{"id":90625,"date":"2018-02-13T09:47:00","date_gmt":"2018-02-13T09:47:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:42:33","modified_gmt":"2023-01-06T20:42:33","slug":"in-cautarea-fericirii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/in-cautarea-fericirii\/","title":{"rendered":"\u00ceN C\u0102UTAREA FERICIRII"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><h3 class=\"post-title entry-title\" itemprop=\"headline\" style=\"background-color: white; color: #333333; font-family: Oswald, sans-serif; font-size: 20px; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; font-weight: normal; line-height: 1.1; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px; position: relative;\"><\/h3>\n<div class=\"post-body entry-content\" id=\"post-body-1017681565009357007\" style=\"background-color: white; color: #555555; font-family: Roboto, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 1.7; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; width: 615px;\">\u00ab \u201cEu sunt minunea lumii\u201d, spunea ieri trandafirul.<br \/>\u201cCine-ar avea curajul s\u0103-mi fac\u0103 vreo durere?\u201d<br \/>C\u00e2nta privighetoarea \u015fi repeta zefirul:<br \/>\u201cO zi de fericire un an de lacrimi cere.\u201d \u00bb<br \/>(Omar Khayy\u00e3m)<\/p>\n<p>\u2026 Astfel de cuvinte rostea acum mai bine de 1000 de ani, filosoful, matematicianul \u015fi poetul Omar Khayy\u00e3m. \u015ei avea dreptate\u2026 Sau poate nu\u2026 Cine poate \u015fti? Ani de-a r\u00e2ndul, fericirea a reprezentat o problem\u0103 de studiu a filozofiei. \u015ei la ce concluzie s-a ajuns dup\u0103 at\u00e2ta amar de timp? Ce este fericirea?<br \/>Exist\u0103 mai multe crezuri despre fericire. Uneori ea este conceput\u0103 ca o idee foarte \u00eenalt\u0103, un ideal \u00eendep\u0103rtat, deasupra puterilor noastre de a o dob\u00e2ndi; adev\u0103rata fericire nu ar fi posibil\u0103 \u00een timpul acestei vie\u0163i. Unul din marii \u00een\u0163elep\u0163i ai Antichit\u0103\u0163ii, Solon, considera c\u0103 nimeni nu este fericit c\u00e2t timp tr\u0103ie\u015fte, c\u0103ci oric\u00e2nd se pot abate asupra lui nenorocirile. \u015ei este adev\u0103rat c\u0103 fericirile sunt at\u00e2t de aproape de nenorociri \u015fi tot at\u00e2t de adev\u0103rat este \u015fi faptul c\u0103 pentru a-\u015fi pleda cauza, fericirea trebuie s\u0103 \u00eenchid\u0103 \u00een spatele unei cortine \u00eentunecate suferin\u0163ele care ne fac via\u0163a grea; dar dac\u0103 nu am suferi, nu am putea fi ferici\u0163i, pentru c\u0103 necunosc\u00e2nd durerea, cum am putea afirma c\u0103 \u015ftim ce este bucuria?\u2026 Dac\u0103 ne \u201celiber\u0103m\u201d de toate condi\u0163iile durerii suflete\u015fti, pentru a nu mai suferi, ce bine ne-am f\u0103cut? Un de\u015fert f\u0103r\u0103 f\u00e2nt\u00e2ni este mai bl\u00e2nd pentru cei ce s-au r\u0103t\u0103cit \u015fi mor de sete? Nu. Iluzia Fetei Morgana \u00eei arde \u015fi pe ei la fel ca pe orice alt c\u0103l\u0103tor ce pribege\u015fte prin acele locuri at\u00e2t de neprimitoare.<br \/>Kant considera fericirea ca fiind un ideal. Dar prin aceasta nu \u00een\u0163elegea c\u0103 era de neatins, ci, mai degrab\u0103 c\u0103 noi nu suntem \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 judec\u0103m ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 oricare om ca s\u0103 fie fericit. Re\u0163eta fericirii este alta la fiecare. Sunt persoane fericite de averea pe care au acumulat-o \u00een timp; altele consider\u0103 c\u0103 a fi fericit \u00eenseamn\u0103 a avea prieteni, a fi s\u0103n\u0103tos, a fi apreciat \u015fi stimat; altele sunt fericite \u015ftiindu-se iubite de cineva sau numai \u015ftiind c\u0103 persoana iubit\u0103 exist\u0103 acolo undeva \u015fi respir\u0103 acela\u015fi aer. Exist\u0103 oameni care \u00ee\u015fi \u201cfabric\u0103\u201d un paradis numai al lor \u00een care s\u0103 se simt\u0103 ferici\u0163i. Dar ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 acest paradis ar exista undeva pe P\u0103m\u00e2nt?