{"id":90706,"date":"2018-02-13T03:50:00","date_gmt":"2018-02-13T03:50:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:43:04","modified_gmt":"2023-01-06T20:43:04","slug":"pielea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/pielea\/","title":{"rendered":"Pielea"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><h3 class=\"post-title entry-title\" itemprop=\"headline\" style=\"background-color: white; color: #333333; font-family: Oswald, sans-serif; font-size: 20px; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; font-weight: normal; line-height: 1.1; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px; position: relative;\"><\/h3>\n<div class=\"post-body entry-content\" id=\"post-body-3787844448371489818\" style=\"background-color: white; color: #555555; font-family: Roboto, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 1.7; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; width: 615px;\">V\u01ce pute\u0163i imagina o hain\u01ce croit\u01ce dintr-o singur\u01ce bucat\u01ce, care acoper\u01ce corpul de la cap p\u00e2n\u01ce la picioare, ap\u01cer\u01ce de v\u00e2nt, rezist\u01ce la ap\u01ce este puternic\u01ce, totu\u015fi elastic\u01ce, iar pe deasupra se re\u00eennoie\u015fte mereu? Nu? O purta\u0163i \u00een fiecare zi: e pielea!<br \/>Pielea este cel mai mare organ al nostru. Pielea \u00eentins\u01ce a unui om adult acoper\u01ce o suprafa\u0163\u01ce de circa 2 metri p\u01cetra\u0163i, cam c\u00e2t un cearceaf obi\u015fnuit. Are o greutate de aproape 3 kg, ceea ce \u00eenseamn\u01ce cam a dou\u01cezecea parte din greutatea \u00eentregului corp.Grosimea pielii varieaz\u01ce \u00eentre 0,5 \u015fi 5 mm. Este relativ sub\u0163ire \u00een regiunile corporale pu\u0163in expuse la uzur\u01ce sau presiune, \u015fi mai groas\u01ce pe suprafe\u0163ele care sunt mai solicitate, de exemplu pe t\u01celpi.La microscop se poate observa c\u01ce pielea este format\u01ce din dou\u01ce straturi. Stratul extern cornos al epidermei este format din 20 \u2013 30 de r\u00e2nduri de celule moarte. Aceste celule sunt a\u015fezate una peste alta, asemeni unor \u0163igle, de aceea pielea se \u00eentinde cu u\u015furin\u0163\u01ce \u00een timpul mi\u015fc\u01cerii. \u00cen fiecare zi, mii de celule se desprind de pe piele, dar aceasta nu se uzeaz\u01ce, fiindc\u01ce celulele moarte sunt \u00eenlocuite \u00een permanen\u0163\u01ce cu altele noi.<br \/>Re\u00eennoirea pielii<br \/>Sub epiderm\u01ce, \u00een stratul germinativ, celulele se afl\u01ce \u00eentr-o continu\u01ce diviziune. Celulele nou formate sunt apoi \u00eenc\u01cercate cu o protein\u01ce rezistent\u01ce, cheratin\u01ce, care determin\u01ce cheratinizarea celulelor. Pe m\u01cesur\u01ce ce iau na\u015ftere celule noi pe dedesubt, cele cheratinizate vor fi \u00eempinse spre exterior. O celul\u01ce ajunge \u00een stratul extern \u00een trei \u2013 patru s\u01cept\u01cem\u00e2ni, aceasta fiind durata ei de via\u0163\u01ce. Celulele moarte se desprind de piele sub forma unor solzi\u015fori abia vizibili. Un om \u00een timpul vie\u0163ii pierde sub aceast\u01ce form\u01ce aproximativ 18 kg piele.Sub epiderm\u01ce se g\u01cesesc celulele pigmentare, melanocitele. Acestea produc pigmen\u0163ii numi\u0163i melanin\u01ce, pentru a ne proteja de efectele d\u01ceun\u01cetoare ale radia\u0163iilor ultraviolete. Melanina absoarbe energia luminii, devenind mai \u00eenchis\u01ce la culoare; acesta este motivul pentru care pielea se bronzeaz\u01ce, dac\u01ce este expus\u01ce la soare. Mai t\u00e2rziu, melanina migreaz\u01ce spre suprafa\u0163a pielii \u015fi se desprinde \u00eempreun\u01ce cu celulele moarte \u2013 pielea bronzat\u01ce devine palid\u01ce cu timpul. La cei cu pielea mai \u00eenchis\u01ce, melanina este produs\u01ce \u00een cantit\u01ce\u0163i mai mari.