{"id":90640,"date":"2018-02-13T07:51:00","date_gmt":"2018-02-13T07:51:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:42:39","modified_gmt":"2023-01-06T20:42:39","slug":"filosofia-si-simt-comun-sau-punctul-de","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/filosofia-si-simt-comun-sau-punctul-de\/","title":{"rendered":"Filosofia \u015fi sim\u0163 comun sau \u2018Punctul de vedere natural\u2019"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\u2022 Sim\u0163ul comun sau punctul de vedere natural \u015fi experien\u0163a obi\u015fnuit\u0103.
\u2022 Sim\u0163ul comun ca un corp de prejudec\u0103\u0163i.
\u2022 Prejudec\u0103\u0163i, opinii \u015fi judec\u0103\u0163i.
\u2022 Atitudinea lui Kant \u00een problema prejudec\u0103\u0163ilor.
\u2022 Filosofia, \u015ftiin\u0163a pro \u015fi versus sim\u0163ul comun.
\u2022 Sim\u0163ul comun \u00een perspectiva filosofiei limbii comune.
\u2022 Atitudinea radical\u0103 a filosofiei fa\u0163\u0103 de sim\u0163ul comun \u00een ilustr\u0103ri paradigmatice din istoria filosofiei universale.
\u2022 Spinoza, Lebnitz, filosofia upani\u015fodic\u0103.
\u2022 Sim\u0163ul comun sau punctul de vedere natural
Sim\u0163ul comun, numit \u015fi punctul de vedere natural \u015fi chiar, bunul sim\u0163 este o concep\u0163ie comprehensiv\u0103 despre lume, via\u0163\u0103 \u015fi om care asum\u0103 idei apar\u0163in\u00e2nd tradi\u0163iei culturale \u015fi elemente ale g\u00e2ndirii \u015ftiin\u0163ifice. Putem spune c\u0103 exist\u0103 \u015fi o serie de elemente de filosofie \u2018u\u015foar\u0103\u2019 \u015fi popular\u0103, \u00een sensul lui Hume, care \u00ee\u015fi ia substan\u0163a discu\u0163iei filosofice din existen\u0163a de toate zilele \u015fi conversa\u0163ie, dar pe care nu o prelucreaz\u0103 \u00een modul specific \u015ftiin\u0163ei, accesibil\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 rigoare, un gen de filosofie care are ca premis\u0103 experien\u0163a proprie de via\u0163\u0103. Expresia \u2018atitudinea natural\u0103\u2019 sau \u2018punct de vedere natural\u2019 a fost folosit\u0103 pentru prima dat\u0103 de Edmund Husserl pentru a descrie atitudinea noastr\u0103 \u00een experien\u0163a obi\u0163nuit\u0103, caracterizat\u0103 \u00een contrast cu atitudinea reflexiv\u0103 prezent\u0103 \u00een experien\u0163a reflexiv\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei, atitudine prin excelen\u0163\u0103 interogativ\u0103. Specificul atitudinii naturale consist\u0103 \u00een naivitate, spontaneitate \u015fi dogmatism. \u00cen experien\u0163a \u2018natural\u0103\u2019 omul se prive\u015fte doar ca parte a unei lumi infinite extinse \u00een spa\u0163iu \u015fi timp. Spa\u0163iul \u015fi timpul alc\u0103tuiesc cadrul fundamental, absolut al experien\u0163ei, care ne d\u0103 imediat lumea existen\u0163ei, c\u00e2mpul g\u00e2ndirii \u015fi existen\u0163ei noastre.
Lumea experien\u0163ei cuprinde nu numai fapte, ci \u015fi valori \u015fi bunuri, mai importante fiind natura fizic\u0103 \u015fi societatea uman\u0103, am\u00e2ndou\u0103 alc\u0103tuind \u2018baza natural\u0103 a experien\u0163ei \u015fi g\u00e2ndirii noastre \u015ftiin\u0163ifice\u2019. Din \u2018punct de vedere natural\u2019, lumea existen\u0163ei naturale este ultra comprehensiv\u0103, larg cuprinz\u0103toare, \u00eenglob\u00e2nd \u015fi lumea dat\u0103 a culturii.