<br \/>La \u00eenceputurile lumii a existat. \u015ei ce s-a \u00eent\u00e2mplat?! L-am pierdut. De ce? Pentru c\u0103 omul nu este f\u0103cut s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een paradis. Cum pune piciorul acolo distruge. Omul nu poate dec\u00e2t s\u0103 tind\u0103 c\u0103tre absolut, c\u0103tre perfec\u0163iune, purt\u00e2ndu-\u015fi povara de a \u015fti c\u0103, \u00een aceast\u0103 via\u0163\u0103, nu va ajunge niciodat\u0103 acolo.<br \/>Honor\u00e9 de Balzac spunea c\u0103 \u201cFericirea are nenorocirea s\u0103 par\u0103 ceva absolut\u201d. \u015ei eu cred c\u0103 fericirea se poate atinge cu m\u00e2na. Pentru c\u0103 exist\u0103 concep\u0163ii despre fericire care o consider\u0103 o stare sufleteasc\u0103 de bucurie nem\u0103rginit\u0103, de exaltare, de \u00eemp\u0103care, de beatitudine. \u015ei atunci putem considera c\u0103 ea se afl\u0103 la picioarele noastre ca o floare de c\u00e2mp; nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 ne aplec\u0103m ca s\u0103 o culegem. Dar cum ea este \u00eenconjurat\u0103 de multe alte flori, ne \u00een\u015fel\u0103m asupra parfumului, asupra culorii \u015fi \u00eentindem prea departe m\u00e2inile.<br \/>Sunt multe momente de fericire \u00een via\u0163a omului. Am putea asem\u0103na fericirea cu ni\u015fte ginga\u015fe balona\u015fe de s\u0103pun; \u015fi fiecare balon este un moment de fericire. Unele sunt mai mari, altele mai mici, unele sunt mai durabile, altele sunt mai firave \u015fi se sparg \u00eenc\u0103 \u00eenainte de a-\u015fi fi luat zborul. Via\u0163a noastr\u0103 este \u00eens\u0103 plin\u0103 de astfel de balona\u015fe. Nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 le p\u0103str\u0103m cu grij\u0103, \u00een cuf\u0103rul tainic al subcon\u015ftientului \u015fi s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 \u015fi dup\u0103 o mare durere, vine o mare bucurie. Exist\u0103 un permanent echilibru \u00eentre cele dou\u0103. Unii spun c\u0103 nenorocirile sunt mari \u015fi gratuite, numai fericirile sunt scurte \u015fi costisitoare.<br \/>A fi fericit \u00eenseamn\u0103 dup\u0103 unii, a iubi. \u015ei \u00eentr-adev\u0103r, a iubi este prima dintre toate fericirile, a fi iubit vine abia dup\u0103 aceea.<br \/>Putem asocia iubirea cu fericirea? Da. At\u00e2ta timp c\u00e2t cel care iube\u015fte nu confund\u0103 dragostea cu delirul devastator al posesiei, care, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 aduce suferin\u0163ele cele mai cumplite. C\u0103ci, \u00eempotriva opiniei comune at\u00e2tor oameni, nu dragostea te face s\u0103 suferi, ci instinctul de proprietate care este contrarul dragostei. Exist\u0103 persoane care spun c\u0103 fericirea este o floare rar\u0103. \u015ei a\u015fa este. Dar nu pentru c\u0103 ea ar fi unic\u0103 \u00een lume, ci pentru c\u0103 depinde de fiecare din noi cum \u015ftie s-o culeag\u0103. Florile cele mai scumpe nu sunt acelea cump\u0103rate de la magazin, ci acelea pentru care trebuie s\u0103 te apleci ca s\u0103 le culegi.<br \/>Concep\u0163ii despre fericire ne spun c\u0103 a ob\u0163ine ceea ce ne dorim \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fim ferici\u0163i. \u015ei s\u0103 presupunem c\u0103 cineva reu\u015fe\u015fte s\u0103 ob\u0163in\u0103 ceea ce cu greu a \u00eencercat. \u015ei acum este fericit? Se prea poate. Dar se poate \u015fi s\u0103 nu fie. \u015ei atunci unde e fericirea? Ea a constat \u00een str\u0103dania de a ob\u0163ine.