoria evolu\u0163iei biochimice de c\u0103tre majoritatea savan\u0163ilor (cu toate c\u0103 \u015fi ea are unele puncte slabe). Woese (1979) consider\u0103 c\u0103 \u201ctezele lui A.I.Oparin sunt inexacte at\u00e2t \u00een presupunerile lor de baz\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een concluziile lor majore: astfel \u00eenc\u00e2t nu se pune problema modific\u0103rii, ci a \u00eenlocuirii lor\u201d.Argumentele aduse de Woese sunt urm\u0103toarele:- evolu\u0163ia vie\u0163ii s-a realizat pe o cale fundamental nebiologic\u0103, \u00een care sistemele vii au ap\u0103rut doar sporadic, conectate cu procesele care le-au dat na\u015ftere;- radia\u0163iile ultraviolete, desc\u0103rc\u0103rile electrice \u015fi temperaturile ridicate au putut activa ca energii distructive pentru sistemele biologice;- reac\u0163iile biochimice fundamentale, fiind reac\u0163ii de dehidrogenare, nu se pot realiza \u00een ap\u0103;- st\u0103rile prebiologice trebuie s\u0103 posede atributele fundamentale ale sistemelor vii, deoarece modul \u00een care a ap\u0103rut via\u0163a este, \u00een esen\u0163\u0103, similar cu modul \u00een care via\u0163a se men\u0163ine \u015fi evolueaz\u0103.Barbieri (1981) apreciaz\u0103 concep\u0163ia lui A.I.Oparin ca un exemplu de lamarckism molecular. Viziunea lui Oparin a fost dominat\u0103 de postulatul despre rolul primordial al proteinelor \u00een geneza vie\u0163ii.Woese sus\u0163ine c\u0103 lumina a fost sursa primar\u0103 a proceselor energetice, iar Haldane este de p\u0103rerea c\u0103 rolul primordial apar\u0163ine acizilor nucleici. 4. Teoria panspermieiPotrivit acestei teorii, via\u0163a este etern\u0103 ca \u015fi materia. Ea apare \u00een acele locuri ale universului unde exist\u0103 condi\u0163ii adecvate. Termenul \u201cpanspermie\u201d (din gr.\u201cpan\u201d \u2013 tot, pretutindeni, \u201cspermio\u201d &#8211; germene) a fost propus \u00een antichitate de c\u0103tre filozoful grec Anaxagora. \u00cen secolul al XVIII-lea savantul francez G.Buffon vorbea despre circula\u0163ia \u00een spa\u0163iu a \u201cembrionilor de via\u0163\u0103\u201d. Teoria panspermiei a fost ini\u0163iat\u0103 \u00een 1895 de S.Arhenius \u015fi a fost sus\u0163inut\u0103 pe parcursul timpurilor de mai mul\u0163i savan\u0163i. Aceast\u0103 teorie include dou\u0103 ipoteze:a) Ipoteza cosmozoilor (litopanspermiei), care sus\u0163ine c\u0103 germenii au fost transporta\u0163i cu ajutorul meteori\u0163ilor. \u00cen meteori\u0163ii analiza\u0163i (Orgueil, Kabe \u015f.a.) au fost descoperite hidrocarburi, acizi aromatici, acizi gra\u015fi, aminoacizi (17), hidra\u0163i de carbon (monoza, glucoza), compu\u015fi azota\u0163i ciclici (adenina, guanina). Unii savan\u0163i (Ch.Lipman, M.Calvin) sus\u0163in c\u0103 ace\u015fti compu\u015fi au o origine biogen\u0103, pe c\u00e2nd al\u0163ii (V.Vernadski, A.I.Oparin, J.Haldane) \u2013 abiogen\u0103.b) Ipoteza radiopanspermiei, care sus\u0163ine c\u0103 via\u0163a a ap\u0103rut prin transformarea germenilor vie\u0163ii din corpurile cere\u015fti dotate cu via\u0163\u0103. F.Crick \u015fi L.Orgel (1973) consider\u0103 c\u0103 via\u0163a ar fi ap\u0103rut pe o planet\u0103 mai veche