Dac\u0103 natura constituie domeniul \u015ftiin\u0163elor naturii, valorile sunt subiectul specific al \u015ftiin\u0163elor culturii(spiritului) \u015fi al filosofiei.
Obiectul cercet\u0103rii filosofice, al c\u0103rei rezultat poate fi o teorie critic \u00eentemeiat\u0103, reflexiv\u0103 a \u00eentregii existen\u0163e, o constituie c\u00e2mpul de investiga\u0163ie extins. Unii autori nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc aprecierea c\u0103 sim\u0163ul comun este naiv \u015fi inerent inferior. Credin\u0163ele, opiniile beneficiaz\u0103 de eviden\u0163a conferit\u0103 de experien\u0163\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163e. Concep\u0163ia \u2018natural\u0103\u2019 are la baz\u0103 experien\u0163a perceptual\u0103 \u015fi la r\u00e2ndul ei este punct de plecare al reflec\u0163iei.
Dialectica intertela\u0163iilor sim\u0163 comun, \u015ftiin\u0163e \u015fi filosofie sunt comentate de M.Farber astfel:
\u2018Un proces niciodat\u0103 \u00eencheiat de revizuire a concep\u0163iilor sim\u0163ului comun \u015fi experien\u0163ei naturale rezult\u0103 din realiz\u0103rile \u015ftiin\u0163elor speciale. Idei care au fost folosite necritic \u00een concep\u0163ia natural\u0103 despre lume, astfel ca timp, spa\u0163iu, materie, infinit, scop, cauz\u0103, valoare, etc. devin subiect al analizei din partea unui grup de \u015ftiin\u0163e \u015fi acest proces este continuat de filosofie\u2019. \u00cen locul credin\u0163elor(opiniilor)(beliefs) acceptate necritic vine idealul unui set de credin\u0163e(beliefs) logic justificate. Un pas preg\u0103titor necesar care trebuie s\u0103 fie decisiv \u00eentreprins este s\u0103 plas\u0103m toate credin\u0163ele trecute \u015fi concep\u0163iile necritic acceptate sub semnul \u00eentreb\u0103rii.
Aceast\u0103 procedur\u0103 este adesea foarte dificil\u0103 pentru a fi instituit\u0103 totu\u015fi, \u015fi \u00een fapt este rar realizat\u0103, ceea ce face necesar s\u0103-i relev\u0103m importan\u0163a. \u00cen mod ideal poate fi exprimat\u0103 negativ ca libertate de prejudec\u0103\u0163i sau credin\u0163e nefundate de orice fel; \u015fi pozitiv, ca o construc\u0163ie a unei teorii despre om \u015fi cosmos pe baza experien\u0163ei \u015fi cunoa\u015fterii \u015ftiin\u0163ifice\u2019.
L.Blaga descrie sim\u0163ul comun ca fiind un corp de prejudec\u0103\u0163i dar pe care individul integrat perfect \u00een colectivitate nu le va descoperi niciodat\u0103 ca atare \u2026 \u2018Este mai bine s\u0103 ne d\u0103m seama de aceast\u0103 situa\u0163ie \u00eenainte de a vorbi despre ruptura pe care filosoful o efectueaz\u0103 \u00een omogenitatea sim\u0163ului comun\u2019. Dup\u0103 Blaga, sim\u0163ul comun se constituie ca un corp de prejudec\u0103\u0163i. O prejudecat\u0103 este o unitate de eviden\u0163e false.
Kant define\u015fte prejudecata ca fiind \u2018tendin\u0163a ra\u0163iunii spre pasivitate \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 spre heteronomie. Tot Kant relev\u0103 natura prejudec\u0103\u0163ilor \u015fi subliniaz\u0103 necesitatea combaterii lor din dou\u0103 motive: \u00een numele adev\u0103rului, c\u0103ci dac\u0103 ra\u0163iunea se comport\u0103 pasiv este posibil\u0103 \u00een demersul ei de eroare \u015fi iluzie; \u00een numele libert\u0103\u0163ii, deoarece dac\u0103 ra\u0163iunea este pasiv\u0103 subiectul nu g\u00e2nde\u015fte prin el \u00eensu\u015fi ci prive\u015fte legea din exterior. \u2018A g\u00e2ndi liber, \u00eenseamn\u0103 a fi autonom\u2019.
