{"id":90617,"date":"2018-02-13T09:54:00","date_gmt":"2018-02-13T09:54:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:42:30","modified_gmt":"2023-01-06T20:42:30","slug":"necesitate-si-intamplare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/necesitate-si-intamplare\/","title":{"rendered":"Necesitate \u015fi \u00eent\u00e2mplare"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Necesitatea \u015fi \u00een \u00eent\u00e2mplarea reprezint\u0103 dou\u0103 modalit\u0103\u0163i polare (diferite, dar corelate reciproc) de existen\u0163\u0103 sau de devenire a sistemelor, de realizare a unor tendin\u0163e posibile ale acestora.<\/p>\n

Necesitatea reprezint\u0103 o modalitate de existen\u0163\u0103 sau de manifestare a unor st\u0103ri, propriet\u0103\u0163i, raporturi sau tendin\u0163e ale sistemelor, care decurge din natura intern\u0103 a acestora \u015fi \u00een condi\u0163ii constante se desf\u0103\u015foar\u0103 cu inevitabilitate, \u00eentr-un anumit fel \u015fi nu \u00een altul. Necesitatea determin\u0103 esen\u0163a \u015fi integrativitatea sistemelor, direc\u0163ia lor principal\u0103 de mi\u015fcare \u015fi dezvoltare, anul\u00e2nd sau subordon\u00e2nd alte tr\u0103s\u0103turi sau direc\u0163ii de evolu\u0163ie ale acestora.<\/p>\n

Opus\u0103 necesit\u0103\u0163ii, \u00eent\u00e2mplarea reprezint\u0103 o modalitate de existen\u0163\u0103 sau de manifestare a unor st\u0103ri, propriet\u0103\u0163i, raporturi sau tendin\u0163e ale sistemelor, care decurge din factori periferici sau exteriori ai acestora \u015fi se caracterizeaz\u0103 prin variabilitate \u015fi inconstan\u0163\u0103, put\u00e2nd s\u0103 se produc\u0103 sau nu, s\u0103 se produc\u0103 \u00eentr-un fel sau altul, f\u0103r\u0103 s\u0103 afecteze esen\u0163a \u015fi integrativitatea sistemelor.<\/p>\n

De\u015fi, prin rolul lor diferit \u00een determinarea sistemelor, se opun, necesitatea \u015fi \u00eent\u00e2mplarea se presupun totodat\u0103 \u015fi se coreleaz\u0103 reciproc. Necesitatea caracterizeaz\u0103 determinarea calitativ\u0103 a sistemului, \u00eei condi\u0163ioneaz\u0103 esen\u0163a, iar \u00eent\u00e2mplarea \u00eel afecteaz\u0103 \u00een mod ocazional \u015fi inconstant, condi\u0163ion\u00e2nd particularit\u0103\u0163ile fenomenaliz\u0103rii esen\u0163ei acestuia.<\/p>\n

Necesitatea \u015fi \u00eent\u00e2mplarea sunt moduri de manifestare caracteristice nu numai realului, ci \u015fi ale posibilului; ele nu pot \u00eens\u0103 caracteriza imposibilul, deoarece acesta nu posed\u0103 atributele de existen\u0163\u0103 \u015fi devenire. Ca forme de manifestare ale posibilului, necesitatea caracterizeaz\u0103 perspectivele pe care le au sistemele, direc\u0163iile sau tendin\u0163ele lor fundamentale de evolu\u0163ie, iar \u00eent\u00e2mplarea creeaz\u0103 c\u00e2mpul de variabilitate \u00een diacronia obiectiv\u0103 a sistemelor, jocul oscilatoriu al posibilit\u0103\u0163ilor alternative ulterioare pe care le au acestea.<\/p>\n

A\u015fadar, necesitatea \u015fi \u00eent\u00e2mplarea sunt modalit\u0103\u0163i obiective universale \u015fi complementare ale existen\u0163ei \u015fi ale devenirii, aflate \u00eentr-un raport de unitate contradictorie. Ele nu se pot manifesta izolat, \u00een stare pur\u0103, ci doar \u00een corela\u0163ie \u015fi dependen\u0163\u0103 reciproc\u0103, constituind aspecte \u015fi laturi diferite ale structurii \u015fi dinamicii aceluia\u015fi sistem. Aspectele \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u00eenso\u0163esc totdeauna necesitatea, dar se subordoneaz\u0103 acesteia, a\u015fa cum particularul se subordoneaz\u0103 generalului \u015fi fenomenul, esen\u0163ei.<\/p>\n

G\u00e2ndirea materialist\u0103 a manifestat \u00een toate epocile preocupare pentru \u00een\u0163elegerea caracterului necesar al desf\u0103\u015fur\u0103rii necesar fenomenelor; filosofia materialist\u0103 premarxist\u0103 a mers \u00eens\u0103, \u00een mod invariabil, pe linia opozi\u0163iei absolute dintre necesitate \u015fi \u00eent\u00e2mplare, absolutiz\u00e2nd \u2013 de regul\u0103 \u2013 necesitatea \u015fi neg\u00e2nd existen\u0163a obiectiv\u0103 a \u00eent\u00e2mpl\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 manier\u0103 apare \u00een\u0163elegerea necesit\u0103\u0163ii lui Democrit, care vede ordinea primar\u0103 a lucrurilor \u00een mi\u015fcarea riguros necesar\u0103 a atomilor pe vertical\u0103. \u00cent\u00e2mplarea, considerat\u0103 de el ca un fenomen necauzal, este exclus\u0103 din ordinea lucrurilor, iar afirmarea ei este pus\u0103 pe seama ignoran\u0163ei.<\/p>\n