<br \/>Rolul pielii<br \/>Ap\u01cer\u01ce interiorul organismului de loviri, t\u01ceieri, ploaie \u015fi v\u00e2nt, radia\u0163ii, lumin\u01ce solar\u01ce puternic\u01ce \u015fi bacterii.Dac\u01ce t\u01ceiem sau julim epiderma, pielea se vindec\u01ce f\u01cer\u01ce cicatrice.Termina\u0163iile nervoase ale pielii sunt excitate sub efectul presiunii u\u015foare, a presiunii puternice, sau a durerii. \u00cen v\u00e2rful degetelor exist\u01ce deosebit de multe termina\u0163iuni de acest gen.\u00cen epiderm\u01ce, sub influen\u0163a razelor solare se formeaz\u01ce vitamina D.Transpira\u0163ia joac\u01ce un rol important \u00een eliminarea excesului de sare precum \u015fi a altor substan\u0163e.<\/p>\n<p>Supra\u00eenc\u01celzire \u015fi r\u01cecire<br \/>Sub epiderm\u01ce se \u00eentinde derma, mai groas\u01ce dec\u00e2t precedenta. . Por\u0163iunea superioar\u01ce a acesteia este \u00een\u0163esat\u01ce de o re\u0163ea de colagen \u015fi elastin\u01ce, care sunt ni\u015fte proteine deosebite. Acestea asigur\u01ce elasticitatea \u015fi flexibilitatea pielii.\u00cen derm\u01ce se g\u01cesesc numeroase vase sangvine. Atunci c\u00e2nd ne este cald, capilarele se dilat\u01ce, \u015fi se umplu de s\u00e2nge. Dac\u01ce suprafa\u0163a pielii este str\u01ceb\u01cetut\u01ce de mai mult s\u00e2nge, organismul pierde o cantitate mai mare de c\u01celdur\u01ce, adic\u01ce se r\u01cece\u015fte. Din acest motiv ne \u00eenro\u015fim \u00een c\u01celdur\u01ce mare. Dac\u01ce ne este frig, capilarele sangvine din derm\u01ce se \u00eengusteaz\u01ce, pentru a pierde mai pu\u0163in\u01ce c\u01celdur\u01ce, iar pielea devine palid\u01ce.S\u00e2ngele care curge prin aceste vase sangvine extrem de sub\u0163iri transport\u01ce substan\u0163ele nutritive sub cele dou\u01ce straturi ale pielii, iar de acolo va transporta produ\u015fii de catabolism. Dac\u01ce pielea este traumatizat\u01ce, \u00een locul r\u01cenii s\u00e2ngele se coaguleaz\u01ce \u015fi \u00eenchide plaga. Cicatricea format\u01ce protejeaz\u01ce \u00eempotriva agen\u0163ilor patogeni \u015fi a pierderii exagerate de s\u00e2nge.\u00cen derm\u01ce se g\u01cesesc \u015fi diferite termina\u0163iuni nervoase: acestea vor transmite la creier excita\u0163iile ce provoac\u01ce sim\u0163ul tactil. Excita\u0163iile dureroase sunt preluate de termina\u0163iile nervoase (receptorii) care se ramific\u01ce \u00een epiderm\u01ce. \u00cen por\u0163iunea superioar\u01ce a dermei se g\u01cesesc receptorii tactili, sau a\u015fa numi\u0163ii corpusculi Meissner, care percep presiunile u\u015foare. Ceva mai ad\u00e2nc sunt situa\u0163i corpusculii Ruffini care percep c\u01celdura, respectiv corpusculii Krause, responsabili de perceperea frigului. Spre marginea inferioar\u01ce a dermei se g\u01cesesc corpusculii Vater \u2013 Puccini, care au rol de a percepe presiunile puternice. Dac\u01ce aceste termina\u0163iuni nervoase trimit o informa\u0163ie c\u01cetre creier, sub efectul unor excita\u0163ii dureroase, presiune, sau c\u01celdur\u01ce, acesta va ac\u0163iona mu\u015fchii corespunz\u01cetori, de exemplu pentru a retrage m\u00e2na de pe o can\u01ce fierbinte.