Exemple: \u2018p\u0103m\u00e2ntul ar fi plan\u2019, \u2018aerul n-are greutate\u2019, \u2018un b\u0103\u0163 introdus \u00eentr-un pahar cu ap\u0103 pare fr\u00e2nt la nivelul apei\u2019.
Omul prin situa\u0163ia sa \u00een lume are prejudec\u0103\u0163i, dar trebuie s\u0103 lupte pentru a te \u00eenfrunta.
Bunul sim\u0163(echivalent cu sim\u0163ul comun) are o concep\u0163ie pozitiv\u0103 \u00een concep\u0163ia lui Descartes(\u2018bunul sim\u0163 este lucrul cel mai bine \u00eemp\u0103r\u0163it \u00eentregii lumi\u2019), dar una peiorativ\u0103 \u00een filosofia lui Hegel: \u2018modul de a g\u00e2ndi al unui timp \u00een care sunt con\u0163inute toate prejudec\u0103\u0163ile timpului\u2019.
Teoretic prejudecata este un obstacol \u00een cunoa\u015ftere, fiind o explica\u0163ie a lucrurilor f\u0103r\u0103 baz\u0103 ra\u0163ional\u0103, \u015fi deci suspectat\u0103.
Unele prejudec\u0103\u0163i se constituie, ca sistem de prezent\u0103ri \u015fi valori proprii.
Prejudecata se define\u015fte ca fiind mai mult dec\u00e2t o ignoran\u0163\u0103 sau mai pu\u0163in dec\u00e2t o judecat\u0103.
Spre deosebire de prejudecat\u0103, opinia se formeaz\u0103 plec\u00e2nd de la experien\u0163\u0103(personal\u0103) \u015fi are o elaborare la baz\u0103, care const\u0103 \u00een comparare \u015fi reflexie.
Kant a acordat aten\u0163ie special\u0103 studiului problemei prejudec\u0103\u0163ilor, le-a definit sursele \u015fi le-a clasificat. Tot el spunea: \u2018Judec\u0103\u0163ile provizorii nu trebuie confundate cu prejudec\u0103\u0163ile. Prejudec\u0103\u0163ile sunt judec\u0103\u0163i provizorii pentru faptul c\u0103 sunt acceptate ca principii. Fiecare prejudecat\u0103 trebuie considerat\u0103 drept un principiu al judec\u0103\u0163ilor eronate. Din prejudec\u0103\u0163i nu decurg prejudec\u0103\u0163i, ci judec\u0103\u0163i eronate.
Trebuie s\u0103 distingem cuno\u015ftin\u0163a fals\u0103, care decurge prin prejudecat\u0103, de sursa ei, de prejudecata \u00eens\u0103\u015fi\u2019.
Kant consider\u0103 ca surse principale ale prejudec\u0103\u0163ilor urm\u0103toarele trei: 1.imita\u0163ia(care se propag\u0103 din mijloace, ca formule, aforisme, sentin\u0163e),2.obi\u015fnuin\u0163a, 3.\u00eenclina\u0163ia.
Imita\u0163ia este sursa cea mai fertil\u0103 \u015fi prolific\u0103 \u00een materie de prejudec\u0103\u0163i. Se pot distinge prejudec\u0103\u0163i ale autorit\u0103\u0163ilor \u015fi projudec\u0103\u0163i din amor propriu \u015fi cuprind urm\u0103toarele feluri: prejudecat\u0103 fa\u0163\u0103 de autoritatea persoanei, prejudecat\u0103 fa\u0163\u0103 de autoritatea mul\u0163imii, fa\u0163\u0103 de autoritatea epocilor.
Sim\u0163ul comun ca entitate are o compozi\u0163ie eterogen\u0103, \u00eenc\u00e2t nefiind sistematic, are mai cur\u00e2nd caracterul unui amalgam.