Materialismul modern a p\u0103strat, de asemenea, convingerea c\u0103 \u00een natur\u0103 totul exist\u0103 \u015fi se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een mod necesar \u015fi c\u0103 noi calific\u0103m drept \u00eent\u00e2mpl\u0103toare acele fenomene (necesare) ale c\u0103ror cauze nu ne sunt \u00eenc\u0103 cunoscute. Spinoza considera, de exemplu, c\u0103 un fenomen este calificat ca \u00eent\u00e2mpl\u0103tor din cauza imperfec\u0163iunii cuno\u015ftin\u0163elor noastre \u015fi c\u0103 aprofundarea acestora duce la suprimarea \u00eent\u00e2mpl\u0103rii .Iar d\u2019Holbach afirma c\u0103 \u201cnoi \u00eei atribuim hazardului toate efectele a c\u0103ror leg\u0103tur\u0103 cu cauzele lor nu o vedem. A\u015fadar, folosim cuv\u00e2ntul hazard pentru a ascunde ne\u015ftiin\u0163a noastr\u0103 cu privire al cauza naturale care produc efectele\u2026; nu exist\u0103 nici hazard, nici ceva neprev\u0103zut \u00een aceast\u0103 natur\u0103, unde nu exist\u0103 efect f\u0103r\u0103 cauz\u0103 suficient\u0103 \u015fi unde toate cauzele ac\u0163ioneaz\u0103 pe baza unor legi fixe\u2026\u201d Ba chiar \u015fi societatea este supus\u0103 aceleia\u015fi necesit\u0103\u0163i riguroase, toate raporturile \u015fi toate evenimentele fiind cauze la fel de hot\u0103r\u00e2toare pentru via\u0163a social\u0103: \u201cnecesitatea care conduce mi\u015fc\u0103rile lumii fizice conduce \u015fi mi\u015fc\u0103rile lumii morale, \u00een care totul este deci supus fatalit\u0103\u0163ii. \u2026Prea mult\u0103 acreal\u0103 \u00een bila unui fanatic, un s\u00e2nge prea \u00eenfierb\u00e2ntat \u00een inima unui cuceritor, o digestie grea \u00een stomacul unui monarh, un capriciu care trece prin mintea unei femei, sunt cauze suficiente pentru a face s\u0103 se produc\u0103 r\u0103zboaie.\u201d<\/p>\n

Pe linia ne\u00een\u0163elegerii corecte a raportului dintre necesitate \u015fi \u00eent\u00e2mplare merge \u015fi Helvetius, cu deosebirea c\u0103 el supraapreciaz\u0103 \u00eent\u00e2mplarea, reduc\u00e2nd necesitatea la aceasta; evenimentele din via\u0163a noastr\u0103, apari\u0163ia marilor personalit\u0103\u0163i, a descoperirilor \u00een art\u0103 \u015fi \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, toate acestea \u2013 credea Helvetius \u2013 sunt rezultatul unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri.<\/p>\n

\u00cen fapt, \u00eentre punctul de vedere care absolutizeaz\u0103 necesitatea (Democrit, Spinoza, d\u2019Holbach) \u015fi acela care absolutizeaz\u0103 \u00eent\u00e2mplarea (Helvetius) nu exist\u0103 o deosebire principal\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u015fi \u00eentr-un caz \u015fi \u00een cel\u0103lalt avem de-a face cu incapacitatea metafizic\u0103 de a opera o distinc\u0163ie \u00eentre necesar \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Pe drept cuv\u00e2nt, Engels observa c\u0103 \u201cdac\u0103 faptul c\u0103 o anumit\u0103 p\u0103staie de maz\u0103re con\u0163ine \u015fase boabe, \u015fi nu cinci sau \u015fapte este de acela\u015fi ordin cu legea mi\u015fc\u0103rii sistemului solar sau cu legea transform\u0103rii energiei, atunci, \u00een realitatea, nu \u00eent\u00e2mplarea este ridicat\u0103 la rangul necesit\u0103\u0163ii, ci necesitatea este cobor\u00e2t\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivelul \u00eent\u00e2mpl\u0103rii\u201d.<\/p>\n

Cauzele de ordin gnoseologic ale absolutiz\u0103rii necesit\u0103\u0163ii deriv\u0103 din identificarea necesit\u0103\u0163ii cu cauzalitatea \u015fi din modalitatea nedialectic\u0103 de a privi fenomenele doar \u00een raport cu ele \u00eensele. Punctul de vedere al materialismului metafizic este deci acela c\u0103 dac\u0103 nu exist\u0103 fenomen acauzal \u015fi dac\u0103 raportul de la cauz\u0103 la efect este totdeauna necesar, atunci nu exist\u0103 fenomene care s\u0103 nu fie necesare. Se realizeaz\u0103 \u00een acest ra\u0163ionament o identificare a fenomenului cauzal \u00een genere cu raportul strict dintre cauz\u0103 \u015fi efect. Or, exist\u0103 leg\u0103turi cauzale nenecesare, care \u0163in de aspectul contingent al fenomenelor.<\/p>\n

Primul pas spre o \u00een\u0163elegere dialectic\u0103 a categoriilor de necesitate \u015fi \u00eent\u00e2mplare, precum \u015fi a raportului dintre ele, a fost f\u0103cut de Hegel. Cu tot caracterul idealist al concep\u0163iei sale filosofice de ansamblu, potrivit c\u0103reia necesitatea \u015fi \u00eent\u00e2mplarea sunt forme de manifestare \u015fi determina\u0163ii ale ideii absolute, Hegel afirm\u0103 caracterul lor cauzal \u015fi desprinde aspecte importante ale raportului dintre ele. El a rezolvat, pentru prima dat\u0103, problema \u00een\u0163elegerii necesit\u0103\u0163ii \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103rii prin raportarea lui la esen\u0163a fenomenului considerat, prin prisma raportului dintre intern \u015fi extern. Necesarul este, pentru Hegel, \u201c\u2026 raportarea la sine, \u00een care condi\u0163ionarea prin altul este \u00eenl\u0103turat\u0103\u201d , adic\u0103 ceea ce rezult\u0103 din con\u0163inutul propriu al sistemului. C\u00e2t prive\u015fte \u00eent\u00e2mplarea, el scrie: \u201c\u00een consecin\u0163\u0103, consider\u0103m contingentul ca ceva ce poate s\u0103 fie sau s\u0103 nu fie, ce poate s\u0103 fie a\u015fa sau altfel \u015fi a c\u0103rui fiin\u0163\u0103 sau nefiin\u0163\u0103, a c\u0103rui fiin\u0163are \u00eentr-un fel sau altul este \u00eentemeiat\u0103 nu \u00een el \u00eensu\u015fi, ci \u00een altul; \u2026 dac\u0103 ceva este contingent \u015fi posibil, depinde deci de con\u0163inut\u201d .<\/p>\n