care a beneficiat de condi\u0163ii favorabile, iar P\u0103m\u00e2ntul a fost \u201c\u00eens\u0103m\u00e2n\u0163at cu forme vii elementare de c\u0103tre unele fiin\u0163e inteligente\u201d. \u00cen adeverirea acestei ipoteze se propune universalitatea codului genetic \u015fi timpul relativ scurt \u00eentre formarea P\u0103m\u00e2ntului \u015fi apari\u0163ia bacteriilor \u015fi cianobacteriilor.La moment, \u00eens\u0103, via\u0163a sub o form\u0103 oarecare nu a fost depistat\u0103 \u00een Univers \u00een afara P\u0103m\u00e2ntului (cu toate c\u0103 teoretic nu poate fi exclus\u0103 existen\u0163a ei, deoarece P\u0103m\u00e2ntul alc\u0103tuie\u015fte doar o mic\u0103 parte din Univers \u015fi, dac\u0103 a putut s\u0103 apar\u0103 via\u0163\u0103 pe aceast\u0103 parte mic\u0103, de ce nu ar putea exista \u00een alte p\u0103r\u0163i ale Universului?).Studierea planetelor \u015fi a sateli\u0163ilor lor a pus \u00een eviden\u0163\u0103 unele condi\u0163ii incompatibile cu via\u0163a (\u00een \u00een\u0163elegerea noastr\u0103), cum ar fi temperaturile extreme (-170\u02daC &#8211; +700\u02daC), for\u0163a de gravita\u0163ie mic\u0103, radia\u0163ia puternic\u0103 etc. Mai favorabile ar fi condi\u0163iile de pe Marte, care are o temperatur\u0103 la ecuator de 27\u02daC, con\u0163ine oxizi de Fe (goethit), care re\u0163in razele solare ultraviolete \u015fi vaporii de ap\u0103.5. Teoria absorb\u0163ieiTeoria absorb\u0163iei a fost formulat\u0103 de A.Katchasky (Israel) \u015fi presupune c\u0103 apari\u0163ia vie\u0163ii a fost posibil\u0103 datorit\u0103 prezen\u0163ei \u00een mediu a unor minerale speciale (montmorilomit). Aceste minerale, manifest\u00e2nd propriet\u0103\u0163i catalitice, favorizeaz\u0103 desf\u0103\u015furarea reac\u0163iilor de sintez\u0103, absorb\u0163ia compu\u015filor organici \u015fi chiar selec\u0163ia lor \u00een prezen\u0163a factorilor nefavorabili.A.Katchasky cu colaboratorii s\u0103i a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 polimeri ai aminoacizilor cu mase moleculare relativ ridicate, suger\u00e2nd astfel o alt\u0103 cale de apari\u0163ie a protobiopolimerilor.Fenomenele de absorb\u0163ie ar fi putut juca un rol important \u00een condi\u0163iile P\u0103m\u00e2ntului primitiv. De remarcat \u00eens\u0103 c\u0103 apari\u0163ia aminoacid-adenila\u0163ilor \u00een medii care simuleaz\u0103 condi\u0163iile primare nu a fost pe deplin demonstrat\u0103.6. Teoria biostructuriiAceast\u0103 teorie a fost elaborat\u0103 de savantul rom\u00e2n E.Macovschi \u00een 1958. Conform ei, o parte din substan\u0163ele protoplasmei vii prezint\u0103 o structur\u0103 special\u0103, caracteristic\u0103 numai materiei vii, numit\u0103 biostructur\u0103, iar cealalt\u0103 parte a protoplasmei este format\u0103 dintr-o solu\u0163ie intraplasmatic\u0103. Moleculele integrate \u00een biostructur\u0103 \u00ee\u015fi pierd specificul lor, form\u00e2nd structuri caracteristice viului. O dat\u0103 cu moartea protoplasmei vii, biostructura se distruge.Solu\u0163ia intraplasmatic\u0103 este alc\u0103tuit\u0103 din ap\u0103 \u015fi substan\u0163e dizolvate \u00een ea. \u00cen aceast\u0103 solu\u0163ie au loc reac\u0163ii biochimice.Cele dou\u0103 forma\u0163iuni ale protoplasmei se \u00eentrep\u0103trund, materia biostructural\u0103 reprezent\u00e2nd o mas\u0103 cu aspect spongios, str\u0103b\u0103tut\u0103 de spa\u0163ii intracapilare anastomozate, iar solu\u0163ia intraplasmatc\u0103 este un furnizor de molecule \u015fi energie pentru biostructur\u0103.