{"id":90621,"date":"2018-02-13T09:51:00","date_gmt":"2018-02-13T09:51:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:42:30","modified_gmt":"2023-01-06T20:42:30","slug":"despre-libertate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/despre-libertate\/","title":{"rendered":"Despre libertate"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
A\u015fa cum putem afla din lucrarea \u201cStatul Atenian\u201d a lui Aristotel, a fost o vreme \u00een care Solon introdusese \u00een r\u00e2ndul delictelor politice si neparticiparea \u201cdin indiferent\u0103 sau tembelism\u201d a cet\u0103\u0163enilor la viata cet\u0103\u0163ii. Cel g\u0103sit vinovat urma \u201cs\u0103 fie despuiat de onoruri si scos din r\u00e2ndul cet\u0103\u0163enilor\u201d.
Este interesant modul \u00een care Solon a g\u00e2ndit aceast\u0103 problem\u0103. Democra\u0163ia participativ\u0103 presupune anumite atribu\u0163ii pe care cet\u0103\u0163eanul trebuie s\u0103 le exercite pentru ca aceast\u0103 form\u0103 de guvernare s\u0103 nu fie pus\u0103 \u00een pericol. Op\u0163iunea politic\u0103 a fiec\u0103rui individ \u00een parte este foarte important\u0103 pentru formarea unei majorit\u0103\u0163i care s\u0103 confere guvernan\u0163ilor autoritatea de a lua decizii si \u00een acela\u015fi timp de a le putea justifica prin \u00eencrederea conferit\u0103 de actul electoral. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 op\u0163iune general manifestat\u0103 nu ar mai putea fi invocat\u0103 ca justificare a unor decizii mai mult sau mai pu\u0163in corecte regula majorit\u0103\u0163ii. Iar acest fapt ar diminua cu mult autoritatea puterii \u00een fata societ\u0103\u0163ii civile. De aceea, cet\u0103\u0163eanului i se ofer\u0103 anumite drepturi si libert\u0103\u0163i individuale pe care, \u00eens\u0103, dac\u0103 nu le folose\u015fte, statul \u00ee\u015fi arog\u0103 dreptul de a i le retrage, ba chiar de a-i nega chiar si condi\u0163ia de simplu cet\u0103\u0163ean. Este o viziune aparte \u00een ceea ce prive\u015fte conceptul de libertate. Exista libertatea de opinie, libertatea de a vota, libertatea cuv\u00e2ntului, dar nu exist\u0103 libertatea de a opta pentru participare sau neparticipare. Aceast\u0103 \u00eengr\u0103dire poate duce \u00een final la obstruc\u0163ionarea si anularea tuturor celorlalte libert\u0103\u0163i. Practic cet\u0103\u0163eanului atenian i se impunea s\u0103-si exercite drepturile democratice, \u00een caz contrar autoritatea statal\u0103 av\u00e2nd posibilitatea de a anula aceste drepturi.
Se pune \u00eentrebarea dac\u0103 \u00een acest caz se mai poate vorbi sau nu despre libertate. Pentru c\u0103, a\u015fa cum spunea Friedman, \u201cnimeni nu v\u0103 poate sili s\u0103 fi\u0163i liberi. Aceasta este treaba voastr\u0103\u201d. Orice constr\u00e2ngere \u00een acest sens \u00eenseamn\u0103 de fapt o anulare a libert\u0103\u0163ii.
Am dat acest exemplu inspirat din originala democra\u0163ie a statului atenian tocmai pentru a reliefa limitele libert\u0103\u0163ii. Nu vorbim despre libertate \u00een sensul abstract, filozofic deoarece libertate deplin\u0103 nu exist\u0103, nu este altceva dec\u00e2t o utopie. Totu\u015fi, nu este lipsit de interes un demers l\u0103muritor \u00een privin\u0163a limitelor p\u00e2n\u0103 la care se poate exprima liber un individ din punct de vedere social, politic, economic.
Din legea lui Solon se poate desprinde o concluzie important\u0103. Libertatea este o no\u0163iune relativ\u0103, care poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 ca atare \u00eentr-un anumit cadru istorico – geografic si \u00eentr-o anumit\u0103 \u00eemprejurare, \u00een timp ce \u00eentr-o alt\u0103 situa\u0163ie ar putea apare drept form\u0103 de manifestare a unei constr\u00e2ngeri.