Necesitatea \u015fi \u00eent\u00e2mplarea se refer\u0103 deci la raporturi \u015fi st\u0103ri obiective existente deopotriv\u0103 \u00een realitate. At\u00e2t necesitatea, c\u00e2t \u015fi \u00eent\u00e2mplarea au caracter cauzal. Deosebirea dintre ele se refer\u0103 doar la faptul c\u0103 prima se \u00eentemeiaz\u0103 pe cauze esen\u0163iale \u015fi interne, iar cea de a doua pe cauze neesen\u0163iale, laterale sau externe. De exemplu, \u00een raport cu necesitatea intern\u0103 a dezvolt\u0103rii plantelor, seceta sau grindina care determin\u0103 calitatea proast\u0103 a recoltei \u00eentr-o regiune agricol\u0103 sunt fenomene \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, \u00eentruc\u00e2t nu decurg din esen\u0163a proceselor vitale ale plantelor; ele puteau s\u0103 nu se produc\u0103, dup\u0103 cum putea s\u0103 se produc\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai accentuat\u0103 sau mai pu\u0163in accentuat\u0103. Dar dac\u0103 s-au produs, ele determin\u0103 \u00een mod necesar efectul (calitatea slab\u0103 a recoltei).<\/p>\n

Fiind date cauza \u015fi condi\u0163iile ac\u0163iunii ei, efectul apare \u00een mod necesar. \u00centruc\u00e2t cauza este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare (\u00een raport cu plantele), \u00eentregul proces de generare a cauzei \u015fi a producerii efectului apare ca un fenomen \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Procesul amintit este \u00eens\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor numai \u00een raport cu necesitatea dezvolt\u0103rii normale a plantelor din zona respectiv\u0103. Grindina sau seceta sunt \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u00een raport cu recolta, dar rezult\u0103 cu necesitate din factorii meteorologici care le-au generat. Acela\u015fi fenomen este necesar \u00een raport cu cauzele \u015fi cu condi\u0163iile proprii din care apare, dar este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een raport cu alte fenomene; nu exist\u0103 fenomene absolut necesare sau fenomene absolut \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Toate fenomenele au o \u00eentemeiere cauzal\u0103, dar apar ca necesare sau \u00eent\u00e2mpl\u0103toare numai \u00een raporturi diferite \u015fi \u00een condi\u0163ii concrete diferite. Cum nu exist\u0103 sisteme izolate, toate afl\u00e2ndu-se \u00een raporturi reciproce unele cu altele, orice sistem este o unitate de interac\u0163iuni necesare \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103toare.<\/p>\n

Caracterul necesar sau \u00eent\u00e2mpl\u0103tor al unui fenomen depinde de structura \u015fi dinamica raporturilor obiective cu contextul \u00een care fiin\u0163eaz\u0103 \u015fi nu de cunoa\u015fterea sau necunoa\u015fterea cauzelor care-l provoac\u0103. \u00cen raport cu necesitatea, \u00eent\u00e2mplarea are un caracter inconstant, fapt care la nivelul cunoa\u015fterii se manifest\u0103 adesea prin caracterul imprevizibil al proceselor \u015fi evenimentelor \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, prin caracterul aparent accidental al acestora. \u00cent\u00e2mpl\u0103rile sunt \u00eens\u0103 fenomene frecvente \u00een dinamica obiectiv\u0103 a sistemelor, ele influen\u0163\u00e2nd procesele necesare \u015fi \u2013 de aceea \u2013 cunoa\u015fterea nu este indiferent\u0103 fa\u0163\u0103 de ele. M\u0103sura \u00een care \u00eent\u00e2mpl\u0103rile sunt sau nu cunoscute afecteaz\u0103 posibilitatea de prevedere a lor \u015fi \u2013 prin aceasta \u2013 succesul ac\u0163iunii practice a oamenilor asupra domeniului de obiecte considerat; dar nu afecteaz\u0103 nicidecum caracterul lor \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi nici con\u0163inutul lor cauzal \u015fi obiectiv.<\/p>\n

Raportul dialectic dintre necesitate \u015fi \u00eent\u00e2mplare se concretizeaz\u0103 \u00eentr-o serie de aspecte, dintre care vom analiza pe cele mai importante.<\/p>\n

Necesitatea \u015fi \u00eent\u00e2mplarea nu au caracter absolut, ci relativ; dup\u0103 cum am v\u0103zut, ceea ce \u00eentr-un anumit raport sau \u00een anumite condi\u0163ii date este necesar poate fi \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00eentr-un alt raport sau \u00een alte condi\u0163ii. Caracterul relativ al necesit\u0103\u0163ii \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103rii se manifest\u0103 \u015fi \u00een raport cu schimbarea condi\u0163iilor (func\u0163ie de loc \u015fi de timp), necesitatea \u015fi \u00eent\u00e2mplarea put\u00e2nd trece una \u00een cealalt\u0103. Darwin arat\u0103 c\u0103, pentru o anumit\u0103 specie cu caracteristici ereditare date, apari\u0163ia unor \u00eensu\u015firi noi sub ac\u0163iunea unor condi\u0163ii de mediu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, dar pe m\u0103sur\u0103 ce acestea se generalizeaz\u0103 \u015fi r\u0103spund mai adecvat adapt\u0103rii \u00een condi\u0163ii noi, ele devin necesare, se fixeaz\u0103 \u00een zestrea ereditar\u0103 a speciei, \u00een timp ce alte \u00eensu\u015firi mai vechi devin inutile, \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. \u00cen acela\u015fi sens, schimbul de produse era un fenomen \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een forma\u0163iunile precapitaliste, necesar\u0103 fiind economia natural\u0103; odat\u0103 cu accentuarea diviziunii sociale a muncii \u015fi cu generalizarea produc\u0163iei de m\u0103rfuri, economia natural\u0103 a devenit un fenomen \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, iar schimbul de m\u0103rfuri un fenomen necesar.<\/p>\n

