{"id":90670,"date":"2018-02-13T04:53:00","date_gmt":"2018-02-13T04:53:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:42:48","modified_gmt":"2023-01-06T20:42:48","slug":"william-harvey-descoperitorul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/william-harvey-descoperitorul\/","title":{"rendered":"William Harvey Descoperitorul circulatiei s\u00e3ngelui (1578-1657 )"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\u00cen prim\u00e3vara anului 1578 , a v\u00e3zut lumina zilei \u00een orasul Folkestone, din comitatul Kent, cel care avea sa devina una din personalitatile stiintifice cele mai proeminente ale Anglei si ale lumii, W. Harvey.
\u00cen timpul scolariz\u00e3rii sale W. Harvey a avut posibilitatea sa cunoasc\u00e3 lucr\u00e3rile anatomistilor italieni , ad\u00e2ncind pe acelea ale lui Colombo si Cesalpino, precum si ale profesorului s\u00e3u Fabrizio d\u2019Aquapendente.Climatul stiintific de la Padova, unde si-a inceput primele cercet\u00e3ri, avea astfel s\u00e3 influenteze epocala sa descoperire.Martori oculari povesteau c\u00e3, alunec\u00e2nd de pe varful unei c\u00e3rute si lovindu-si t\u00e2mpla, primul lucru a fost s\u00e3-si verifice pulsul propriu.Cu calmul ce \u00eel caracteriza, W. Harvey si-a inceput cercet\u00e3rile cu privire la circulatia s\u00eengelui. El a disecat numeroase animale, a f\u00e3cut vivisectii, spre a le observa inima si modul de miscare al s\u00eengelui \u00een sistemul de irigatie al organismului. Spre a stabili precis drumul f\u00e3cut in organism a experimentat pe c\u00e2ini , c\u00e3rora le lega diferitele vene si artere din anumite regiuni ale corpului. Astfel blocand vena cav\u00e3 a observat c\u00e3 vasele se tumefiaz\u00e3 spre extremitati, \u00cen timp ce portiunile lor apropiate de inim\u00e3 se golesc de continut. \u00cencet\u00e2nd blocarea, s\u00e2ngele si-a urmat calea spre atrii. Acest lucru l-a convins c\u00e3 s\u00e2ngele circul\u00e3 prin vene, din portiunile vecine, spre inim\u00e3.Dup\u00e3 numeroase experiente si observatii, \u00een anul 1619, c\u00e2nd si-a inceput cursul de anatomie, W.Harvey a expus conceptia sa despre circulatia s\u00e2ngelui. Datorit\u00e3 structurii el admite c\u00e3 \u201es\u00e2ngele str\u00e3bate mereu pl\u00e3m\u00e2nii, spre a se \u00eentoarce in aort\u00e3, ca la jocul celor dou\u00e3 clapete, al unei pompe de ap\u00e3\u201d. El mai admite, c\u00e3 \u201es\u00e2ngele trece prin artere spre vene, de unde se demonstreaz\u00e3 c\u00e3 are o miscare perpetu\u00e3, in cerc a s\u00e2ngeluisub impulsul inimii\u201d. Aceste c\u00e2teva r\u00e2nduri contin miezul epocalei descoperiri. Marele merit al lui Harvey este si acela de a-si fi bazat afirmatiile sale pe o serie de demonstratii matematice. Astfel el a introdus pentru prima oar\u00e3, in cercet\u00e3rile biologice anumite elemente matematice. Prin aplicarea legilor mecanice a ajuns la concluzia c\u00e3 miscarea s\u00e2ngelui in artere provine din izbirea coloanei sanguine de peretii elastici ai acestora. Aplicarea mecanicii in fiziologie avea s\u00e3 aib\u00e3 urm\u00e3ri \u00eensemnate pentru dezvoltarea medicinii. Desi prezent\u00e2nd, inc\u00e3 din anul 1619, publicului larg teoria sa despre circulatia s\u00e2ngelui, Harvey ca un adev\u00e3rat savant, prudent in lansarea unor descoperiri revolutionare, a mai avut nevoie de \u00eenc\u00e3 9 ani de cercetare si verific\u00e3ri minutioase, \u00eenainte de a publica \u00een 1628 lucrarea sa capital\u00e3 intitulat\u00e3: \u201eExercitatio anatomica de motu codis et sanguinis in animalibus\u201d(Cercetarea anatomic\u00e3 despre miscarea inimii si a s\u00e2ngelui la animale). Observatiile