Pentru a fi mai explici\u0163i \u00een argumentare, putem s\u0103 ne g\u00e2ndim la restric\u0163iile formale care \u00eei sunt impuse unui nevorbitor de limb\u0103 englez\u0103 ce emigreaz\u0103 \u00een SUA. De\u015fi are dreptul la opinie, are libertatea cuv\u00e2ntului, garantate prin lege, practic acestea nu \u00eei sunt de nici un folos, neput\u00e2nd uza de ele. Ne\u00een\u0163elegerea codului de comunicare \u00eei limiteaz\u0103 foarte mult sfera de ac\u0163iune. Practic, pentru a se putea exprima, va fi nevoit, constr\u00e2ns s\u0103 \u00eenve\u0163e limba englez\u0103, altfel fiind nevoit s\u0103 se limiteze doar la contactele cu cei care \u00eei \u00een\u0163eleg propria limb\u0103.
Acela\u015fi lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu orice individ care tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o societate dat\u0103: este nevoit s\u0103 accepte si s\u0103-si \u00eensu\u015feasc\u0103 anumite norme f\u0103r\u0103 de care convie\u0163uirea \u00een interiorul societ\u0103\u0163ii respective nu ar fi posibil\u0103, libert\u0103\u0163ile sale nu ar putea fi exprimate dar nici respectate.
Conceptele de \u201clibertate negativ\u0103\u201d si \u201clibertate pozitiv\u0103\u201d
Pentru un plus de claritate a celor spuse si a celor ce vor urma, se impune o definire clar\u0103 a conceptului de libertate, pentru c\u0103, \u00een mod evident, \u00een exemplul de mai sus intr\u0103 \u00een conflict dou\u0103 tipuri de libertate pe care Isaiah Berlin le nume\u015fte ca fiind \u201clibertate pozitiv\u0103\u201d si \u201clibertate negativ\u0103\u201d. Desigur, termenii sunt de natur\u0103 s\u0103 contrarieze, dar \u00een fond nu este nimic nou fat\u0103 de conceptul lui Mill despre \u201clibertatea individual\u0103\u201d si \u201cdomeniul jurisdic\u0163ional al societ\u0103\u0163ii\u201d (Economicul, familia, societatea) expus \u00een eseul cu acela\u015fi nume sau conceptul lui Friedman expus \u00een \u201cCapitalism si libertate\u201d.
Libertatea negativ\u0103 – este acea form\u0103 de exprimare a libert\u0103\u0163ii \u00een care orice interferent\u0103 cu libert\u0103\u0163ile semenilor este de natur\u0103 s\u0103 restr\u00e2ng\u0103 libertatea unui individ. Mill spunea c\u0103 \u201csingura libertate ce merit\u0103 acest nume este aceea de a urm\u0103ri propriul nostru bine dup\u0103 cum credem de cuviin\u0163\u0103\u201d. Tocmai aici st\u0103 problema. Este adev\u0103rat c\u0103 doar urm\u0103rindu-ti propriul interes po\u0163i s\u0103 atingi maximum de eficient\u0103, \u00eens\u0103 cum ar ar\u0103ta o societate \u00een care nu ar exista un minim de reguli prestabilite \u00een interiorul c\u0103rora individul s\u0103 se poat\u0103 mi\u015fca? Acesta ar intra foarte repede \u00een conflict cu o serie de al\u0163i indivizi al c\u0103ror scop poate s\u0103 interfereze, fie si \u00eent\u00e2mpl\u0103tor cu cel al individului \u00een cauz\u0103. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci? Trebuie sau nu trebuie s\u0103 se tin\u0103 cont de acest lucru? Cine rezolv\u0103 conflictul dac\u0103 nu exist\u0103 nici un fel de regul\u0103? De aici si p\u00e2n\u0103 la instituirea unui arbitru nu mai este dec\u00e2t un pas.