\u00cen sus\u0163inerea acestei teorii pot fi aduse rezultatele ultramicroscopice ob\u0163inute de K.Poeter, J.Wolensewichi \u015fi J.Tuker (1981) asupra structurii microreticulate a substan\u0163ei citoplasmatice.7. Teoria biosintezei \u201cla rece\u201d Savan\u0163ii rom\u00e2ni O.I.Simionescu \u015fi F.D\u00e9nes (1980), oferind dovezi experimentale, presupun c\u0103 via\u0163a a putut ap\u0103rea nu \u00een mediul apos, ci pe suprafe\u0163ele reci ale ghe\u0163urilor oceanelor sau pe cristalele de ghea\u0163\u0103 din atmosfer\u0103. Idei asem\u0103n\u0103toare au fost \u00eenaintate de S.Miller \u015fi L.E.Orgel (1973). \u00cen aceste condi\u0163ii, din produ\u015fi primari (NH3, CH4, H2O) se sintetizeaz\u0103 protobiopolimeri, apoi biopolimeri, care, la r\u00e2ndul lor, degradeaz\u0103 \u00een monomeri. Ca rezultat al autoasambl\u0103rii compu\u015filor ob\u0163inu\u0163i se formeaz\u0103 protocelulele.Pornind de la un amestec de gaze primare (CH4, NH3, H2O), activate sub influen\u0163a plasmei reci la presiuni relativ sc\u0103zute (0,5-5 mm\/Hg) \u015fi satisf\u0103c\u00e2nd exigen\u0163ele unui sistem deschis la temperaturi de -60\u02daC, autorii au ob\u0163inut simultan structuri de tip polipeptidic, polizaharidic \u015fi lipidic, \u00eenso\u0163ite de cantit\u0103\u0163i limitate ale unor deriva\u0163i cu masa molecular\u0103 mic\u0103, cum ar fi aminoacizi, z\u0103haruri etc.Merit\u0103 s\u0103 fie subliniat \u015fi faptul c\u0103 protobiopolimerii sintetiza\u0163i \u00een condi\u0163iile plasmei reci \u015fi, \u00een special, amestecurile bogate \u00een structuri lipidice se autoasamblau \u00een timpul dezghe\u0163ului \u00een microsfere stabile cu un diametru de 10-50\u03bc. (Aceste microsfere se asem\u0103nau cu microsferele lui Fox ob\u0163inute la temperaturi ridicate).Microsferele ob\u0163inute rezistau la temperaturi (p\u00e2n\u0103 la 80\u02daC), precum \u015fi la iradierile cu raze ultraviolete. Ele posed\u0103 un poten\u0163ial membranar de 30mV, dispun de propriet\u0103\u0163i semiconductoare de membran\u0103 \u015fi rezist\u0103 la un pH alcalin (6-9). \u00cen baza concep\u0163iei teoriei \u201cbisintezei la rece\u201d se pot face urm\u0103toarele concluzii:- plasma rece, ca surs\u0103 de energie primar\u0103, a putut \u00eendeplini un rol esen\u0163ial \u00een evolu\u0163ia chimic\u0103;- apari\u0163ia protobiopolimerilor a fost posibil\u0103 pe unele suprafe\u0163e cu regim termic negativ pe P\u0103m\u00e2ntul f\u0103r\u0103 via\u0163\u0103; &#8211; precursorii macromoleculari ai materiei vii au ap\u0103rut prin acumularea \u015fi recombinarea unor forme generate \u00een faza gazoas\u0103 (atmosfera primar\u0103) sub influen\u0163a plasmei reci;- protobiopolimerii structurali \u015fi func\u0163ionali s-au generat \u015fi acumulat prin mecanisme de recombinare \u00een timpul procesului