{"id":90710,"date":"2018-02-13T03:48:00","date_gmt":"2018-02-13T03:48:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:43:04","modified_gmt":"2023-01-06T20:43:04","slug":"pelicanii-din-delta-dunarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/pelicanii-din-delta-dunarii\/","title":{"rendered":"PELICANII DIN DELTA DUNARII"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Pelicanii, aceste p\u0103s\u0103ri arhaice, r\u0103mase din era ter\u0163iar\u0103, \u015fi-au diminuat mult efectiveleultimele decenii. Locurile lor de cuib\u0103rit s-au redus treptat, ca urmare a p\u0103trunderii factorului antropic, astfel \u00eenc\u00e2t pelicanii au disp\u0103rut cu des\u0103v\u00e2r\u015fire din vestul \u015fi centrul Europei. De\u015fi pelicanii au mai cuib\u0103rit \u00een secolul al XV-lea in Danemarca, s-au retras apoi tot mai mult din fa\u0163a civilza\u0163iei, interiorul arcului carpatic devenind zona cea mai vestic\u0103 a arealului lor de cuib\u0103rit. \u00cen secolul trecut, mai erau comuni \u015fi \u00een Transilvania, iar \u00een prezent, un ultim refugiu al lor a r\u0103mas doar partea estic\u0103 a continentului, \u00eendeosebi Delta Dun\u0103rii.<\/p>\n

Trecut si prezent
\u00cen Rom\u00e2nia, la sfar\u015fitul secolului trecut \u015fi \u00eenceputul acestui secol, ambele specii de pelicani \u2013 pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) \u015fi cel cre\u0163 (Pelecanus crispus) \u2013 erau \u00eenc\u0103 frecven\u0163i, nu numai \u00een Delta Dun\u0103rii, ci \u00een toat\u0103 Dobrogea. Vizitatorii Deltei Dun\u0103rii din acele vremuri povesteau despre existen\u0163a at\u00e2tor cuiburi, \u00eenc\u00e2t relat\u0103rile lor par incredibile. Dup\u0103 c\u0103l\u0103toria sa din 1869, austriacul E. Hodek noteaz\u0103 : \u201ePotrivit calculelor mele aproximative \u00eentre Cernavod\u0103 \u015fi Marea Neagr\u0103 cuib\u0103resc at\u00e2t de mul\u0163i pelicani, \u00eenc\u00e2t num\u0103rul lor dep\u0103\u015fe\u015fte orice imagina\u0163ie uman\u0103!\u00cen aceast\u0103 zon\u0103 tr\u0103iesc mai multe milioane de p\u0103s\u0103ri!\u201d. \u00cen 1874, fra\u0163ii Sintenis descopereau minunata colonie de pe lacul Cuibeda. \u00cen urm\u0103toarele decenii, num\u0103rul pelicanilor a sc\u0103zut \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor, din cauza pescarilor, care, ingrijora\u0163i pentru capturile lor, \u00eenvinov\u0103\u0163eau aceste p\u0103s\u0103ri \u201ed\u0103un\u0103toare\u201d, d\u00e2nd foc, ani de-a r\u00e2ndul, tutror coloniilor \u00eent\u00e2lnite. Din acest masacru, \u015fi v\u00e2n\u0103torii \u015fi-au avut partea lor, fiind recompensa\u0163i, pentru fiecare picior de pelican, cu c\u00e2te un cartu\u015f. \u015ei azi mai tr\u0103ie\u015fte unul dintre cei care, \u00een 1926, a luat parte la o asemenea campanie. \u201e\u2026Am dus opt v\u00e2n\u0103tori cu trei b\u0103rci \u00een colonie, pentru c\u0103 ne-au promis b\u0103utur\u0103\u2026\u201d- poveste\u015fte b\u0103tr\u00e2nul. \u201eMasacrul a \u0163inut \u015fase ore, \u015fi prada a constat in aproximativ 260 de picioare de pui pelican.V\u00e2n\u0103torii ar fi dorit s\u0103 ia mai multe picioare, dar, fiindc\u0103 se gr\u0103beau foarte tare, nici nu mai omorau puii, ci pur \u015fi simplu le t\u0103iau picioarele, l\u0103s\u00e2ndu-i acolo s\u0103 moar\u0103 in chinuri cumplite\u2026\u201d. Renumitul ornitolog rom\u00e2n Ion I. C\u0103tuneanu, \u015feful Centralei Ornitologice Rom\u00e2ne, a avut o atitudine pozotiv\u0103 \u00een privin\u0163a protec\u0163iei p\u0103s\u0103rilor ihtiofage. \u00cen timpul observa\u0163iilor sale din 1950, efectuate cu ocazia unei survol\u0103ri a Deltei Dun\u0103rii cu avionul, a descoperit doar o singur\u0103 colonie de pelicani, cu numai circa 250 de pui. \u00cen acela\u015fi an, popula\u0163ia de pelicani din Delta Dun\u0103rii a fost estimat\u0103 la numai 600 de exemplare. Actualmente, pelicanii sunt strict proteja\u0163i \u00een toat\u0103 Europa. \u00cen Rom\u00e2nia, din 1955, speciile de pelicani au fost declarate monumente ale naturii, iar coloniile sunt, de asemnea, protejate, p\u0103trunderea \u00een colonii fiind strict interzis\u0103. Protejarea pelicanilor, datorit\u0103 sensibilit\u0103\u0163ii acestor p\u0103s\u0103ri fa\u0163\u0103 de factorii perturba\u0163i, este de neconceput f\u0103r\u0103 protec\u0163ia strict\u0103 a coloniilor de cuib\u0103rit. Deranjarea coloniilor duce dup\u0103 sine p\u0103r\u0103sirea cuiburilor, iar dintr-o eventuala pont\u0103 \u00eenlocuitoare vor rezulta pui \u00eent\u00e2rzia\u0163i, care nu vor fi preg\u0103ti\u0163i pentru migra\u0163ia de toamn\u0103 \u015fi vor muri \u00eenghe\u0163a\u0163i. \u00cens\u0103 aceste p\u0103s\u0103ri se pot observa \u00een alte condi\u0163ii, c\u00e2nd survoleaz\u0103 Delta, sau la pescuit pe lacurile mari, pe apele complexului Razim-Sinoe etc.