Sau ne putem baza pe moralitatea individului, miz\u00e2nd pe faptul c\u0103 poate acesta \u00ee\u015fi va da seama de nevoile celuilalt si va accepta sa le dea prioritate? \u00cens\u0103 modelul pe care este construit Homo Oeconomicus la clasici nu este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 tragem astfel de concluzii. Este adev\u0103rat c\u0103 Smith spunea \u00een cap. I al \u201cTeoriei sentimentelor morale\u201d c\u0103 la om \u201cexist\u0103 evident unele principii \u00een natura sa care \u00eel fac s\u0103 se intereseze de soarta celorlal\u0163i\u201d, dar tot el spunea c\u0103 acesta nu urm\u0103re\u015fte dec\u00e2t maximizarea profitului cu minimum de efort, si c\u0103 \u00een acest demers este foarte ra\u0163ional si perfect egoist.
Nu se poate miza pe atitudinea de moment a individului, el trebuie s\u0103 respecte anumite reguli formale \u201ccare au doar un caracter instrumental, \u00een sensul c\u0103 se a\u015fteapt\u0103 ca ele s\u0103 fie de folos unor indivizi \u00eenc\u0103 necunoscu\u0163i, pentru scopurile \u00een care ace\u015fti oameni vor socoti de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 le \u00eentrebuin\u0163eze si \u00een \u00eemprejur\u0103ri ce nu pot fi prev\u0103zute \u00een detalii\u201d. A\u015fadar aceste reguli trebuie s\u0103 fie prestabilite si, \u00een mod fundamental, cunoscute de c\u0103tre toat\u0103 lumea. Sunt un fel de reguli ale jocului care trebuie respectate de c\u0103tre to\u0163i participan\u0163ii pentru a fi asigurat\u0103 buna desf\u0103\u015furare a acestuia. Ele nu sunt de natur\u0103 restrictiv\u0103 din moment ce sunt acceptate si \u00eensu\u015fite de c\u0103tre toat\u0103 lumea. \u00cen aceste limite stabilite, orice ac\u0163iune este posibil\u0103 a fi desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een propriul interes.
Se pune \u00eentrebarea: ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd regulile jocului sunt \u00eenc\u0103lcate? Trebuie s\u0103 existe o autoritate care s\u0103 sanc\u0163ioneze acest lucru, un fel de arbitru impar\u0163ial care are la \u00eendem\u00e2n\u0103 instrumentele necesare pentru a restabili buna desf\u0103\u015furare a jocului. Aici se mai impune o condi\u0163ie: acest arbitru s\u0103 fie \u00een mod unanim acceptat. De-a lungul timpului, rolul arbitrului si l-a asumat statul.
Problema care na\u015fte \u00een general controverse este c\u00e2t de extins trebuie s\u0103 fie acest stat pentru a asigura respectarea legilor deja acceptate? Istoria doctrinelor economice ne poate exemplifica un lung sir de forme de guvernare, de diverse dimensiuni, care de-a lungul timpului au asigurat mai mult sau mai pu\u0163in eficient acest lucru. De la statul minimal, \u201cpaznicul de noapte\u201d \u00een viziunea clasicilor, p\u00e2n\u0103 la statul omniprezent, totalitar, fiecare dintre noi poate s\u0103 aleag\u0103 exemplul care-i este pe plac. Un lucru este sigur: statul, oric\u00e2t de minimal ar fi, trebuie s\u0103 existe. Convie\u0163uirea \u00een anarhie nu este posibil\u0103. \u00cens\u0103 important este ca el s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een anumite limite, s\u0103 fie un stat de drept. \u00cen concep\u0163ia lui Hayek, acesta ar trebui s\u0103 le dea indivizilor diferi\u0163i acelea\u015fi posibilit\u0103\u0163i obiective, regulile s\u0103 fie aplicate \u00eentotdeauna f\u0103r\u0103 excep\u0163ii, individul trebuind \u201cs\u0103 prevad\u0103 ac\u0163iunea statului si s\u0103 fac\u0103 uz de aceast\u0103 cunoa\u015ftere ca de un dat \u00een alc\u0103tuirea propriilor planuri\u201d.
