{"id":90674,"date":"2018-02-13T04:51:00","date_gmt":"2018-02-13T04:51:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:42:52","modified_gmt":"2023-01-06T20:42:52","slug":"structura-genetica-populatiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/structura-genetica-populatiei\/","title":{"rendered":"Structura genetic\u0103 a popula\u0163iei"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><h3 class=\"post-title entry-title\" itemprop=\"headline\" style=\"background-color: white; color: #333333; font-family: Oswald, sans-serif; font-size: 20px; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; font-weight: normal; line-height: 1.1; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px; position: relative;\"><\/h3>\n<div class=\"post-body entry-content\" id=\"post-body-7154910767978392957\" style=\"background-color: white; color: #555555; font-family: Roboto, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 1.7; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; width: 615px;\">Termenul de \u201cpopula\u0163ie\u201d se utilizeaz\u0103 \u00een diferite domenii ale biologiei. \u00cen ecologie, de exemplu, o popula\u0163ie se poate constitui din totalitatea indivizilor ce reprezint\u0103 diferite specii \u015fi alc\u0103tuiesc planetonul.<br \/>O popula\u0163ie alc\u0103tuie\u015fte \u015fi un grup de oameni care apar\u0163in unei specii (Homo sapiens). \u00cen ultimul timp, gra\u0163ie dezvolt\u0103rii sistematicii \u015fi geneticii popula\u0163ionale, popula\u0163ia reprezint\u0103 o comunitate de indivizi, care se \u00eencruci\u015feaz\u0103 liber (panmictic) \u015fi dau urma\u015fi fecunzi, sunt supu\u015fi acelora\u015fi factori ai mediului \u015fi ocup\u0103 un anumit teritoriu (areal).Popula\u0163ia constituie unitatea de baz\u0103 a microevolu\u0163iei. Asupra popula\u0163iei ac\u0163ioneaz\u0103 factorii evolu\u0163iei: muta\u0163ia, migra\u0163ia, selec\u0163ia natural\u0103, driftul genetic etc.Caracteristicile cele mai importante ale popula\u0163iei sunt panmixia \u015fi structura ei genetic\u0103. Panmixia asigur\u0103 \u00eemperecherea randomizat\u0103 a indivizilor, iar structura ei genetic\u0103 asigur\u0103 prezen\u0163a unei totalit\u0103\u0163i de gene care confer\u0103 popula\u0163iei unitate. Popula\u0163iile au capacitatea de a se schimba \u00een timp. Aceast\u0103 \u00eensu\u015fire este determinat\u0103 de variabilitate.\u00cen dependen\u0163\u0103 de criteriul de mo\u015ftenire variabilitatea popula\u0163ional\u0103 poate fi divizat\u0103 \u00een:1. variabilitate neereditar\u0103, care asigur\u0103 adaptarea individului;2. variabilitate ereditar\u0103, care asigur\u0103 adaptarea popula\u0163iei.Variabilitatea neereditar\u0103 la prima vedere pare s\u0103 nu aib\u0103 valoare evolutiv\u0103. \u00cens\u0103 trebuie men\u0163ionat c\u0103 \u015fi aceast\u0103 variabilitate (\u00een cadrul normei de reac\u0163ie) este determinat\u0103 genetic. \u00cen acela\u015fi timp aceast\u0103 variabilitate, dirijat\u0103 de selec\u0163ia natural\u0103, asigur\u0103 adaptabilitatea indivizilor \u00een cadrul popula\u0163iei. Variabilitatea neereditar\u0103 este foarte diversificat\u0103. Se poate eviden\u0163ia:1. Variabilitate individual\u0103 determinat\u0103 