Pelicanul comun si pelicanul cre\u0163
Datorit\u0103 m\u0103surilor de protec\u0163ie, \u00een prezent, pe teritoriul Deltei Dun\u0103rii cuib\u0103resc peste 2500 de perechi de pelicani comuni si aproximativ 100 de perechi de pelicani cre\u0163i. \u00cen zilele noastre, aici se g\u0103se\u015fte cea mai mare popula\u0163ie de pelicani comuni din Europa . Precum s-a vazut, majoritatea pelicanilor din Delt\u0103 sunt pelicani comuni. Adul\u0163ii acestei specii au o culoare alb-roz, iar \u00een perioada nup\u0163ial\u0103, ambele sexe posed\u0103 un ciuf, iar fruntea prezint\u0103 o excrescen\u0163\u0103 vizibil\u0103. Remigele \u2013 penele lungi ale aripii \u2013 sunt negre, ca la berze. Sacul gutural \u2013 instrumentul de pescuit de baz\u0103 al pelicanilor \u2013 este g\u0103lbui, ca \u015fi o por\u0163iune de penaj de pe pieptul p\u0103s\u0103rii. Pelicanul cre\u0163, mai pu\u0163in numeric, dar r\u0103sp\u00e2ndit pe un areal mai mare \u00een Europa de sud-est, este de talie chiar mai mare dec\u00e2t specia precedent\u0103, ambele specii \u00eenscriidu-se printre p\u0103s\u0103rile cele mai mari, cu o anvergur\u0103 de peste 2 m. Culoalrea lui este de un alb-murdar spre plumburiu, remigele sunt negre numai spre partea de jos, iar sacul gutural al adul\u0163ilor, \u00een timpul reproducerii, este de un ro\u015fu evident. Puii pelicanului comun sunt acoperi\u0163i la \u00eenceput de un puf negru, schimbat treptat de pene maronii, care vor fi \u00eenlocuite cu penajul alb-roziu abia dup\u0103 prima n\u0103p\u00e2rlire complet\u0103, \u00een locurile de iernare. Puii pelicanului cre\u0163 sunt plumburii. Men\u0163ion\u0103m c\u0103, \u00een majoritatea determinatoarelor, coloritul puilor este redat incorect.