Putem afirma c\u0103 sim\u0163ul comun con\u0163ine un element de corectitudine generat de eviden\u0163a relevant\u0103 disponibil\u0103 datorat\u0103 experien\u0163ei naturale, dar\u015fi elementelor, \u015ftiin\u0163ifice asimilate \u00een plus, se sus\u0163ine c\u0103 exist\u0103 multe credin\u0163e fundamentale despre natur\u0103 \u015fi societate, \u00eentemeiate pe experien\u0163a obi\u015fnuit\u0103. Oricum, sim\u0163ul comun(dac\u0103 distingem \u00eentre stiin\u0163\u0103 fundamental\u0103 \u015fi stiin\u0163\u0103 aplicat\u0103) \u0103i afl\u0103 \u00eentr-un raport activ cu cea din urm\u0103, deoarece produsele tehnologice devin lucruri ale lumii experien\u0163ei.<\/p>\n

\u2022 Filosofia pro \u015fi versus sim\u0163ul comun
Whitehead exprim\u0103 ideea c\u0103 \u00eencrederea \u00een eviden\u0163a disponibil\u0103 a sim\u0163ului comun este \u2018demn\u0103 de crezare\u2019, aceast\u0103 eviden\u0163\u0103 a experien\u0163ei ob\u0163inute reprezent\u00e2nd testul final al absurdit\u0103\u0163ii.
Nu to\u0163i filosofii au o atitudine unitar\u0103. Blaga vede \u00eentre sim\u0163ul comun \u015fi filosofie discontinuitate. Parmenide \u00een schimb, datorit\u0103 metafizicii sale deductiv gnoseologic\u0103 a sim\u0163urilor, al experien\u0163ei senzoriale a fost mult timp omis pe nedrept. Platon \u00eens\u0103 este \u00eentemeiatorul tradi\u0163iei \u00een filosofie, care a criticat \u015fi dispre\u0163uit sim\u0163ul comun.
Hegel are o concep\u0163ie definit\u0103, dat repro\u015furile formulate la adresa sim\u0163ului comun \u00ee\u015fi au r\u0103d\u0103cina \u00een modul \u00een care este definit \u015fi privit. Astfel, se identific\u0103 cu dogmatismul \u015fi conservatorismul, exercit\u00e2nd prin natura lui constr\u00e2ngeri \u015fi \u2018tiranii ale obiceiului\u2019 asupra g\u00e2ndirii creatoare(interzic\u00e2nd mirarea \u015fi \u00eendoiala) l-a contra-pus filosofiei.
Sim\u0163ul comun a \u00eentre\u0163inut falsa certitudine \u015fi obedien\u0163a dogmatic\u0103, asigur\u00e2nd un confort familiar departe de incertitudinile cunoa\u015fterii.
Fr.Nietzsche, \u00een lumina perspectivismului s\u0103u, a sus\u0163inut c\u0103 toate concep\u0163iile, teoriile filosofice sunt false sau fictive, iar ceea ce interpret\u0103m ca adev\u0103rat este o eroare convenabil\u0103, necesar\u0103 vie\u0163ii noastre. Aceste teorii filosofice pretind c\u0103 ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 un adev\u0103r etern \u015fi transcendent. Aprecierea aceasta o aplic\u0103 Nietzsche \u015fi sim\u0163ul comun \u015fi viziunea de turm\u0103, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care face unele considera\u0163ii interesante. Viziunea de turm\u0103, este o fic\u0163iune convenabil\u0103, necesar\u0103 nou\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t supravie\u0163uirea noastr\u0103 depinde de ea. Filosofiile nu sunt nimic mai mult dec\u00e2t interpret\u0103ri din anumite perspective, nu viziuni complete asupra lucrurilor, absolute \u015fi definitive. Nietzsche protesteaz\u0103 \u00eempotriva filosofilor care sus\u0163in o a\u015fa-zis\u0103 \u2018preocupare, dezinteresat\u0103\u2019 pentru cunoa\u015ftere \u015fi adev\u0103r \u015fi c\u0103 nu se poate sc\u0103pa de valori specifice, interese, atitudini personale; nu exist\u0103 \u2018lumea real\u0103\u2019 pe care filosofii metafizicieni o postuleaz\u0103 ca existent\u0103 \u00een spatele celei aparente.