<br \/>Concep\u0163iile despre fericire se deosebesc prin rostul pe care \u00eel atribuim celorlal\u0163i \u00een dob\u00e2ndirea propriei fericiri. \u00centr-una din piesele sale de teatru, Jean Paul Sartre folosea o expresie \u015focant\u0103: \u201cinfernul sunt ceilal\u0163i\u201d, \u015fi, desigur, fiecare din noi poate fi la r\u00e2ndu-i \u201ccel\u0103lalt\u201d. Cum putem s\u0103 g\u0103sim fericirea \u00eentr-o lume \u00een care realizarea propriilor dorin\u0163e depinde de ceea ce doresc \u015fi fac semenii no\u015ftri? De multe ori, dorin\u0163ele a doi oameni intr\u0103 \u00een conflict \u015fi ca urmare, fiecare \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eempiedice realizarea dorin\u0163ei celuilalt. Nimeni nu renun\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 lupte la fericire. Concluzia filozofiei a fost c\u0103 nu exist\u0103 fericire solidar\u0103.<br \/>Dar nu trebuie ignorat faptul c\u0103 ai nevoie de ceilal\u0163i pentru a fi fericit. Un organism care este desprins de prezent moare; la fel \u015fi un om desprins de societate, de semeni, se poate pierde pe sine, a\u015fa cum a p\u0103\u0163it \u015fi Iona, personajul lui Marin Sorescu, care de at\u00e2ta singur\u0103tate, \u015fi-a pierdut p\u00e2n\u0103 \u015fi ecoul.<br \/>\u015ei p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, unde putem g\u0103si fericirea? Noi presupunem c\u0103 aceast\u0103 c\u0103utare are sens \u015fi nu este \u201cv\u00e2nare de v\u00e2nt\u201d. Sigmund Freud proclam\u0103 intangibilitatea fericirii: \u00eentreaga noastr\u0103 via\u0163\u0103, argumenteaz\u0103 el, st\u0103 sub semnul principiului pl\u0103cerii. Satisfacerea nevoilor noastre nu ne procur\u0103 dec\u00e2t pl\u0103cere de scurt\u0103 durat\u0103; de aceea, fericirea \u2013 ca stare permanent\u0103 ori ca idea, atins \u2013 nu este posibil\u0103.<br \/>Dar Epictet vine s\u0103 contrazic\u0103 acest lucru. El spune c\u0103 omul fericit este acela care tr\u0103ie\u015fte \u00een armonie cu lucrurile sau \u00ee\u015fi accept\u0103 \u00een \u00eentregime destinul.<br \/>Nu putem afirma ceva cu certitudine despre fericire, ci doar c\u0103 ea este ceea ce percepe \u015fi ce simte fiecare. Ea este una din marile \u00eentreb\u0103ri ale umanit\u0103\u0163ii \u015fi va mai r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 unul din misterele existen\u0163ei noastre:<br \/>\u00ab Sunt clipe c\u00e2nd \u00eemi pare c\u0103 tot ce-a trebuit<br \/>S\u0103 aflu despre lume, de mult am deslu\u015fit.<br \/>Dar stelele m\u0103 mustr\u0103 t\u0103cut din patru z\u0103ri:<br \/>\u201cN-ai dezlegat nici una din marile \u2013 ntreb\u0103ri.\u201d \u00bb<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00ab \u201cEu sunt minunea lumii\u201d, spunea ieri trandafirul.\u201cCine-ar avea curajul s\u0103-mi fac\u0103 vreo durere?\u201dC\u00e2nta privighetoarea \u015fi repeta zefirul:\u201cO zi de fericire un an de lacrimi cere.\u201d \u00bb(Omar Khayy\u00e3m) \u2026 Astfel de cuvinte rostea acum mai bine de 1000 de ani, filosoful, matematicianul \u015fi poetul Omar Khayy\u00e3m. \u015ei avea dreptate\u2026 Sau poate nu\u2026 Cine poate \u015fti? [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90625"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90625"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90625\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90625"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90625"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90625"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}