Cuibaritul in colonii si pecuitul in grup
Ambele specii de pelicani cuib\u0103resc \u00een colonii. Cel comun i\u015fi depune ou\u0103le pe plauri (insule plutitoare de stuf), iar pelicanul cre\u0163 \u00ee\u015fi construie\u015fte cuiburi, \u00eenalte de 1 m \u015fi late de 1,5 m, din vegeta\u0163ieacvatic\u0103. Dtorit\u0103 excrementelor acide \u015fi a c\u0103lcatului de c\u0103tre aceste p\u0103s\u0103ri grele, de 10-12 kg, plaurii se descompun in c\u00e2\u0163iva ani, pelicanii fiind nevoi\u0163i s\u0103-\u015fi schimbe locul coloniei. De exemplu, dup\u0103 informa\u0163iile primite de c\u0103tre cercet\u0103torul Kiss J. Botond, colonia masiv\u0103 de pelicani comuni din zona protejat\u0103 Hrecisca-Buhaiova \u015fi-a schimbat locul de trei ori \u00een ultimele trei decenii. Coloniile pelicanilor cre\u0163i sunt mai mici, de obicei cuib\u0103rind \u00eempreun\u0103 cu alte specii acvatica. Femela depune 1-5 ou\u0103 lunguie\u0163e, de un alb-murdar, pe care ambii p\u0103rin\u0163i le clocesc circa o lun\u0103 de zile, puii fiind ingriji\u0163i \u00een cadrul coloniei cam dou\u0103 luni. Cercet\u0103torii se contrazic \u00een privin\u0163a num\u0103rului ou\u0103lor \u015fi a duratei clocitului, datorit\u0103 apropierii cuiburilor \u00een cadrul coloniei, care poate provoca u\u015for amestecarea pontelor. Corpul mare, relativ u\u015for, al pelicanilor nu le permite s\u0103 se scufunde dup\u0103 hrana lor, ei pescuind numai la ad\u00e2ncimea la care ajung cu ciocul \u015fi cu g\u00e2tul \u00eentins. Specii gregare pescuiesc \u00een grup, pornind dintr-un \u015fir r\u0103zle\u0163it, care se str\u00e2nge \u00een cerc , \u015fi, b\u0103t\u00e2nd din aripi, aglomereaz\u0103 pe\u015ftii. Pelicanii care pescuiesc \u00ee\u015fi inv\u00e2rt capul \u00een semicerc, cu ciocul deschis. Dac\u0103 un pe\u015fte ajunge \u00een cioc \u015fi le atinge membrana sensibil\u0103 din interiorul sacului gutural, ciocul se inchide din reflex. Cei 20-22 l ap\u0103 cuprin\u015fi \u00een sac sunt \u00eendep\u0103rta\u0163i prin scuturarea capului, iar pe\u015ftele ia drunul lungului esofag, spre stomac. Puii, de asemenea, sunt hr\u0103ni\u0163i cu pe\u015fti, la \u00eenceput semidigera\u0163i, apoi intregi, pe care \u00eei \u00eenfuleca din punga p\u0103rin\u0163ilor. Toate cele opt specii de pelicani de pe Terra sunt aproape exclusiv ihtiofage. Despre cantitatea de hran\u0103 zilnic\u0103 necesar\u0103 pelicanilor, circul\u0103 multe informa\u0163ii eronate, ignoran\u0163ii vorbind uneori despre ra\u0163ii de p\u00e2n\u0103 la 20 kg! Cantitatea real\u0103, stabilit\u0103 \u00een urma cercet\u0103rilor, este este de 20-30 kg. Pelicanii se hr\u0103nesc de regul\u0103 \u00een apele mici, \u00een sc\u0103dere, unde se aglomereaz\u0103 pe\u015ftii, captur\u00e2nd mai u\u015for exemplarele bolnave de diferite epizotii. Prin \u00eendep\u0103rtarea pe\u015ftilor bolnavi, \u00eempiedic\u0103 apari\u0163ia mortalit\u0103\u0163ii \u00een mas\u0103 \u015fi descompunerea cadavrelor, contribuind la prevenirea bolilor. \u00cen acest sens, exercit\u00e2nd selec\u0163ia natural\u0103, pelicanii sunt \u015fi sanitarii bal\u0163ii.Pelicanii sunt p\u0103s\u0103ri migratoare, sosind \u015fi plec\u00e2nd \u00een jurul echinoc\u0163iului de prim\u0103var\u0103, respectiv de toamn\u0103. Crtierele de iernare ale lor sunt in Africa ecuatorial\u0103. Regasirea inelelor aplicate \u00een Rom\u00e2nia dovede\u015fte urm\u0103rirea unei c\u0103i de migra\u0163iune de-a lungul coastelor vestice a M\u0103rii Negre, prin Bulgaria \u015fi Grecia, spre Anatolia \u015fi Israel.Din p\u0103cate, acste monumenete ale naturii sunt, chiar \u015fi \u00een condi\u0163iile existen\u0163ei Rezerva\u0163iei Biosferei Delta Dun\u0103rii, supuse unor presiuni de c\u0103tre factorul uman. Pescarii le prigonesc, unii pretin\u015fi v\u00e2n\u0103tori le impu\u015fc\u0103 din goana barcilor \u00eenzestrate cu motoare rapide. Dar, trebuie sa \u015ftim c\u0103 pelicanii sunt ocroti\u0163i nu numai prin legea cinegetic\u0103, dar sunt \u015fi sub protec\u0163ia Coneven\u0163iei de la Berna, privind conservarea vie\u0163ii s\u0103lbatice \u015fi a habitatelor naturale.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pelicanii, aceste p\u0103s\u0103ri arhaice, r\u0103mase din era ter\u0163iar\u0103, \u015fi-au diminuat mult efectiveleultimele decenii. Locurile lor de cuib\u0103rit s-au redus treptat, ca urmare a p\u0103trunderii factorului antropic, astfel \u00eenc\u00e2t pelicanii au disp\u0103rut cu des\u0103v\u00e2r\u015fire din vestul \u015fi centrul Europei. De\u015fi pelicanii au mai cuib\u0103rit \u00een secolul al XV-lea in Danemarca, s-au retras apoi tot mai mult […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90710"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90710"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90710\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90710"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90710"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90710"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}