Necesitatea \u015fi \u00eent\u00e2mplarea sunt \u00eentr-un raport dialectic \u015fi \u00een sensul c\u0103 ele nu se manifest\u0103 niciodat\u0103 \u00een stare pur\u0103, ci coexist\u0103, \u00een toate cazurile, \u00een mod unitar, \u00een aceea\u015fi realitate; \u00eent\u00e2mplarea este \u00eentotdeauna o completare a necesit\u0103\u0163ii la nivelul concretului. Necesitatea constituie con\u0163inutul esen\u0163ial al procesului, ceea ce trebuie s\u0103 se produc\u0103, iar \u00eent\u00e2mplarea reprezint\u0103 modul specific, particular de a se produce. Astfel, venirea prim\u0103verii dup\u0103 iarn\u0103 este un fenomen necesar, dar care se \u00eenf\u0103ptuie\u015fte totdeauna prin aspecte \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, cum ar fi: zile mai c\u0103lduroase \u015fi mai \u00eensorite sau, dimpotriv\u0103, mai reci \u015fi mai ploioase; printr-un avans sau o \u00eent\u00e2rziere \u00een raport cu ciclul obi\u015fnuit al succesiunii anotimpurilor etc.<\/p>\n

Astfel, \u00eent\u00e2mplarea este forma de manifestare a necesit\u0103\u0163ii: orice fenomen se realizeaz\u0103 ca necesitate numai \u00een forme \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u015fi apare \u2013 la prima vedere \u2013 ca i sum\u0103 de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Referindu-se la acestea, Engels preciza c\u0103 \u201cceea ce se afirm\u0103 ca necesar se compune \u00een \u00eentregime din \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi c\u0103 pretins \u00eent\u00e2mpl\u0103torul nu este dec\u00e2t forma sub care se ascunde necesitatea\u201d .<\/p>\n

\u00cen domeniul vie\u0163ii sociale, \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, \u00een cultur\u0103 etc., asemenea fenomene se \u00eent\u00e2lnesc \u00een mod frecvent. De exemplu, toate marile personalit\u0103\u0163i istorice apar \u00een mod \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een raport cu necesitatea rolului social pe care \u00eel \u00eendeplinesc. \u00cen istoria \u015ftiin\u0163ei, \u00eent\u00e2mplarea poate interveni nu numai \u00een ce prive\u015fte persoana care formuleaz\u0103 o teorie sau alta, necesar\u0103 \u00een condi\u0163iile date, ci \u015fi \u00een modalitatea concret\u0103 \u00een care se \u00eenf\u0103ptuie\u015fte o descoperire. Astfel, descoperirea radioactivit\u0103\u0163ii, ca fenomen posibil \u015fi necesar la sf\u00e2r\u015fitul secolului trecut, a fost \u00eent\u00e2mpl\u0103toare; Bequerel, care studia \u00een acea vreme propriet\u0103\u0163ile uraniului, a l\u0103sat \u00een mod \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00eentr-un sertar al biroului o bucat\u0103 de minereu de uraniu al\u0103turi de o cutie cu pl\u0103ci fotografice \u015fi, la developarea acestora, a constatat fenomenul degrad\u0103rii lor. Cum savantul \u015ftia c\u0103 lumina nu putea str\u0103bate cutia \u015fi h\u00e2rtia neagr\u0103 \u00een care erau p\u0103strate pl\u0103cile, a presupus c\u0103 clorura de argint s-a descompus sub influen\u0163a unor raze invizibile a c\u0103ror surs\u0103 nu putea fi dec\u00e2t minereul de uraniu. Repet\u00e2nd experien\u0163a \u00een condi\u0163iile izol\u0103rii depline a altor factori care ar fi putut produce acela\u015fi fenomen, Bequerel a ajuns la concluzia c\u0103 uraniul emite \u00een mod spontan radia\u0163ii, iar mai t\u00e2rziu a fost cercetat\u0103 natura acestora. \u00cent\u00e2mpl\u0103toare sunt modalitatea, \u00eemprejur\u0103rile concrete precum \u015fi persoana care a descoperit fenomenul radioactivit\u0103\u0163ii, descoperirea \u00een sine fiind necesar\u0103 \u00een contextul cercet\u0103rilor din acea epoc\u0103. De fapt, \u00eentreaga dezvoltare a culturii umane ne apare legat\u0103 \u00een mod necesar de numele unor personalit\u0103\u0163i marcante; dar tocmai acesta este aspectul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Necesar\u0103 este doar apari\u0163ia, \u00eentr-o anumit\u0103 epoc\u0103, a unor fenomene de cultur\u0103, \u00een timp ce num\u0103rul \u015fi numele ini\u0163iatorilor lor, formularea ini\u0163ial\u0103 mai complet\u0103 \u015fi mai consecvent\u0103 sau mai pu\u0163in complet\u0103 \u015fi consecvent\u0103, c\u00e2\u0163i \u015fi cine anume aduc complet\u0103rile ulterioare, forma de expunere \u015fi difuzarea lor \u2013 toate acestea sunt \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, moduri diferite de manifestare a necesit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, o form\u0103 distinct\u0103 de manifestare a leg\u0103turii dintre necesitate \u015fi \u00eent\u00e2mplare o constituie faptul c\u0103 necesitatea \u00ee\u015fi croie\u015fte drum prin mul\u0163imea \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, sau, altfel spus, se manifest\u0103 sub forma mediei statistice a acestora. Aceast\u0103 rela\u0163ie \u00eentre necesar \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103tor se manifest\u0103 \u00een cadrul colectivelor (statistice), al ansamblurilor alc\u0103tuite dintr-un num\u0103r mare de elemente. Elementele (individuale) pot fi guvernate, \u00een mi\u015fcarea lor, de legi proprii, datorit\u0103 c\u0103rora se comport\u0103 deosebit unele fa\u0163\u0103 de altele. La aceast\u0103 comportare diferen\u0163iat\u0103 a elementelor unui colectiv statistic contribuie \u015fi ac\u0163iunea unor factori \u00eent\u00e2mpl\u0103tori, neconstan\u0163i care intervin \u00een sistem f\u0103r\u0103 a \u0163ine de structura intern\u0103 a acestuia (este vorba de a\u015fa-numi\u0163ii factori aleatori). \u00cen schimb, ansamblul de elemente, \u00een calitate de sistem, manifest\u0103 o tendin\u0163\u0103 constant\u0103 de comportare care se repet\u0103 \u015fi care se realizeaz\u0103 sub forma mediei de comportare a elementelor subordonate. De exemplu, fiecare electron dintr-un fascicul care str\u0103bate o re\u0163ea de difrac\u0163ie se abate \u00een mod \u00eent\u00e2mpl\u0103tor de la direc\u0163ia ini\u0163iat\u0103 a mi\u015fc\u0103rii \u015fi nimere\u015fte \u00eentr-un anumit punct al ecranului. Dar fasciculul de electroni se dispune pe ecran \u00een acela\u015fi fel, ori de c\u00e2te ori s-ar repeta experien\u0163a. Distribu\u0163ia constant\u0103 a fasciculului reprezint\u0103 o necesitate.<\/p>\n