Unii dintre noi ar fi tenta\u0163i s\u0103 cread\u0103 c\u0103 suprema\u0163ia statului de drept ar fi posibil\u0103 \u00een orice tip de societate. Nimic mai fals. Numai o societate liberal\u0103 este compatibil\u0103 cu un stat de drept. Restr\u00e2ngerea legisla\u0163iei doar la nivelul legilor formale nu face posibil\u0103 func\u0163ionarea statului de drept \u00eentr-o societate centralizat\u0103, c\u0103ci aceasta este nevoit\u0103 permanent s\u0103 adapteze cadrul legislativ la multiplele situa\u0163ii noi ap\u0103rute \u00een economie.
Mill a delimitat foarte bine sfera de \u00een\u0163elegere a no\u0163iunii de libertate, \u00een \u00een\u0163elesul de libertate negativ\u0103. El \u00eencerca s\u0103 demonstreze c\u0103 nu putem vorbi despre libertate dec\u00e2t dac\u0103 individul \u00ee\u015fi urm\u0103re\u015fte binele propriu, prin metode si mijloace proprii, bine\u00een\u0163eles at\u00e2ta timp c\u00e2t nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 lipseasc\u0103 pe al\u0163ii de binele lor sau s\u0103-i \u00eempiedice s\u0103-l dob\u00e2ndeasc\u0103. \u00cen limitele impuse de statul de drept, omenirea nu are dec\u00e2t de c\u00e2\u015ftigat l\u0103s\u00e2nd pe fiecare s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 a\u015fa cum crede el c\u0103 e mai bine dec\u00e2t silind pe fiecare s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 a\u015fa cum li se pare celorlal\u0163i c\u0103 ar fi mai bine.
\u00cen concluzie, libertatea negativ\u0103 este acea libertate ra\u0163ional posibil a fi exprimat\u0103 \u00een cadrul unei societ\u0103\u0163i guvernat\u0103 de un stat de drept, care intervine \u00een limitele unor reguli prestabilite numai acolo unde libertatea individual\u0103 este \u00eenc\u0103lcat\u0103, si \u00een care fiecare individ \u00ee\u015fi exprim\u0103 propria libertate p\u00e2n\u0103 la limita la care aceasta lezeaz\u0103 libertatea altui individ.
Libertatea pozitiv\u0103 este un concept cu un \u00een\u0163eles mai abstract. Stricto senso, “ea deriv\u0103 din dorin\u0163a fiec\u0103rui individ de a fi propriul st\u0103p\u00e2n”. Este rezultatul egoismului spiritului uman care vrea s\u0103-si satisfac\u0103 propriul interes, f\u0103r\u0103 a fi \u00eempiedicat de ceva sau cineva \u00een acest sens. Pl\u0103cerea de a te sim\u0163i perfect st\u0103p\u00e2n \u00een ceea ce prive\u015fte propria-ti persoan\u0103, de a nu fi sclavul dorin\u0163elor nim\u0103nui, de a lua decizii numai \u00een func\u0163ie de propriile dorin\u0163e si nevoi, cam acesta ar fi idealul oric\u0103rui adept al libert\u0103\u0163ii totale.
Evident c\u0103 acest concept este mult mai apropiat de concep\u0163ia scolii clasice despre libertate. Smith ne spune c\u0103 individul nu recurge la schimb pentru c\u0103 este for\u0163at sau din considerente morale ci pentru a-si satisface propriile nevoi. El particip\u0103 la actul economic pentru c\u0103 a\u015fa a decis \u00een mod liber si benevol si nu pentru c\u0103 cineva l-ar fi obligat s\u0103 fac\u0103 acest lucru. Aparent \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, el satisface si un interes al societ\u0103\u0163ii, f\u0103r\u0103 ca o for\u0163\u0103 exterioar\u0103 s\u0103 impun\u0103 acest lucru. Omul dore\u015fte s\u0103 aib\u0103 con\u015ftiin\u0163a statutului s\u0103u de “fiin\u0163\u0103 ce g\u00e2nde\u015fte, vrea si ac\u0163ioneaz\u0103 si care \u00ee\u015fi asum\u0103 responsabilitatea propriilor alegeri, put\u00e2nd s\u0103 le justifice pe baza propriilor concep\u0163ii si finalit\u0103\u0163i”.