de topire a ghe\u0163ii;- principalii componen\u0163i de natur\u0103 biologic\u0103 aveau o structur\u0103 macromolecular\u0103. Biomonomerii ar fi luat na\u015ftere prin mecanisme de hidroliz\u0103 \u015fi descompunere.8. Teoria ribotipuluiFondatorul teoriei ribotipului, Barbieri (1981), consider\u0103 c\u0103 via\u0163a a ap\u0103rut pe P\u0103m\u00e2nt o dat\u0103 cu str\u0103mo\u015fii ribotipurilor actuale \u015fi a evoluat trec\u00e2nd:1) etapa precelular\u0103 \u2013 apari\u0163ia ribozomilor (din ARN sau ribonucleoproteine), a nucleozidelor (cuacervate de ribozoizi) \u015fi a heterozoidelor (nucleozizi membranari \u201ccontamina\u0163i\u201d cu ADN);2) etapa protocelular\u0103 \u2013 sporirea greut\u0103\u0163ii moleculare a ribozomilor \u015fi formarea procariotelor \u015fi microeucariotelor;3) etapa celular\u0103 \u2013 formarea din procariote a arhebacteriilor, iar din microeucariote \u2013 a eucariotelor, c\u0103p\u0103t\u00e2ndu-se mitocondrii \u015fi cloroplaste.9. Teoria progenotuluiConform acestei teorii (Sogin, 1972, Fox \u015fi Woese, 1980), toate organismele actuale au o origine monoancestral\u0103, ancestorul universal fiind progenotul \u2013 structur\u0103 ipotetic\u0103 cu organizare primitiv\u0103, mai simpl\u0103 dec\u00e2t celula procariot\u0103 actual\u0103. \u00cen progenot informa\u0163ia ereditar\u0103 era determinat\u0103 de acizii ribonucleici.De la progenot au pornit dou\u0103 linii primare evolutive ce au determinat apari\u0163ia arhebacteriilor \u015fi eubacteriilor, la care s-a al\u0103turat apoi linia evolutiv\u0103 a eucariotelor. Teoria progenotului presupune c\u0103 fiecare organism p\u0103streaz\u0103 \u00een sine sub form\u0103 de macromolecule informa\u0163ionale (semantide \u2013 ADN, ARN, proteine) calea istoric\u0103 a organismului respectiv.Am analizat doar c\u00e2teva din cele mai r\u0103sp\u00e2ndite teorii ale originii vie\u0163ii. Evident, exist\u0103 \u015fi alte concep\u0163ii \u015fi ipoteze, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 la aceast\u0103 \u00eentrebare sau s\u0103 le completeze pe cele deja existente. Dar nici una din ele nu poate afirma cu certitudine c\u0103 via\u0163a a ap\u0103rut \u00eentr-un anume mod.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Vom \u00eencerca s\u0103 facem o scurt\u0103 prezentare a principalelor concep\u0163ii despre lume, despre originea \u015fi apari\u0163ia vie\u0163ii pe P\u0103m\u00e2nt, expun\u00e2nd opiniile unor savan\u0163i \u00eentr-o problem\u0103 at\u00e2t de dezb\u0103tut\u0103 pe plan mondial.Problema originii vie\u0163ii pe P\u0103m\u00e2nt este una dintre problemele centrale ale biologiei \u015fi analiza ei a constituit de-a lungul veacurilor o permanent\u0103 disput\u0103 \u00eentre concep\u0163iile [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90711"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90711"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90711\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90711"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90711"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90711"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}