de timp: 1.1 Variabilitate de v\u00e2rst\u0103 (adaptarea insectelor la diferite stadii ale ontogenezei \u015fi ocuparea ni\u015felor ecologice specifice);1.2 Variabilitatea individual\u0103 sezonier\u0103 (schimbarea bl\u0103nii la unele mamifere sau a penajului la unele p\u0103s\u0103ri);1.3 Variabilitatea genera\u0163iilor (adaptarea genera\u0163iilor \u00een dependen\u0163\u0103 de anotimp);2. Variabilitatea social\u0103 (castele la o serie de insecte);3. Variabilitatea ecologic\u0103:3.1 Variabilitatea biotipic\u0103 (adapt\u0103ri ce apar ca rezultat al ac\u0163iunii factorilor ecologici ai mediului (acofenotipuri));3.2 Variabilitatea determinat\u0103 de schimbarea temporar\u0103 a condi\u0163iilor mediului;3.3 Variabilitatea determinat\u0103 de organismul-gazd\u0103;3.4 Variabilitatea determinat\u0103 de densitatea popula\u0163iei;etc.4. Variabilitatea traumatologic\u0103:4.1 Variabilitatea provocat\u0103 de parazi\u0163i;4.2 Variabilitatea provocat\u0103 de leziuni \u015fi traumatisme.<br \/>Variabilitatea ereditar\u0103 are o valoare evolutiv\u0103 deosebit\u0103, deoarece asigur\u0103 adaptarea popula\u0163iei ca sistem integru, sistem \u00een care, conform concep\u0163iei clasice a evolu\u0163ionismului, au loc procesele microevolutive. Se eviden\u0163iaz\u0103 diferite forme de variabilitate ereditar\u0103:1. Variabilitatea muta\u0163ional\u0103 \u2013 este rezultatul apari\u0163iei unor remanieri \u00een structurile ereditare, fie ADN (muta\u0163ii genice), fie cromozomi (muta\u0163ii cromozomiale);2. Variabilitatea combinativ\u0103 \u2013 apare la urma\u015fi ca rezultat al \u00eencruci\u015f\u0103rii formelor parentale ce posed\u0103 genotipuri specifice;3. Variabilitatea epigenetic\u0103 \u2013 este rezultatul activit\u0103\u0163ii diferen\u0163iate a genelor \u00een cadrul dezvolt\u0103rii individuale a organismului (ontogenezei);4. Variabilitatea corelativ\u0103 \u015fi5. Variabilitatea compensa\u0163ional\u0103, care sunt rezultatul deregl\u0103rii \u00een func\u0163ionarea genotipului ca sistem integru. Asupra nivelului variabilit\u0103\u0163ii genetice \u00een popula\u0163ie influen\u0163eaz\u0103 diferi\u0163i factori care pot fi diviza\u0163i \u00een trei grupe:I. Sursele variabilit\u0103\u0163ii genetice \u2013 creeaz\u0103 fie direct (muta\u0163iile), fie indirect (recombina\u0163iile, driftul de gene) noi varia\u0163ii ce asigur\u0103 heterogenitatea genetic\u0103 a popula\u0163iei.Aceste surse sunt asigurate de:1. frecven\u0163a factorilor genetici \u00een baza legii lui Hardy-Weimberg;2. apari\u0163ia de noi factori genetici \u00een urma muta\u0163iilor \u015fi\/sau driftul de gene din alte popula\u0163ii;3. apari\u0163ia de noi genotipuri \u00een urma recombin\u0103rii genetice.II. Factorii care diminueaz\u0103 variabilitatea \u2013 asigur\u0103 tendin\u0163a spre mic\u015forarea nivelului de variabilitate genetic\u0103 \u00een popula\u0163ie. Aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 poate fi rezultatul:1. selec\u0163iei naturale;2. elimin\u0103rii \u00eent\u00e2mpl\u0103toare.III. Factorii care asigur\u0103 protec\u0163ia variabilit\u0103\u0163ii genetice de ac\u0163iunea eliminatorie a selec\u0163iei naturale.Protec\u0163ia genofondului