Aceast\u0103 necesitate care se manifest\u0103 prin masa \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor este o necesitate de un tip deosebit, o necesitate statistic\u0103; ea guverneaz\u0103 \u015fi caracterizeaz\u0103 mi\u015fcarea ansamblurilor \u015fi nu pe aceea a fenomenelor individuale. Natura vie, precum \u015fi via\u0163a social\u0103 sunt dominate, \u00een mod preponderent, de necesit\u0103\u0163i de acest tip.<\/p>\n

Unitatea dialectic\u0103 dintre necesitate \u015fi \u00eent\u00e2mplare (manifestat\u0103 prin caracterul lor relativ, prin trecerea reciproc\u0103 a uneia \u00een cealalt\u0103, prin completarea necesit\u0103\u0163ii de c\u0103tre \u00eent\u00e2mplare, prin manifestarea con\u0163inutului necesar al proceselor \u00een forme \u00eent\u00e2mpl\u0103toare) nu \u00eenseamn\u0103 confundarea lor, reducerea uneia la cealalt\u0103, \u015ftergerea deosebirilor dintre ele pe plan func\u0163ional \u00een determinarea structurii \u015fi dinamicii sistemelor. Necesitatea are \u00eentotdeauna rolul determinant \u00een mi\u015fcarea \u015fi dezvoltarea sistemelor, \u00een structurarea esen\u0163elor, a \u00eentregului, independent de modul concret, particular \u00een care se realizeaz\u0103 trecere de la poten\u0163ialitate la actualitate. \u00cent\u00e2mplarea concureaz\u0103 particularit\u0103\u0163ile concrete ale realiz\u0103rii unui fenomen; ea este, de aceea, subordonat\u0103 necesit\u0103\u0163ii \u015fi joac\u0103 un rol condi\u0163ionat \u00een dinamica fenomenelor; ea determin\u0103 c\u00e2mpul de particularitate \u00een raport cu ceea ce este general \u00een evolu\u0163ia proceselor reale, constituind temeiul laturii fenomenalizatoare a esen\u0163elor.<\/p>\n

Probabilitatea<\/p>\n

\u00cen \u00een\u0163elesul ei cel mai larg, probabilitatea este definit\u0103 ca m\u0103sur\u0103 a posibilit\u0103\u0163ii, ca latur\u0103 cantitativ\u0103 a \u00eentemeierii acesteia. Ea caracterizeaz\u0103 nu at\u00e2t fiin\u0163area fenomenelor actuale, c\u00e2t mai ales procesele ce au loc la nivelul acestora, mi\u015fcarea \u015fi evolu\u0163ia lor; ea este un atribut al existen\u0163ei \u00een devenire, al evenimentelor \u015fi nu al lucrurilor.<\/p>\n

Fiind expresia cantitativ\u0103 a \u00eentemeierii obiective a perspectivelor de evolu\u0163ie a unui sistem, a \u015fanselor acestuia de a trece \u00een altceva, probabilitatea se exprim\u0103 matematic printr-o ecua\u0163ie de frecven\u0163\u0103, ca raport \u00eentre num\u0103rul de cazuri de realizare efectiv\u0103 a unui eveniment \u015fi num\u0103rul total de cazuri posibile.<\/p>\n

Formal, matematic, orice eveniment poate fi exprimat \u00een termeni de probabilitate. Evenimentele necesare \u2013 caracterizate printr-o concordan\u0163\u0103 deplin\u0103 cu legea fenomenului \u015fi printr-o stabilitate \u015fi concordan\u0163\u0103 a condi\u0163iilor de realizare \u2013 au o probabilitate egal\u0103 cu \u201c1\u201d, sau o probabilitate de 100%; evenimentele imposibile au o probabilitate \u201c0\u201d; iar toate celelalte evenimente, care nu sunt necesare sau imposibil, adic\u0103 evenimentele \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, au o probabilitate cuprins\u0103 \u00eentre \u201c0\u201d \u015fi \u201c1\u201d.<\/p>\n