Dac\u0103 aceste alegeri sunt bune sau rele pentru propria persoan\u0103, aceasta nu poate decide dec\u00e2t el \u00eensu\u015fi, nimeni nu are dreptul s\u0103 intervin\u0103 brutal \u00een viata individului pentru a o comanda, programa si dirija. Fiecare este \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 ac\u0163ioneze asupra propriei persoane a\u015fa cum dore\u015fte si cum \u00eei dicteaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a, nevoile, capriciile sau hazardul. At\u00e2ta timp c\u00e2t ac\u0163iunile sale nu prejudiciaz\u0103 al\u0163i membri ai societ\u0103\u0163ii, normele nu pot fi impuse.
\u00cen cazul \u00een care anumite fapte sau ac\u0163iuni s\u0103v\u00e2r\u015fite de c\u0103tre persoane responsabile nu aduc neajunsuri dec\u00e2t celor care le-au s\u0103v\u00e2r\u015fit, atunci nu poate fi apelat\u0103 drept contraargument dec\u00e2t “\u00eendatorirea c\u0103tre noi \u00een\u015fine”. Se poate vorbi despre autorespect si autoevaluare, acestea \u00eens\u0103 nu sunt obligatorii din punct de vedere social, politic, economic, interven\u0163ia societ\u0103\u0163ii pentru a-l aduce pe individ pe calea cea bun\u0103 nefiind \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 \u00een acest caz. Societatea poate s\u0103 se dezic\u0103 de consecin\u0163ele ac\u0163iunii respectivului, s\u0103-si deroge orice fel de responsabilitate, s\u0103-l izoleze si s\u0103-l evite, prevenindu-i totodat\u0103 pe cei neavizati de comportamentul nociv al semenului lor. Asupra individului \u00een cauz\u0103 nu trebuie s\u0103 se intervin\u0103 coercitiv ci doar pedagogic, atr\u0103g\u00e2ndu-i-se aten\u0163ia asupra efectelor negative.
Kant spunea undeva c\u0103 “nimeni nu m\u0103 poate sili s\u0103 fiu fericit \u00een felul s\u0103u”. Ca fiin\u0163\u0103 ra\u0163ional\u0103, am propriul meu sistem de valori \u00een perimetrul c\u0103ruia ac\u0163ionez, propriile standarde pe care vreau s\u0103 le dep\u0103\u015fesc, propriile obiective si idealuri pe care \u00eencerc s\u0103 le ating. Nu pot accepta s\u0103 renun\u0163 la ele pentru c\u0103 a\u015fa \u00eemi cere societatea. M\u0103 manifest a\u015fa cum \u00eemi sugereaz\u0103 propria con\u015ftiin\u0163\u0103 si nu o for\u0163\u0103 exterioar\u0103. Nu sunt o roti\u0163\u0103 \u00eentr-un angrenaj, obligat\u0103 s\u0103 fac\u0103 anumite mi\u015fc\u0103ri, altfel risc\u00e2nd a fi \u00eenlocuit\u0103. Libertatea individual\u0103 pozitiv\u0103 nu poate fi confundat\u0103 cu libertatea \u00eentregului angrenaj. De fapt, aici se nasc cele mai multe conflicte \u00eentre cele dou\u0103 aspecte ale conceptului de libertate, libertate negativ\u0103 si libertate pozitiv\u0103, pentru c\u0103 anumite decizii apar\u0163in\u00e2nd \u00een mod tradi\u0163ional sferei libert\u0103\u0163ii pozitive pot s\u0103 aib\u0103 efecte negative asupra celorlal\u0163i. Pentru a fi mai explicito, oferim exemplul unui manager al unei firme, foarte bun profesionist si \u00een consecin\u0163\u0103 foarte valoros, care \u00eentr-un moment critic pentru propria persoan\u0103 ia decizia de a se retrage din func\u0163ie. Acest lucru, a\u015fa cum experien\u0163a ne-o arat\u0103, va avea \u00een mod indirect repercusiuni si asupra ac\u0163ionarilor firmei respective, ale c\u0103ror ac\u0163iuni la burs\u0103 vor cunoa\u015fte o sc\u0103dere brusc\u0103, situa\u0163ia fiind perceput\u0103 pe pia\u0163\u0103 ca una de instabilitate. Ac\u0163ionarii se vor sim\u0163i frustra\u0163i si \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 cear\u0103 socoteal\u0103 consiliului de administra\u0163ie si managerului \u00een cauz\u0103, cer\u00e2ndu-i acestuia din urm\u0103 s\u0103 revin\u0103 asupra hot\u0103r\u00e2rii.