G.E. Moore este adev\u0103ratul promotor al filozofiei sim\u0163ului comun. Iat\u0103 o succint\u0103 prezentare a concep\u0163iei sale: \u2018Argumentul lui Moore a fost acela c\u0103 el era sigur c\u0103 ceea ce el a numit viziunea sim\u0163ului comun asupra lumii, era un lucru adev\u0103rat. Aceasta nu l-a angajat s\u0103 accepte asupra lumii era un lucru adev\u0103rat. Acesta nu l-a angajat s\u0103 accepte tot ceea ce omul de pe strad\u0103 putea s\u0103 cread\u0103, ci numai adev\u0103rul unor afirma\u0163ii generale, de bun sim\u0163, de tipul: lumea con\u0163ine un num\u0103r de obiecte fizice care \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 identitatea de-a lungul unei perioade, mai lungi sau mai scurte, independent de faptul c\u0103 ele sunt observate sau studiate sau unele din aceste obiecte fizice sunt sensibile \u015fi cele care posed\u0103 sim\u0163uri nclud un num\u0103r considerabil de acte de con\u015ftiin\u0163\u0103.
Moore nu a oferit argumente \u00een favoarea valabilit\u0103\u0163ii teoriilor sale.
Ayer arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 o supozi\u0163ie despre motivele pe care le avem pentru a sus\u0163ine aceste credin\u0163e de bun sim\u0163 au o ra\u0163iune suficient\u0103. Tot el se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 ra\u0163iunea pe care \u00eentemeiem credin\u0163ele noastre de bun sim\u0163 este o ra\u0163iune suficient\u0103 ? \u00eentrebarea nu este dezb\u0103tut\u0103 de adeptul sim\u0163ului comun, \u00eens\u0103 cred c\u0103 un r\u0103spuns bun l-ar oferi apelul la \u2018\u00een\u0163eles\u2019. \u2018A pricepe \u00een\u0163elesul acestor aser\u0163iuni diverse \u00eenseamn\u0103 a avea criterii de a decide dac\u0103 aceste criterii sunt satisf\u0103cute \u00een orice instan\u0163\u0103 dat\u0103. Este o problem\u0103 ce \u0163ine de observa\u0163ia curent\u0103 \u015fi nu de analiza filozofic\u0103, o praxie care poate fi generalizat\u0103 \u015fi de \u015ftiin\u0163e, conchide Ayer. Investiga\u0163ia sensului a devenit treptat ocupa\u0163ia serioas\u0103 a filozofilor. Ramsey a spus c\u0103 investigarea sensului ar putea duce la o schimbare a sensului unor termeni esen\u0163iali. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi \u00een\u0163elesuri ascunse ale na\u0163iunilor. Problema defini\u0163iei ridic\u0103 autentice dificult\u0103\u0163i. De exemplu timpul la Angustin, durat\u0103 la Bergson, simultaneitatea la Ernstein angajeaz\u0103 analiza sensurilor ca termeni uzuali pentru sim\u0163ul comun, ceea ce va conduce la conceptele cu statutul teoretic, \u015ftiute azi la Wittgenstein, Austin, Ryle, \u00een genere reprezentan\u0163ii filozofiei analitice, este vorba de filozofii limbajului obi\u015fnuit se situeaz\u0103 pe pozi\u0163ia care apeleaz\u0103 la sim\u0163ul comun \u00een investiga\u0163ia filozofic\u0103, aici apelul la sim\u0163ul comun devine apelul la limbajul obi\u015fnuit care \u00eel \u00eencorporeaz\u0103 organic \u015fi semnificant. Categoriile g\u00e2ndirii le g\u0103sim \u00een schemele limbajelor, vorbitorilor. Experien\u0163a, \u2018mediul\u2019 sim\u0163ului comun este dat\u0103 \u00een limbaj; lumea noastr\u0103 \u015fi limbajul nostru exist\u0103 una prin cel\u0103lalt c\u0103ci cum spune Gadamer \u2018lumea nu este lume dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care se exprim\u0103 \u00eentr-un limbaj, iar limba n-are existen\u0163\u0103 veritabil\u0103 dec\u00e2t prin lumea care ia na\u015ftere\u2019.