\u00cen realitate, nu orice devenire, nu orice eveniment are un caracter probabil. Necesitatea \u015fi imposibilitatea constituie cazuri limit\u0103 ale varia\u0163iei probabilistice, valoare numeric\u0103 a raportului probabilistic fiind pentru ele extrem\u0103 \u015fi constant\u0103; or, ceea ce este constant \u015fi dinainte cunoscut nu poate fi probabil. De aceea, necesitatea \u015fi imposibilitatea nu pot fi considerate fenomene probabile. Descrierea acestora \u00een termeni probabilistici nu aduce nimic nou \u00een \u00een\u0163elegerea lor \u015fi, de aceea, se folosesc \u00een mod curent \u2013 \u00een descrierea lor \u2013 teorii \u015fi metode matematice neprobabilistice<\/p>\n

Probabilitatea este caracteristic\u0103 fenomenelor lipsite de constan\u0163\u0103 \u015fi regularitate, a c\u0103ror realizare este legat\u0103 de instabilitatea \u015fi caracterul aleatoriu al apari\u0163iei condi\u0163iilor; ea este deci o caracteristic\u0103 important\u0103 a fenomenelor \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, care comport\u0103 o varia\u0163ie probabilistic\u0103 \u00eentre necesar \u015fi imposibil. De aceea, probabilitatea este definit\u0103 drept o dimensiune cantitativ\u0103 a acestora. Matematic, probabilitatea (P), a unui eveniment \u00eent\u00e2mpl\u0103tor (A), este redat\u0103 de expresia 0
\u00cen cunoa\u015ftere, probabilitatea are sens \u015fi valoare numai \u00een cazul fenomenelor \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, pentru care exist\u0103 cel pu\u0163in dou\u0103 posibilit\u0103\u0163i diferite: s\u0103 se realizeze sau nu, s\u0103 se realizeze \u00eentr-o form\u0103 sau alta (altfel fenomenul este necesar sau imposibil). Totodat\u0103, probabilitatea \u00ee\u015fi pierde sensul pentru cunoa\u015ftere atunci c\u00e2nd fenomenul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor are un num\u0103r infinit de posibilit\u0103\u0163i, \u00eentruc\u00e2t \u2013 de\u015fi evenimentul nu este fizic imposibil \u2013 pentru fiecare posibilitate \u00een parte, probabilitatea devine \u201c0\u201d.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 probabilitatea este o caracteristic\u0103 obiectiv\u0103 a evenimentelor individuale, ea devine evident\u0103 \u015fi cap\u0103t\u0103 o valoare pentru cunoa\u015ftere numai atunci c\u00e2nd este supus observ\u0103rii un num\u0103r mare de evenimente \u00eent\u00e2mpl\u0103toare de acela\u015fi fel, care se manifest\u0103 independent unul de altul. Independen\u0163a reciproc\u0103 \u015fi dezordinea evenimentelor individuale dintr-un ansamblu fac ca o anumit\u0103 propor\u0163ie de evenimente din acest ansamblu s\u0103 se afle \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie sau \u00een situa\u0163ii asem\u0103n\u0103toare, care conduc la acela\u015fi rezultat (se realizeaz\u0103 \u00een acela\u015fi mod). Acest fenomen poart\u0103 denumirea de frecven\u0163\u0103 \u015fi se exprim\u0103 prin raportul \u00eentre num\u0103rul cazurilor care se realizeaz\u0103 \u015fi num\u0103rul total de cazuri posibile. Frecven\u0163a se realizeaz\u0103 la nivelul ansamblului, ca medie statistic\u0103 a componentelor individuale \u015fi are valoare de necesitate pentru ansamblu; ea este cu at\u00e2t mai stabil\u0103, cu c\u00e2t num\u0103rul de componente ale ansamblului este mai mare. Aceast\u0103 cerin\u0163\u0103 poart\u0103 denumirea de legea numerelor mari (formulat\u0103 de J. Bernoulli) \u015fi arat\u0103 c\u0103 ceea ce este necesar \u00eentr-un ansamblu de evenimente se poate manifesta dac\u0103 \u015fi numai dac\u0103 este considerat \u015fi supus observ\u0103rii un num\u0103r suficient de mare de unit\u0103\u0163i elementare ale ansamblului.<\/p>\n

La limita ideal\u0103 a stabilit\u0103\u0163ii sale, frecven\u0163a este egal\u0103 cu probabilitatea fiec\u0103ruia dintre evenimentele individuale \u00eent\u00e2mpl\u0103toare care compun ansamblul, deoarece \u2013 la nivelul ansamblului \u2013 frecven\u0163a este o manifestare a probabilit\u0103\u0163ii ce caracterizeaz\u0103 nivelul individual al existen\u0163ei ansamblului. De aceea, probabilitatea este deseori definit\u0103 prin frecven\u0163\u0103. Probabilitatea \u015fi frecven\u0163a sunt egale ca valoare numeric\u0103 (cantitativ), dar se deosebesc \u00eentre ele sub aspect calitativ \u015fi ca nivel al existen\u0163ei la care se refer\u0103 \u015fi pe care \u00eel descriu: probabilitatea caracterizeaz\u0103 nivelul individual la existen\u0163ei \u015fi evalueaz\u0103 \u00eent\u00e2mplarea, iar frecven\u0163a caracterizeaz\u0103 nivelul ansamblului \u015fi pune \u00een valoare necesitatea. Ceea ce la nivel individual se manifest\u0103 ca \u00eent\u00e2mplare (probabilitatea) devine, la nivelul ansamblului \u2013 printr-un proces dialectic de trecere a cantit\u0103\u0163ii \u00een calitate -, necesitate, (frecven\u0163a); aceasta este \u00eens\u0103 o necesitate statistic\u0103, pe care se \u00eentemeiaz\u0103 legitatea statistic\u0103.<\/p>\n

Aceasta din urm\u0103 reprezint\u0103 tendin\u0163a legic\u0103 a mi\u015fc\u0103rii ansamblurilor statistice; ea \u00ee\u015fi subordoneaz\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi subsumeaz\u0103 tendin\u0163ele individuale \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Astfel, \u015fi \u00een cazul fenomenelor \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, care se grupeaz\u0103 \u00een ansambluri, trecerea de la posibil la real este dominat\u0103 de necesitate; numai formele concrete de realizare \u015fi comportare a p\u0103r\u0163ilor sunt \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u015fi probabile.<\/p>\n

