{"id":90620,"date":"2018-02-13T09:52:00","date_gmt":"2018-02-13T09:52:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:42:30","modified_gmt":"2023-01-06T20:42:30","slug":"logica-modala-la-aristotel_13","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/logica-modala-la-aristotel_13\/","title":{"rendered":"LOGICA MODAL\u0102 la Aristotel"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Aristotel este cel care dezvolt\u0103 \u00eentr-un mod elaborat conceptul de logic\u0103 modal\u0103, \u00een special \u00een lucrarea Despre Interpretare-singurul tratat din cele \u015fase ale Organon-ului, \u00een care problematica logic\u0103 apare \u00een ansamblul ei \u015fi pentru ea \u00eens\u0103\u015fi.
El se ocup\u0103 \u00een general de principiile logice (ter\u0163ului exclus \u015fi al bivalen\u0163ei), clasificarea, opozi\u0163ia, conversiunea propozi\u0163iilor modale \u015fi silogistica modal\u0103. Propozi\u0163iile modale le trateaz\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 de a dispune de o \u2018logic\u0103 deductiv\u0103 general\u0103 care s\u0103-i permit\u0103 s\u0103 elaboreze \u015fi o logic\u0103 modal\u0103 general\u0103\u2019. \u00cenlocuie\u015fte premisele din modurile silogisticii asertotice cu premise modale, pe care le va considera dup\u0103 propozi\u0163iile de predica\u0163ie \u015fi modalitatea va ap\u0103rea ca predicat \u015fi propozi\u0163iile asertotice vor deveni subiect.
Stagyritul legitimeaz\u0103 propozi\u0163iile modale pornind de la principiul ter\u0163ului exclus. Exemplu de propozi\u0163ii care se sustrag ter\u0163ului exclus sunt cele posibile, de genul \u201cM\u00e2ine va fi o b\u0103t\u0103lie naval\u0103\u201d, \u00een care \u015fi afirma\u0163ia \u015fi nega\u0163ia propozi\u0163iei sunt cel mult posibile \u201cdac\u0103 orice afirma\u0163ie sau nega\u0163ie sunt sau adev\u0103rate sau false \u015fi dac\u0103 este necesar ca orice lucru s\u0103 existe sau s\u0103 nu existe, atunci, dac\u0103 cineva ar spune c\u0103 un lucru va fi, altul \u00eens\u0103 nu ar spune la fel, neap\u0103rat unul dintre ei ar spune adev\u0103rul, de vreme ce orice afirma\u0163ie \u015fi nega\u0163ie sunt sau adev\u0103rate sau false\u201d pe c\u00e2nd b\u0103t\u0103lia naval\u0103 ar putea \u201cs\u0103 aib\u0103 loc\u201d m\u00e2ine, c\u00e2t \u015fi \u201cs\u0103 nu aib\u0103 loc\u201d.
\u00cen capitolul 12 al aceleia\u015fi lucr\u0103ri, se cerceteaz\u0103 cum se comport\u0103 \u00eentre ele nega\u0163iile \u015fi afirma\u0163iile lui \u201cs\u0103 aib\u0103 loc\u201d \u015fi \u201cs\u0103 nu aib\u0103 loc\u201d. Arostotel demonstreaz\u0103 necesitatea \u201c\u00eembin\u0103rilor\u201d \u00een felul urm\u0103tor: \u201ca fi om\u201d nega\u0163ia propriuzis\u0103 este \u201ca nu fi om\u201d- o afirma\u0163ie, pentru propozi\u0163iile f\u0103r\u0103 \u201ca fi\u201d se petrece alela\u015fi lucru, nega\u0163ia nu va fi pentru \u201domul umbl\u0103\u201d, \u201cnonomul umbl\u0103\u201d ci \u201comul nu umbl\u0103\u201d. \u201cC\u0103ci nu este nici o deosebire s\u0103 spui: \u2018omul umbl\u0103\u2019 \u015fi \u2018omul este umbl\u00e2nd\u2019 \u201d – compunerea predicatului se poate reduce la copula \u201ceste\u201d \u015fi nume predicativ, dar chiar \u015fi \u00een acest caz Aristotel \u0163ine s\u0103 arate c\u00e2nd anume este posibil\u0103 compunerea, \u00een spe\u0163\u0103 atunci c\u00e2nd \u201ca fi\u201d nu are sens de a exista, predicate compuse care vor fi rostiri modale. Toate modalele vor avea deci drept predicat pe a fi \u00eentr-un anumit fel: a fi posibil, contingent, imposibil, necesar – ceea ce am numi conceptele