sale nu se limiteaz\u00e3 numai la om, ci el studiaza anatomia si circulatia la numeroase grupe de vertebrata si nevertebrate. P\u00e3s\u00e3rile, soparlele, broastele, racii, molustele, viermii, insectele, embrionii de vertebrate, toate il pasioneaza si il intereseaz\u00e3; el constata prezenta inimii la vreo 60 de specii diferite, studiaza rolul ei in circulatia s\u00e2ngelui, preocup\u00e2ndu-se de acest fenomen indeosebi la om. \u00cen anul 1651, Harvey publica o lucrare tot at\u00e2t de importanta si concisa ca si prima intitulat\u00e3: \u201eExercitione de generatione animalum\u201d(Cercet\u00e3ri despre dezvoltarea animalelor). \u00cen aceast\u00e3 lucrare, autorul se preocup\u00e3 de dezvoltarea embrionar\u00e3 a inimii si a arterelor la diferite grupe de animale. El studiaz\u00e3 foarte am\u00e3nuntit dezvoltarea embrionar\u00e3 a g\u00e3inii si a c\u00e3prioarei, ar\u00e3t\u00e2nd c\u00e3 inima apare mai devreme ca ficatul. Harvey urm\u00e3reste dezvoltarea p\u00e3rtilor embrionului si succesiunea aparitiei si diferentierilor, ar\u00e3t\u00e2nd c\u00e3 organele absolut necesare vietii apar si se dezvolt\u00e3 primele, iar organele care prezint\u00e3 caractere mai speciale de protectie , de ap\u00e3rare, se dezvolt\u00e3 la urm\u00e3.\u00cen felul acesta, el intrevede legea lui Baer, formulat\u00e3 peste 200 de ani mai t\u00e2rziu. \u00cen urma studiilor aprofundate efectuate asupra dezvolt\u00e3rii animalelor, Harvey ajunge la o concluzie pe care o sintetizeaz\u00e3 in celebrul dicton \u201eOmne animai ex ovo\u201d(Orice animal provine din ou); desi el nu a putut vedea ou de c\u00e3prioar\u00e3, lua drept ou embrionul t\u00e2n\u00e3r. Prin observatiile f\u00e3cute, Harvey este primul biolog care se situeaza pe pozitiile teoriei epigenezei. Studiind dezvoltarea diferitelor grupe de animale, el stabileste leg\u00e3tura dintre ontogenie si filogenie. \u201e Fiecare animal in timpul form\u00e5rii sale parcurge aceleasi trepte: el trece prin diferite trepte de organizare, devenind succesiv, ba ou, ba embrion, apropiindu-se de perfectiune cu fiecare faz\u00e3 a dezvolt\u00e3rii\u201d. Lucrarea ap\u00e3rut\u00e3 in anul 1651 a fost scris\u00e3 la v\u00e2rsta de 73 de ani c\u00e2nd Harvey devenise una dintre personalitatile stiintifice, cele mai remarcabile ale secolului al-XVII-lea. William Harvey a murit la 3 iunie 1657, in varsta de aproape 80 de ani si a fost inmorm\u00e2ntat la Hampsteat in Essex. Se spune c\u00e3 in ultimele ore ale vietii a urm\u00e3rit linistit alterarea pulsului s\u00e3u si apropierea deznod\u00e3m\u00e2ntului. Din studiul marelui savant, putem afirma c\u00e3 acesta a reusit s\u00e3 elucideze problema circulatiei s\u00e2ngelui, s\u00e3 organizeze si \u00eembine cunostintele sale intr-o geniala sintez\u00e3.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen prim\u00e3vara anului 1578 , a v\u00e3zut lumina zilei \u00een orasul Folkestone, din comitatul Kent, cel care avea sa devina una din personalitatile stiintifice cele mai proeminente ale Anglei si ale lumii, W. Harvey.\u00cen timpul scolariz\u00e3rii sale W. Harvey a avut posibilitatea sa cunoasc\u00e3 lucr\u00e3rile anatomistilor italieni , ad\u00e2ncind pe acelea ale lui Colombo si […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90670"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90670"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90670\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90670"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90670"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90670"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}