Totodat\u0103, fiind expresia cantitativ\u0103 a frecven\u0163ei de realizare a diferitelor posibilit\u0103\u0163i ale elementelor, care au valoare de factori \u00eent\u00e2mpl\u0103tori \u00een determinarea sistemului, probabilitatea exprim\u0103 raporturile dintre aceste posibilit\u0103\u0163i, compararea \u015fi ordinea lor \u00een ce prive\u015fte \u015fansele de realizare, direc\u0163iile preferen\u0163iale obiective de evolu\u0163ie a sistemului \u00een ansamblu.<\/p>\n

\u00cen\u0163elegerea probabilit\u0103\u0163ii ca determinare a existen\u0163ei (dedus\u0103 din \u00een\u0163elegerea raportului dialectic dintre necesitate \u015fi \u00eent\u00e2mplare), precum \u015fi admiterea unei corel\u0103ri a probabilit\u0103\u0163ii cu cauzalitatea (exprimat\u0103 prin conceptul de cauzalitate statistic\u0103) sunt produse teoretice de dat\u0103 mai recent\u0103. Probabilitatea \u00eens\u0103\u015fi a fost luat\u0103 \u00een considera\u0163ie drept o component\u0103 a determinismului abia \u00een faza \u00een\u0163elegerii moderne, materialist-dialectice a acesteia \u015fi mai alea \u00een cadrul teoriei determinismului statistic.<\/p>\n

Determinismul clasic nu considera probabilitatea ca un fenomen obiectiv, ca un moment al determinismului; posibilitatea era identificat\u0103 cu necesitatea, iar \u00eent\u00e2mplarea era considerat\u0103 ca fenomen iluzoriu (orice eveniment era socotit sau necesar, sau imposibil).<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XX-lea, probabilitatea nu \u015fi-a g\u0103sit locul cuvenit nici \u00een domeniul \u015ftiin\u0163ei. Teoria matematic\u0103 a probabilit\u0103\u0163ii, dezvoltat\u0103 \u00eencep\u00e2nd din secolul al XVII-lea \u015fi al XVIII-lea, mai alea \u00een leg\u0103tur\u0103 cu jocurile de noroc, reducea probabilitatea la planul gnoseologic; \u00een mecanica clasic\u0103, probabilitatea clasic\u0103 nu ocup\u0103 nici un loc; iar \u00een fizica statistic\u0103 clasic\u0103, ea apare ca o completarea a principiilor dinamicii \u015fi intervine numai din ra\u0163iuni subiective (\u00eentruc\u00e2t cunoa\u015fterea comport\u0103rii fiec\u0103rei unit\u0103\u0163i componente este deosebit de dificil\u0103), f\u0103r\u0103 a interveni ca rela\u0163ie de baz\u0103 \u00een legile fundamentale (\u00een teoria cinetic\u0103 a gazelor, de exemplu, se considera c\u0103 moleculele se mi\u015fc\u0103 dup\u0103 legile mecanicii newtoniene). Abia \u00een fizica secolului al XX-lea, mai ales \u00een mecanica cuantic\u0103, probabilitatea intervine \u00een legile fundamentale, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu natura dual\u0103 a microparticulelor, a c\u0103ror comportare nu putea fi redus\u0103 la legitatea dinamic\u0103.<\/p>\n

Ast\u0103zi, probabilitatea intervine \u00een cunoa\u015fterea tuturor domeniilor existen\u0163ei, mai ales \u00een cercetarea ansamblurilor, \u00een determinarea statistic\u0103 a evolu\u0163iei unor mul\u0163imi de evenimente sau st\u0103ri \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Metodele probabilistice sunt larg folosite \u00een cercet\u0103rile din domeniul fizicii, chimiei, biologiei, \u00een cibernetic\u0103 \u015fi teoria informa\u0163iei, \u00een sociologie, \u00een economie \u015fi demografie etc.<\/p>\n

Din aceast\u0103 larg\u0103 utilizare a probabilit\u0103\u0163ii \u00een cunoa\u015ftere, materialismul dialectic conclude c\u0103 no\u0163iunile \u015fi teoriile probabiliste nu sunt doar artificii de calcul, instrumente pragmatice \u00een cunoa\u015ftere, ci modele ale unor st\u0103ri \u015fi caracteristici obiectiv-determinate ale existen\u0163ei \u015fi devenirii acesteia. Probabilitatea are deci un temei obiectiv, este o caracteristic\u0103 a obiectului cunoa\u015fterii \u015fi nu numai o metodologie a procesului cunoa\u015fterii.<\/p>\n

Starea obiectiv\u0103 de probabilitate decurge din:
\uf0d8 varia\u0163ia condi\u0163iilor ini\u0163iale ale mi\u015fc\u0103rii sistemului (func\u0163ia de distribu\u0163ie a parametrilor ini\u0163iali)
\uf0d8 caracterul aleatoriu al factorilor care intervin \u00een determinarea sistemului pe parcursul mi\u015fc\u0103rii sale \u015fi care influen\u0163eaz\u0103 \u00een mod diferit componente sau laturi ale acestuia (func\u0163ia oscilatorie a factorilor aleatori procesului)<\/p>\n

Exist\u0103 realmente procese dinamice ale c\u0103ror condi\u0163ii ini\u0163iale au caracter instabil \u015fi a c\u0103ror \u00eenf\u0103ptuire depinde de factori care apar pe parcurs \u00een mod neprev\u0103zut. Descrierea acestor procese comport\u0103, \u00een consecin\u0163\u0103, un caracter probabilistic din ra\u0163iuni obiective. \u00cen mi\u015fcarea molecular\u0103, de exemplu, \u00eent\u00e2lnim o astfel de situa\u0163ie; \u00een descrierea ei, probabilitatea nu intervine datorit\u0103 dificult\u0103\u0163ilor de a surprinde starea ini\u0163ial\u0103 a tuturor moleculelor (dificultatea este real\u0103, dar \u2013 la actualul nivel al tehnicii de \u00eenregistrare \u015fi calcul \u2013 ea ar putea fi, \u00een principiu, dep\u0103\u015fit\u0103), ci datorit\u0103 complexit\u0103\u0163ii interac\u0163iunilor intermoleculare \u015fi a interac\u0163iunilor cu al\u0163i factori aleatori care apar pe parcursul mi\u015fc\u0103rii. Aceast\u0103 situa\u0163ie este valabil\u0103, cu at\u00e2t mai mult, pentru sistemele microfizice, biologice, sociale etc., a c\u0103ror complexitate o dep\u0103\u015fe\u015fte considerabil pe cea a fenomenelor moleculare.<\/p>\n