\u00cen ad\u00e2ncul dermei se afl\u01ce glandele sudoripare, formate dintr-o aglomerare de tubulen\u0163e \u00eentortocheate; au un rol indispensabil \u00een reglarea temperaturii corporale. Aceste glande produc acel lichid apos, pu\u0163in s\u01cerat \u2013 transpira\u0163ia, care se infiltreaz\u01ce prin pori la suprafa\u0163a pielii, dac\u01ce ne este foarte cald. Transpira\u0163ia, \u00een timp ce se evapor\u01ce, ne r\u01cece\u015fte corpul. Glandele sudoripare pe perioada unei zile produc 250 \u2013 500 de ml de transpira\u0163ie. \u00cen zilele foarte c\u01celduroase \u00eens\u01ce, putem evapora chiar \u015fi 2 l de sudoare.Un om are \u00een total \u00een jur de 3 milioane de glande sudoripare, greutatea total\u01ce ating\u00e2nd 100 de grame. Exist\u01ce deosebit de multe glande sudoripare pe fa\u0163\u01ce, la subra\u0163, \u00een palm\u01ce \u015fi \u00een talp\u01ce. \u00cen palm\u01ce de exemplu, g\u01cesim 350 de glande sudoripare pe centrimetru p\u01cetrat, \u00een timp ce \u00een dosul palmei doar 200.Transpira\u0163ia ne ajut\u01ce \u015fi la apucarea unor obiecte. Sudoarea acoper\u01ce \u00een strat sub\u0163ire brazdele degetelor noastre, usur\u00e2nd prinderea unor obiecte cu suprafa\u0163a neted\u01ce.<\/p>\n<p>R\u00e2ia<br \/>Este o boal\u01ce de piele foarte nepl\u01cecut\u01ce. Este produs\u01ce de un arachnid m\u01cerunt \u2013 r\u00e2ia. Tr\u01ceie\u015fte la suprafa\u0163a pielii, sau imediat sub ea, hr\u01cenindu-se cu celulele moarte, descuamate.R\u00e2ia femel\u01ce sap\u01ce galerii \u00een piele, unde \u00ee\u015fi depune ou\u01cele. Larvele eclozionate \u00ee\u015fi sap\u01ce drumul spre suprafa\u0163a pielii, unde devin adulte. Simptomele r\u00e2ii apar \u00een momentul \u00een care femelele p\u01cetrund \u00een piele. Deseori apar linii sub\u0163iri ro\u015fii \u00eentre degete. Dup\u01ce o vreme apar erup\u0163ii de culoare ro\u015fie, iritate pe corp. Cu excep\u0163ia capului, acestea pot atinge \u00eentregul corp, dar sunt mai frecvente la nivelul coatelor, t\u01celpilor, gleznelor.Erup\u0163iile provoac\u01ce m\u00e2nc\u01cerime puternic\u01ce, bolnavul se scarpin\u01ce des, mai ales atunci c\u00e2nd se \u00eenc\u01celze\u015fte pielea. R\u00e2ia poate fi tratat\u01ce u\u015for cu unele unguente, dar fiind o boal\u01ce transmisibil\u01ce, se vor trata toate persoanele care au venit \u00een contact cu bolnavul.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>V\u01ce pute\u0163i imagina o hain\u01ce croit\u01ce dintr-o singur\u01ce bucat\u01ce, care acoper\u01ce corpul de la cap p\u00e2n\u01ce la picioare, ap\u01cer\u01ce de v\u00e2nt, rezist\u01ce la ap\u01ce este puternic\u01ce, totu\u015fi elastic\u01ce, iar pe deasupra se re\u00eennoie\u015fte mereu? Nu? O purta\u0163i \u00een fiecare zi: e pielea!Pielea este cel mai mare organ al nostru. Pielea \u00eentins\u01ce a unui om adult [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90706"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90706"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90706\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90706"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90706"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90706"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}