Sim\u0163ul comun corespunde certitudinii sensibile care inaugureaz\u0103 itinerarul \u00een Fenomendogia spiritului este con\u015ftiin\u0163a naiv\u0103 care crede c\u0103 este suficient s\u0103 prive\u015fti lumea pentru a cunoa\u015fte \u015fi care nu se integreaz\u0103 asupra sa \u00eens\u0103\u015fi interoga\u0163ia, critic\u0103 \u015fi cunoa\u015fterea ca \u015ftiin\u0163\u0103 sunt mijloacele filozofiei \u015fi marcheaz\u0103 grani\u0163a \u00eentre ea \u015fi sim\u0163ul comun \u015fi acestea \u00eenso\u0163ite de \u00eendoial\u0103, incertitudini, decep\u0163ii, deziluzorii. C\u00e2nd experien\u0163a obi\u015fnuit\u0103 \u00ee\u015fi descoper\u0103 limita, negativitatea ei semnific\u0103 faptul c\u0103 lucrul nu este a\u015fa cum \u00eel g\u00e2ndim. Experien\u0163a con\u015ftiin\u0163ei naturale \u00eencepe s\u0103 se formeze c\u0103tre reflexie, universalitate, se schimb\u0103 \u00een urma iluziei neantului, scandalului, ne schimb\u0103 prima noastr\u0103 viziune, constr\u00e2ng\u00e2ndu-ne s\u0103 o rectific\u0103m sau s\u0103 o abandon\u0103m. Experien\u0163a con\u015ftiin\u0163ei prin decep\u0163ie, \u00eendoial\u0103, \u015foc, scandal ajunge la filozofie, c\u00e2nd experien\u0163a devine dep\u0103\u015fire \u015fi deschidere.
Filosofia este mai radical\u0103 cu sim\u0163ul comun dec\u00e2t este \u015ftiin\u0163a. \u00cen timp ce \u015ftiin\u0163a nu este de acord cu prejudec\u0103\u0163ile, numite speciale, precis delimitate, unele men\u0163ionate deja.
Dac\u0103 omul de \u015ftiin\u0163\u0103 \u2018se declar\u0103 explicit sau inplicit de acord cu aproape toate structurile \u015fi aspectele constitutive ale sim\u0163ului comun\u2019, mul\u0163umindu-se doar cu \u2018demolarea\u2019 prejudec\u0103\u0163ilor speciale, concrete referitoare la animite fenomene, filosofii, duce mult mai radical aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 dincolo de ce \u015ftiin\u0163\u0103 face. Atacul filosofiei vizeaz\u0103 nu prejudec\u0103\u0163i speciale (la orizont p\u0103m\u00e2ntul, ni se pare, se une\u015fte cu cerul, soarele se \u00eenv\u00e2rte\u015fte \u00een jurul p\u0103m\u00e2ntului) pe care le las\u0103 \u00een seama \u015ftiin\u0163elor ci chiar prejudec\u0103tile constitu\u0163ionale ale sim\u0163ului comun: Russell vorbe\u015fte de tirania obiceiului, refuzul \u00een indoial\u0103 absolutizarea unei tradi\u0163ii f\u0103r\u0103, libertatea generatoare de dogmatismul care fixeaz\u0103 g\u00e2ndirea \u00een certitudini, moarte.
Hegel critic\u0103 intelectul perceptiv pentru fixarea la primul adev\u0103r, care \u00een desf\u0103\u015furarea fenomenologic\u0103 a experien\u0163ei con\u015ftiin\u0163ei nu are suficient\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 s\u0103-\u015fi sesizeze inadecvarea \u015fi poten\u0163iala dep\u0103\u015fire, dincolo de certitudinea sensibil\u0103.