A\u015fadar, starea de probabilitate este proprie \u00een mod obiectiv unor procese evolutive; ea determin\u0103, \u00een cunoa\u015ftere, o descriere principial probabilistic\u0103 a acestor procese, independent de gradul de completitudine a cuno\u015ftin\u0163elor noastre despre obiect.<\/p>\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi o probabilitate gnoseologic\u0103; aceasta nu se confund\u0103 cu descrierea probabilistic\u0103 a unor procese care con\u0163in \u00een mod obiectiv parametri aleatori. Probabilitatea gnoseologic\u0103 nu se refer\u0103 la caracterul probabilist al descrierii proceselor, nu depinde de caracterul necesar sau \u00eent\u00e2mpl\u0103tor al evolu\u0163iei sistemului; ea se refer\u0103 la caracterul cuno\u015ftin\u0163elor noastre, la caracterul probabil al adev\u0103rului unei propozi\u0163ii sau teorii, datorit\u0103 incompletitudinii cuno\u015ftin\u0163elor noastre despre obiect, insuficien\u0163ei datelor noastre despre obiect sau imposibilit\u0103\u0163ii de a lua \u00een considera\u0163ie infinitatea de parametri de care depinde evolu\u0163ia sistemului. Un astfel de caracter au, \u00een general, ipotezele \u2013 motiv pentru care acestea necesit\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 verificare, completare. Starea de probabilitate a adev\u0103rului unor propozi\u0163ii sau teorii este \u00eens\u0103 temporar\u0103, caracteristic\u0103 unei anumite etape a cunoa\u015fterii, unei descrieri provizorii a obiectului, bazat\u0103 pe date ini\u0163iale incomplete; aceast\u0103 stare este \u00een permanen\u0163\u0103 dep\u0103\u015fit\u0103 prin completarea cuno\u015ftin\u0163elor, iar adev\u0103rurile probabile sunt transformate \u00een permanen\u0163\u0103 \u00een adev\u0103ruri certe.<\/p>\n

Mult\u0103 vreme, probabilitatea a fost opus\u0103 cauzalit\u0103\u0163ii \u015fi conceput\u0103 \u00een afara ei. \u00centr-o concep\u0163ie consecvent \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi determinist\u0103, interven\u0163ia probabilit\u0103\u0163ii nu exclude \u00eens\u0103 cauzalitatea; \u00eent\u00e2mplarea este \u015fi ea un fenomen cauzal, iar probabilitatea \u2013 ca m\u0103sur\u0103 a \u00eentemeierii obiective a \u015fanselor de realizare a fenomenelor \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u2013 are, implicit, \u015fi ea un astfel de caracter \u015fi un astfel de temei. Aceast\u0103 concluzie se impune cu at\u00e2t mai mult \u00een condi\u0163iile \u00een care probabilitatea este conceput\u0103 \u015fi ea ca determinare a structurii obiectului, nu numai a devenirii acestuia. Interven\u0163ia probabilit\u0103\u0163ii determin\u0103 \u00eens\u0103 modific\u0103ri \u00een structura lan\u0163urilor cauzale.<\/p>\n

\u00cen perspectiva celor mai de sus, se impun urm\u0103toarele concluzii privind statului ontologic \u015fi gnoseologic al probabilit\u0103\u0163ii:
\uf0d8 probabilitatea este un atribut obiectiv al existen\u0163ei, al obiectului cunoa\u015fterii \u015fi nu numai al procesului cunoa\u015fterii
\uf0d8 ea trebuie conceput\u0103 sistematic, at\u00e2t ca determinare a structurii \u015fi devenirii obiectului, c\u00e2t \u015fi ca modalitate explicativ\u0103, ca instrument opera\u0163ional cu valoare pragmatic\u0103 pentru subiectul cunosc\u0103tor
\uf0d8 probabilitatea nu este opus\u0103 cauzalit\u0103\u0163ii \u015fi determinismului, ci este o modalitate de manifestare a acestora
\uf0d8 demersul probabilistic \u00een cunoa\u015ftere nu rezult\u0103 din adoptarea unor criterii preferen\u0163iale, dintr-o alegere subiectiv\u0103 a metodelor de descriere a sistemelor, sau din incapacitatea omeneasc\u0103 de a oferi o cunoa\u015ftere absolut cert\u0103 a evolu\u0163iei lor obiective, ci din caracterul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi probabil al \u00eense\u015fi proceselor reale al c\u0103ror determinism este configurat de raporturi neunivoce, statistice, raporturi ce condi\u0163ioneaz\u0103 \u2013 \u00een plan gnoseologic \u2013 o certitudine relativ\u0103<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Necesitatea \u015fi \u00een \u00eent\u00e2mplarea reprezint\u0103 dou\u0103 modalit\u0103\u0163i polare (diferite, dar corelate reciproc) de existen\u0163\u0103 sau de devenire a sistemelor, de realizare a unor tendin\u0163e posibile ale acestora. Necesitatea reprezint\u0103 o modalitate de existen\u0163\u0103 sau de manifestare a unor st\u0103ri, propriet\u0103\u0163i, raporturi sau tendin\u0163e ale sistemelor, care decurge din natura intern\u0103 a acestora \u015fi \u00een condi\u0163ii […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90617"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90617"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90617\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90617"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90617"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90617"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}