modale. \u2018Este posibil s\u0103 aib\u0103 loc o b\u0103t\u0103lie naval\u0103\u2019, aici vom observa c\u0103 subiectul, dictum este: \u201cs\u0103 aib\u0103 loc o b\u0103t\u0103lie naval\u0103\u201d. Despre acesta se spune ceva, astfel \u00eenc\u00e2t modalitatea de a fi reprezint\u0103 predicatul, iar copula \u201ceste\u201d, din orice modalitate exprim\u0103 un sens de existen\u0163\u0103, dep\u0103\u015fe\u015fte condi\u0163ia de copul\u0103 \u015fi aproximeaz\u0103 sau, cu necesarul, asigur\u0103 existen\u0163a. Se deosebe\u015fte o analiz\u0103 aici a lui Aristotel, referitoare la termenii copul\u0103, substitut de existen\u0163\u0103 \u015fi existen\u0163\u0103, el arat\u0103 c\u0103 trebuie ca nega\u0163ia s\u0103 fie asupra lui a fi din predicat \u015fi nu din subiect.
Modurile, vin acum, s\u0103 \u00eembine timpul logic cu cel real. Ceva este posibil: nu a fost, nu este, dar nimic nu-l opre\u015fte s\u0103 fie \u00een viitor. Este contingent: poate fi \u00een prezent, dar nimic nu-l sile\u015fte s\u0103 fie. Este imposibil: nu va fi niciodat\u0103. Este necesar: dac\u0103 nu a fost \u015fi nu este, nu se poate s\u0103 nu fie \u00een viitor. Astfel, modurile reprezint\u0103 ceea ce se poate predica din perspectiva timpului logic \u00een substan\u0163a celui real.
Aristotel opereaz\u0103 \u015fi defini\u0163ii ale conceptelor modale, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: \u201cceea ce nu poate fi altfel dec\u00e2t este, \u00eel numim necesar\u201d, \u201cposibilul, contrariul imposibilului, se ive\u015fte atunci c\u00e2nd contrariul s\u0103u nu este \u00een chip necesar fals\u201d, \u201cimposibilul este lucrul al c\u0103rui contradictoriu este \u00een mod necesar adev\u0103rat\u201d, \u201cexpresia a fi contingent (posibil) se spune \u00een dou\u0103 moduri.
\u00centr-un prim sens este ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cel mai des \u015fi este lipsit de necesitate. \u00cen alt sens posibilul (contingentul) este nedeterminatul, ceea ce poate fi \u00een acela\u015fi timp astfel \u015fi altfel, de exemplu: a merge pentru un animal, sau \u00eenc\u0103, ca un cutremur s\u0103 se produc\u0103 \u00een timpul mersului s\u0103u, sau, \u00eentr-un chip mai general, ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 prin hazard\u201d- Aristotel identific\u00e2nd posibilul cu contingentul (ca opus necesarului \u015fi ca opus at\u00e2t necesarului c\u00e2t \u015fi imposibilului).
\u00cen capitolul 13 apare echivalen\u0163a propozi\u0163iilor modale, unde se stabilesc urm\u0103toarele tipuri de echivalen\u0163e:<\/p>\n

poate s\u0103 fie nu poate s\u0103 fie
se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fie nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fie
nu e imposibil sa fie e imposibil sa fie
nu e necesar s\u0103 fie e necesar sa fie
poate s\u0103 nu fie nu se poate s\u0103 nu fie
se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 nu fie nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 nu fie
nu e imposibil s\u0103 nu fie e imposibil s\u0103 nu fie
nu e necesar s\u0103 nu fie e necesar s\u0103 nu fie<\/p>\n

Vom vedea \u00een acest caz c\u0103 apare aceea\u015fi inconsisten\u0163\u0103 discutat\u0103 mai sus \u015fi anume posibilul este indentificat cu contingentul. Pe de alt\u0103 parte observ\u0103m aici o tez\u0103 foarte interesant\u0103 \u015fi anume \u2018o afirma\u0163ie nu-\u015fi poate avea contrariul \u00eentr-o alt\u0103 afirma\u0163ie, ci doar \u00eentr-o nega\u0163ie\u2019. Rostirile puse \u00een joc, ca cele \u00een care a fi este spus de dou\u0103 ori \u015fi la mod \u015fi la dictum.