Iat\u0103 a\u015fadar o \u00eent\u00e2mplare care duce la apari\u0163ia unor evidente contradic\u0163ii si la interferente \u00eentre cele dou\u0103 niveluri ale libert\u0103\u0163ii. Si iat\u0103 cum: situa\u0163ia demisiei este bine\u00een\u0163eles reglementat\u0103 de legisla\u0163ie, este prev\u0103zut\u0103 \u00een statutul societ\u0103\u0163ii, aceasta \u00eens\u0103 nu poate \u00eempiedica apari\u0163ia unor neajunsuri at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte libertatea pozitiv\u0103, c\u00e2t si \u00een rela\u0163iile cu al\u0163i membri ai societ\u0103\u0163ii, lez\u00e2ndu-le interesele.
Evident c\u0103 totul se petrece \u00eentr-un cadru legal prestabilit, creat \u00een acest sens. Pentru a-si proteja investi\u0163iile, ac\u0163ionarii fac apel la diverse metode de factur\u0103 material\u0103, psihologic\u0103, moral\u0103 pentru a reu\u015fi s\u0103 revoce decizia managerului. Sunt \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i ei s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een acest mod, urm\u0103rindu-si propriile interese? \u00cen deplin\u0103 logic\u0103 liberal\u0103, r\u0103spunsul ar fi pozitiv. Conflictul nu se na\u015fte aici. La acest nivel totul este clar, to\u0163i cei implica\u0163i, at\u00e2t timp c\u00e2t respect\u0103 regulile, au dreptul la propria opinie. Ac\u0163ionarii au dreptul s\u0103 ia decizii \u00een ceea ce prive\u015fte buna desf\u0103\u015furare a activit\u0103\u0163ii societ\u0103\u0163ii si cum ac\u0163iunea \u00een cauz\u0103 este de natur\u0103 s\u0103 creeze probleme, pot s\u0103 \u00eentreprind\u0103 orice ac\u0163iune legal\u0103 pentru a-l determina pe respectivul manager s\u0103 revin\u0103 asupra propriei hot\u0103r\u00e2ri. \u00cens\u0103 \u00een planul deciziei acestuia apare conflictul. Interesul imediat \u00eei cere s\u0103 demisioneze. Totu\u015fi, \u00een spiritul ideii de libertate, trebuie s\u0103 tin\u0103 cont si de interesele celorlal\u0163i. Dac\u0103 demisia sa nu ar duce la sc\u0103derea valorii ac\u0163iunilor la burs\u0103, totul ar fi \u00een regul\u0103. Dar a\u015fa cum stau lucrurile, \u00een mecanismul lu\u0103rii deciziei se na\u015fte un conflict \u00eentre latura pozitiv\u0103 si latura negativ\u0103.
Pentru a atinge libertatea pozitiv\u0103, trebuie s\u0103 demisioneze, a\u015fa a dedus ra\u0163ional c\u0103 este cel mai bine pentru persoana sa. Conform conceptului teoretic definit de Berlin, dac\u0103 nu ar proceda astfel, libertatea sa ar fi aservit\u0103 ideii generale de bun\u0103stare. Cele mai grave concesii \u00een ceea ce prive\u015fte valorile liberalismului sunt f\u0103cute tocmai av\u00e2nd ca lait motiv bun\u0103starea colectiv\u0103. Ins\u0103 dac\u0103 demisioneaz\u0103, va leza interesul \u00een slujba c\u0103ruia s-a angajat. Libertatea negativ\u0103, adic\u0103 aceea de a nu atenta a libertatea semenilor prin ac\u0163iunile proprii, va fi si ea \u00eenc\u0103lcat\u0103.