Filosoful rom\u00e2n consider\u0103 c\u0103 acest mod al sim\u0163ului comun de a vedea multiplicarea lucr\u0103rilor, permanen\u0163a \u015fi prefacerea, mobilitatea se datoreaz\u0103 \u00eenclin\u0103rii funciare a sim\u0163ului comun de a avea \u00eencredere absolut\u0103 \u00een sim\u0163uri ca izvor posibil de cunoa\u015ftere cu acest aspect \u2013 \u00eencrederea absolut\u0103 \u00een sim\u0163uri ca izvor de cunoa\u015ftere este momentul s\u0103 amintim c\u0103 \u015fcoala eleat\u0103 (Parmenide, Zenon) pare s\u0103-\u015fi fi propus, \u2018s\u0103 suspende\u2019 \u00eenclinarea funciar\u0103 a sim\u0163urilor, submin\u00e2nd \u2018creditul pe care sim\u0163ul comun \u00eel acord\u0103 sim\u0163urilor\u2019. Parmenide exalt\u0103 virtutiile g\u00e2ndiri logice, plas\u00e2ndu-se strict \u00een sfera ra\u0163ionamentului logic, astfel va ar\u0103ta c\u0103 existen\u0163a este unic\u0103, indivizibil\u0103, finit\u0103, sferic\u0103, plin\u0103, solid\u0103, neschimb\u0103toare \u015fi nemi\u015fcat\u0103. Numai existen\u0163a \u00een eterna ei mobilitate \u015fi unicitate indivizibil\u0103 este ceea ce se poate g\u00e2ndi logic, iar non-existen\u0163a cpn\u0163ine o conteradic\u0163ie, semnul iluzoriului \u015fi caducit\u0103\u0163ii. Imagina\u0163ia lui Paramide pe plan abstract poate ascunde erori-identificarea existen\u0163ei cu \u2018plinul \u015fi non-existen\u0163a cu golul\u2019 de la care pornind vei face deduc\u0163ie despre a\u015fa-zis\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea \u2018plin\u0103\u2019, \u2018finit\u0103\u2019, \u2018sferic\u0103\u2019 a existen\u0163ei, o imagine total \u015fi radical opus\u0103 celei zugr\u0103vite de sim\u0163ul comun.
\u00cenc\u0103 un exemplu \u00een care filosofia violenteaz\u0103 radical sim\u0163ul comun o d\u0103 Blaga, care invoc\u0103 filosofia indian\u0103 a Upani\u015fadelor. Sim\u0163ul comun crede \u00eentr-o popularitate de \u201ceuri\u201d, \u201ceu exist\u201d, \u201ctu exi\u015fti\u201d, \u201cel exist\u0103\u201d, etc. Prin urmare, exist\u0103 nenum\u0103rate \u201ceuri\u201d. O asemenea credin\u0163\u0103 era curent\u0103 printre inzii epocii Upani\u015fadelor, care prop\u0103v\u0103duia doctrina identit\u0103\u0163ii dintre Brahman \u201ccare este Dumnezeu\u201d, \u015fi Atman care este \u201csinele\u201d omului. Totodat\u0103 filosofia upani\u015fadic\u0103, suspend\u00e2nd sim\u0163urile, \u015fi odata cu ele eviden\u0163a furnizat\u0103 cobor\u00e2nd \u00een ad\u00e2ncurile suflete\u015fti, sesizeaz\u0103 pe plan profund al existen\u0163ei unui singur eu, care este Atman \u015fi care este tot una cu Brahman, singurul existent cu adev\u0103rat, eul divin \u00een noi, \u00een raport cu care eurile umane, individuale, concrete nu sunt ale lui Atman \u2013Brahman.