Pe de alt\u0103 parte observ\u0103m c\u0103 a fi necesar va deveni principiul de exsisten\u0163\u0103, iar reflexia logic\u0103 va deveni reflexie ontologic\u0103. Tot ce este necesar este \u015fi actual, existen\u0163ele fiind: sau acte pure, sau acte \u00eembinate cu puteri, sau simpl\u0103 virtualitate.
Aristotel va defini domeniul logicului ca fiind logosurile, expresiile enun\u0163iative, care singure poart\u0103 asupra adev\u0103rului \u015fi falsului, singure sunt \u00een prezentul logic \u015fi singure vor putea duce la \u00eenl\u0103n\u0163uiri demonstrative.
Modurile logice aduc \u00een tabloul gramatical al verbului alte moduri dec\u00e2t indicativul.
Propozi\u0163iile f\u0103r\u0103 determina\u0163ie suplimentar\u0103 echivaleaz\u0103 cu cele particulare. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, dup\u0103 cum s-a spus, dac\u0103 articolul nu indic\u0103 o rela\u0163ie, el introduce \u00eentru totul determina\u0163ia suplimentar\u0103 universal\u0103, \u00een cazul c\u0103 aceasta nu este adoptat\u0103 fie \u00een vederea ritmului, fie \u00eentr-a m\u0103surii.
\u00cen argumentare, se spun acelea\u015fi lucruri cu privire la judecat\u0103 \u015fi la vorbele rostite. \u00centr-adev\u0103r, vorbirea rostit\u0103 este simbol al st\u0103rilor suflete\u015fti, \u015fi a\u015fa cum se petrec lucrurile \u00een ce prive\u015fte judecata (din cuget), la fel se petrec \u015fi \u00een ce prive\u015fte vorbele rostite. Apoi, de vreme ce se sus\u0163ine, c\u0103 niciodat\u0103 nu sunt laolalt\u0103 adev\u0103rate contrariile, ca \u201cnon-binele este r\u0103u\u201d \u015fi \u201cnon-binele este bun\u201d – ca \u015fi cum ar obiecta cineva \u201cde unde este evident c\u0103 nu sunt adev\u0103rate laolalt\u0103 contrariile?\u201d – , se stabile\u015fte \u00een chip silogistic despre contrarii c\u0103 sunt opuse, iar cele opuse nu pot fi simultan; deci nu pot exista nici contrariile. Aceast\u0103 concluzie este adoptat\u0103 drept premis\u0103: \u201cDac\u0103 le este cu putin\u0163\u0103 s\u0103 existe simultan, dar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cele care de care vorbim – non-binele \u015fi r\u0103ul – cele spuse, atunci este cu neputin\u0163\u0103 ca ele s\u0103 fie contrarii.\u201d Cu acestea punem cap\u0103t chestiunii \u00een discu\u0163ie.
La fel se comport\u0103 (judecata) c\u0103 binele este bun cu cea c\u0103 non-binele nu este bun. Trebuie \u015ftiut c\u0103 \u015fi aici, a\u015fa cum men\u0163ionam, afirma\u0163ia este cu prec\u0103dere cea care posed\u0103 subiectul nedeterminat, pe baz\u0103 de metatez\u0103. El \u00eensu\u015fi a luat-o pe aceasta \u00een locul nega\u0163iei. De aceea pe drept se spune c\u0103 aceste propozi\u0163ii nu difer\u0103 defel \u00eentre ele prin semnifica\u0163ie.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aristotel este cel care dezvolt\u0103 \u00eentr-un mod elaborat conceptul de logic\u0103 modal\u0103, \u00een special \u00een lucrarea Despre Interpretare-singurul tratat din cele \u015fase ale Organon-ului, \u00een care problematica logic\u0103 apare \u00een ansamblul ei \u015fi pentru ea \u00eens\u0103\u015fi.El se ocup\u0103 \u00een general de principiile logice (ter\u0163ului exclus \u015fi al bivalen\u0163ei), clasificarea, opozi\u0163ia, conversiunea propozi\u0163iilor modale \u015fi silogistica […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90620"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90620"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90620\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90620"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90620"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90620"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}