In concluzie, linia de demarca\u0163ie \u00eentre cele dou\u0103 tipuri de libertate, dac\u0103 exist\u0103, atunci este foarte fragil\u0103, exist\u00e2nd cazuri \u00een care una este negat\u0103 sau anihilat\u0103 de cealalt\u0103. G\u0103sirea acestei linii a preocupat multe min\u0163i. Filozofi de seama lui Rousseau, Kant, Fische sau g\u00e2nditori si creatori de teorie economic\u0103 cum ar fi Adam Smith, David Ricardo, J.S. Mill, Fr. von Hayek , L. von Mises sau M. Friedman, pentru a men\u0163iona doar c\u00e2\u0163iva din lunga list\u0103 ce ar putea fi enumerat\u0103 \u00een acest sens, s-au sim\u0163it deruta\u0163i c\u00e2nd si-au pus o asemenea problem\u0103. A tr\u0103i liber \u00eenseamn\u0103 a te supune ra\u0163iunii proprii. Dar, dac\u0103 sunt ra\u0163ional, atunci trebuie s\u0103 admit c\u0103 si ceilal\u0163i vor dori s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dup\u0103 propria voin\u0163\u0103. Ceea ce-mi doresc eu poate constitui obiectul dorin\u0163ei oricui. Frontiera \u00eentre dorin\u0163ele mele si cele ale semenilor trebuie trasat\u0103. Ra\u0163iunea \u00een numele c\u0103reia tr\u0103iesc \u00eemi impune acest lucru. Cum este posibil s\u0103 trasez aceast\u0103 grani\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 a-mi \u00eenc\u0103lca propriile valori? R\u0103spunsul este foarte simplu si nu poate veni dec\u00e2t din direc\u0163ie liberal\u0103: f\u0103c\u00e2nd apel la ra\u0163iune. “Un stat ra\u0163ional (adic\u0103 liber) este acel stat care va fi guvernat de legi cu care oamenii ra\u0163ionali ar fi, \u00een mod nesilit, de acord, pe care ei \u00een\u015fi\u015fi le-ar promulga dac\u0103 ar fi \u00eentreba\u0163i ce anume doresc”.
Transpus\u0103 la nivel economic, aceast\u0103 ra\u0163iune n-o are dec\u00e2t pia\u0163a liber\u0103. Prin mecanismele sale bine stabilite, \u00eentr-un cadru liber concuren\u0163ial \u00een care pre\u0163ul s\u0103 reflecte exact situa\u0163ia existent\u0103 la un moment dat, pia\u0163a este cea mai elocvent\u0103 exemplificare a ra\u0163ionalit\u0103\u0163ii. Se \u015ftie exact care sunt regulile, modul de reac\u0163ie al fiec\u0103ruia poate fi prev\u0103zut, principiile dup\u0103 care se ac\u0163ioneaz\u0103 sunt acelea\u015fi pentru to\u0163i: principiul hedonistic si interesul individual. Nimic mai simplu si totodat\u0103 nimic mai eficient, totul desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se conform principiilor declarate ale liberalismului.
Bibliografie
1 Aristotel Statul Atenian, Edit. Agora, Ia\u015fi, 1992
2 Isaiah Berlin Patru eseuri despre libertate, Edit. Humanitas, Bucure\u015fti, 1997
3 Milton Friedman Capitalism si libertate, Edit. Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1995
4 Fr. A. Hayek Drumul c\u0103tre servitute, Edit. Humanitas, Bucure\u015fti, 1997
5 Fr. Von Hayek Constitu\u0163ia libert\u0103\u0163ii, Edit. Institutul European, Ia\u015fi
6 J.S. Mill Despre libertate, Edit Humanitas, Bucure\u015fti, 1996<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A\u015fa cum putem afla din lucrarea \u201cStatul Atenian\u201d a lui Aristotel, a fost o vreme \u00een care Solon introdusese \u00een r\u00e2ndul delictelor politice si neparticiparea \u201cdin indiferent\u0103 sau tembelism\u201d a cet\u0103\u0163enilor la viata cet\u0103\u0163ii. Cel g\u0103sit vinovat urma \u201cs\u0103 fie despuiat de onoruri si scos din r\u00e2ndul cet\u0103\u0163enilor\u201d.Este interesant modul \u00een care Solon a g\u00e2ndit […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90621"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90621"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90621\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90621"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90621"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90621"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}