popula\u0163iei este asigurat\u0103 de o gam\u0103 de factori care au un rol deosebit:1. mecanismele citofiziologice \u015fi2. factorii ecologici.Popula\u0163ia are o structur\u0103 genetic\u0103 polimorf\u0103, iar polimorfismul asigur\u0103 adaptarea acestei popula\u0163ii. Polimorfismul genetic se poate men\u0163ine la un anumit nivel sau se poate modifica dup\u0103 necesit\u0103\u0163ile popula\u0163iei \u00een condi\u0163iile concrete \u00een care tr\u0103ie\u015fte. Men\u0163inerea sau modificarea structurii genetice a popula\u0163iei, deci a frecven\u0163ei relative \u00een popula\u0163ie a unor gene \u00een raport cu altele reprezint\u0103 o problem\u0103 evolutiv\u0103 important\u0103. Repartizarea frecven\u0163ei genelor alele \u00eentr-o popula\u0163ie panmictic\u0103 este redat\u0103 de legea Hardy-Weimberg.Legea Hardy-Weimberg, care red\u0103 echilibrul genetic al popula\u0163iei panmictice, a fost elaborat\u0103 \u00een anul 1908 \u00een rezultatul studiilor efectuate de doi savan\u0163i, independent unul de altul, \u015fi anume a matematicianului G.H.Hardy (Anglia) \u015fi a medicului Weimberg (Germania) asupra frecven\u0163ei genelor \u00een cadrul unor popula\u0163ii. \u00centr-o popula\u0163ie panmictic\u0103 \u00een echilibru ce satisface anumite condi\u0163ii, frecven\u0163a genelor \u015fi a genotipurilor se men\u0163ine constant\u0103 de-a lungul genera\u0163iilor, iar popula\u0163ia se men\u0163ine \u00een echilibru indiferent de propor\u0163ia genelor dominante \u015fi recesive.S\u0103 admitem c\u0103 \u00eentr-o popula\u0163ie numeroas\u0103 (la care se pot aplica legile statistice) cu \u00eencruci\u015fare liber\u0103 frecven\u0163a alelei dominante a genei (A) este de 0,8 (sau 80%), iar frecven\u0163a alelei recesive a genei (a) \u2013 respectiv 0,2 (sau 20%). \u0162in\u00e2nd cont c\u0103 raportul de sexe \u00een popula\u0163ie este de 1:1, conform teoriei probabilit\u0103\u0163ii \u00een aceast\u0103 popula\u0163ie sunt posibile urm\u0103toarele combin\u0103ri de gene:<\/p>\n<p>[Image]<\/p>\n<p>\u2642\u2640 A0,8 a0,2 F1 A0,8 AA0,64 Aa0,16<br \/>a0,2 Aa0,16 aa0,04<br \/>\u00cen prima genera\u0163ie \u00een aceast\u0103 popula\u0163ie se va ob\u0163ine o segregare dup\u0103 genotip \u00een urm\u0103torul raport:0,64 AA : 0,32 Aa : 0,04 aaS\u0103 calcul\u0103m frecven\u0163ele genelor dominante (p) \u015fi recesive (q). 0,32 Aa 2 [Image]p = 0,64 AA + = 0,64 + 0,16 = 0,8 (sau 80%) 0,32 Aa 2 [Image]q = 0,04 aa + = 0,04 + 0,16 = 0,2 (sau 20%)<br \/>(Frecven\u0163ele genelor alele dominante (recesive) sunt egale cu suma format\u0103 de indivizii homozigo\u0163i dominan\u0163i (recesivi) \u015fi valoarea medie a indivizilor heterozigo\u0163i).Evident, \u00een genera\u0163iile urm\u0103toare sunt posibile acelea\u015fi raporturi ale genelor sau genotipurilor men\u0163ionate mai sus.\u0162in\u00e2nd cont c\u0103 p + q = 1, legea lui Hardy-Weimberg are urm\u0103toarea expresie matematic\u0103:p2AA + 2pqAa + q2aa = 1Aceast\u0103 lege se aplic\u0103 la o popula\u0163ie teoretic\u0103, ideal\u0103, deoarece pentru satisfacerea ei sunt impuse o serie de condi\u0163ii greu de realizat, \u015fi anume:1. prezen\u0163a panmixiei (\u00eencruci\u015f\u0103rii libere \u015fi la \u00eent\u00e2mplare);2. lipsa muta\u0163iilor;3. lipsa selec\u0163iei naturale;4. prezen\u0163a izol\u0103rii;5. genele s\u0103 fie localizate \u00een autozomi.