Ultimul exemplu, dar cel mai concludent este cel al cauzalit\u0103\u0163ii, care ne ofer\u0103 prilejul s\u0103 \u015ftim p\u00e2n\u0103 unde merge adversitatea filosofiei fa\u0163\u0103 de sim\u0163ul comun. Este \u015ftiut c\u0103 sim\u0163ul comun se conduce frecvent, dac\u0103 nu mereu, dup\u0103 credin\u0163a \u00een obiectivitatea conceptului de cauzalitate, \u00eenc\u00e2t putem spune c\u0103 nu se poate separa de el. \u201cOcazi\u0163ionali\u015ftii\u201d, au sesizat c\u0103 \u00een domeniul rela\u0163iilor dintre suflet \u015fi corp \u201ccauzalitatea\u201d nu se aplic\u0103, ci ceea ce pare a fi cauzalitate natural\u0103 este mai cur\u00e2nd miracol. Defini\u0163ia cartezian\u0103 a \u201csubstan\u0163ei\u201d \u00eei oblig\u0103 pe ace\u015fti g\u00e2nditori s\u0103 ajung\u0103 la concluzii care zdruncinau \u00eencrederea absolut\u0103 \u00een valoarea universal\u0103 a conceptului de cauzalitate. spInoza va relua problema \u015fi va sus\u0163ine c\u0103 \u00een problema raporturilor dintre suflet \u015fi corp conceptul de cauzalitate trebuie \u00eenlocuit cu conceptele de identitate \u015fi paralelism ale modurilor.
\u00centre fenomenele fizice \u015fi psihice nu intervine cauzalitatea.
Dac\u0103 D. Hume va problematiza conceptul de cauzalitate pe temeiul unor analize psihologice \u015fi gnoseologice, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 acest concept nu este \u00eentemeiat \u00een experien\u0163\u0103, Kant \u00eel va justifica transcedental, Leibniz suspend\u0103 din func\u0163ia sa acest concept \u00een chip metafizic. Nu exist\u0103 filosofie care s\u0103 nu deterioreze sim\u0163ul comun. Sim\u0163ul comun manifest\u0103 \u00eens\u0103, fa\u0163\u0103 de asemenea deterior\u0103ri o extraordinar\u0103 putere de restaurare, spunea Blaga.
Sim\u0163ul comun se \u00eentemeiaz\u0103 pe ideea de obiect, obiectul exist\u0103. Filosofia idealist\u0103 (Fichte, Hegel) proiecteaz\u0103 \u00een fa\u0163a eului un non eu, \u201co limitare, o rezisten\u0163\u0103 care incit\u0103 la activitate, la ac\u0163iune\u201d. Obiectul devine non \u2013 eul, ceea ce atac\u0103 \u201csuveranitatea obiectului\u201d.<\/p>\n

Bibliografie<\/p>\n

– Ayer Analitical Philosophy, din Congresul Mondial de Filosofie, Dusseldorf, 27 august \u2013 2 septembrie 1978
– L. Blaga , Despre con\u015ftiin\u0163a filosofic\u0103 \u2013 Editura Facla, Timi\u015foara, 1968
– Hegel G.W.F., Fenomenologia spiritului – Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1963
– Hume D., Cercetare asupra intelectului omenesc \u2013 Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucuresti, 1987
– Kant I.M.M., Critica facult\u0103\u0163ii de judecare \u2013 Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1981
– Logic\u0103 general\u0103 \u2013 Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1985
– Russell B., History of western Philosophy, London, G. Allen & Unwin Ltd, 1961
– Marin \u0162urlea, Introducere \u00een filosofie \u2013 Editura Prohumanitas, Bucure\u015fti, 2000<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2022 Sim\u0163ul comun sau punctul de vedere natural \u015fi experien\u0163a obi\u015fnuit\u0103.\u2022 Sim\u0163ul comun ca un corp de prejudec\u0103\u0163i.\u2022 Prejudec\u0103\u0163i, opinii \u015fi judec\u0103\u0163i.\u2022 Atitudinea lui Kant \u00een problema prejudec\u0103\u0163ilor.\u2022 Filosofia, \u015ftiin\u0163a pro \u015fi versus sim\u0163ul comun.\u2022 Sim\u0163ul comun \u00een perspectiva filosofiei limbii comune.\u2022 Atitudinea radical\u0103 a filosofiei fa\u0163\u0103 de sim\u0163ul comun \u00een ilustr\u0103ri paradigmatice din istoria […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90640"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90640"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90640\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90640"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90640"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90640"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}