\u00cen natur\u0103, \u00eens\u0103, \u00eencruci\u015f\u0103rile \u00een cadrul popula\u0163iei se produc cu un anumit grad de selectivitate, au loc muta\u0163ii (fie spontane, fie induse), selec\u0163ia natural\u0103 \u00ee\u015fi manifest\u0103 ac\u0163iunea sa (select\u00e2nd indivizii mai adapta\u0163i), iar num\u0103rul de indivizi poate varia \u00een limite destul de largi \u00een func\u0163ie de anumi\u0163i factori.Totu\u015fi, legea Hardy-Weimberg are o semnifica\u0163ie deosebit\u0103, deoarece constituie un model de referin\u0163\u0103 de la care se poate pleca \u00een calculul modific\u0103rii structurii genetice a unei popula\u0163ii naturale sau experimentale.\u00cen 1925 S.Wright a formulat teoria driftului genetic sau teoria echilibrului schimb\u0103tor.Conform acestei teorii, evolu\u0163ia \u00een natur\u0103 se poate produce mult mai rapid, dac\u0103 popula\u0163iile naturale se scindeaz\u0103 \u00een subpopula\u0163ii mai mici, par\u0163ial izolate, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se produc\u0103 schimb\u0103ri \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u00een frecven\u0163a genelor, scindare urmat\u0103 de interven\u0163ia selec\u0163iei naturale \u00eentre subpopula\u0163iile men\u0163ionate, ceea ce duce \u00een final la transformarea adaptiv\u0103 a acestora p\u00e2n\u0103 la nivelul raselor geografice \u015fi al speciilor str\u00e2ns \u00eenrudite.Wright consider\u0103 c\u0103 driftul poate asigura mult mai repede adaptarea speciei dec\u00e2t ac\u0163iunea selec\u0163iei naturale asupra popula\u0163iilor mari.\u00cens\u0103 driftul nu constituie o for\u0163\u0103 determinant\u0103 a evolu\u0163iei, deoarece efectele lui sunt de cele mai multe ori neadaptive.\u00cen combinare cu selec\u0163ia natural\u0103 el determin\u0103 \u00eens\u0103 transform\u0103ri evolutive mult mai rapide dec\u00e2t o face o selec\u0163ie natural\u0103 singur\u0103.\u00cen concluzie, driftul genetic reprezint\u0103 un factor ce influen\u0163eaz\u0103, de r\u00e2nd cu al\u0163i factori, asupra structurii genetice a popula\u0163iei.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Termenul de \u201cpopula\u0163ie\u201d se utilizeaz\u0103 \u00een diferite domenii ale biologiei. \u00cen ecologie, de exemplu, o popula\u0163ie se poate constitui din totalitatea indivizilor ce reprezint\u0103 diferite specii \u015fi alc\u0103tuiesc planetonul.O popula\u0163ie alc\u0103tuie\u015fte \u015fi un grup de oameni care apar\u0163in unei specii (Homo sapiens). \u00cen ultimul timp, gra\u0163ie dezvolt\u0103rii sistematicii \u015fi geneticii popula\u0163ionale, popula\u0163ia reprezint\u0103 o comunitate [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90674"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90674"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90674\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90674"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90674"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90674"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}