{"id":90601,"date":"2018-02-14T03:45:00","date_gmt":"2018-02-14T03:45:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:42:23","modified_gmt":"2023-01-06T20:42:23","slug":"analiza-criticii-democratiei-atenienein","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/14\/analiza-criticii-democratiei-atenienein\/","title":{"rendered":"ANALIZA CRITICII DEMOCRA\u0162IEI ATENIENE.\u00ceN FILOSOFIA LUI PLATON"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
La fel ca orice alt om, un filosof nu-\u015fi poate alege, dup\u0103 bunul s\u0103u plac, locul \u015fi timpul na\u015fterii. Nim\u0103nui nu-i este \u00eens\u0103 indiferent unde \u015fi c\u00e2nd s-a n\u0103scut. Aceste do\u0103u date ini\u0163iale \u00eei determin\u0103 fiec\u0103rui om drumul \u00een via\u0163\u0103. Cu at\u00e2t mai mult locul \u015fi timpul na\u015fterii conteaz\u0103 \u00een cazul unui mare filosof, ele hot\u0103r\u00e2ndu-i nu doar drumul \u00een via\u0163\u0103, dar determin\u00e2ndu-i \u00een mod esen\u0163ial \u015fi coordonatele principale ale g\u00e2ndirii. \u00cen cazul lui Platon, timpul \u015fi locul na\u015fterii sale sunt: anul 427 \u00ee.Hr., \u00een Atena.
Platon a tr\u0103it \u00eentr-o perioad\u0103 de r\u0103zboaie \u015fi de lupte politice care a fost mai zbuciumat\u0103 dec\u00e2t cea care-l r\u0103scolise pe Heraclit. \u00cen timpul copil\u0103riei \u015fi al adolescen\u0163ei sale, destr\u0103marea vie\u0163ii tribale dusese \u00een cetatea sa natal\u0103, Atena, la o perioad\u0103 de tiranie, iar apoi la instaurarea unei democra\u0163ii care sa str\u0103duit din r\u0103sputeri s\u0103 se apere \u00eempotriva oric\u0103rei \u00eencerc\u0103ri de reintroducere a tiraniei sau a oligarhiei, adic\u0103 a domina\u0163iilor familiilor aristocratice frunta\u015fe. \u00cen anii tinere\u0163ii lui Platon, Atena democratic\u0103 era angajat\u0103 \u00eentr-un r\u0103zboi \u00eempotriva Spartei \u2013 ora\u015ful-stat dominant care p\u0103strase multe din legile \u015fi obiceiurile vechii aristocra\u0163ii tribale. R\u0103zboiul a dus la pr\u0103bu\u015firea cet\u0103\u0163ii ateniene \u015fi a unui regim de teroare numit guvernarea celor Treizeci de Tirani. Reinstaurarea democra\u0163iei \u015fi a p\u0103cii n-a \u00eensemnat pentru Platon dob\u00e2ndirea lini\u015ftii deoarece dasc\u0103lul s\u0103u iubit, Socrate a fost judecat \u015fi executat, iar el \u015fi al\u0163i concet\u0103\u0163eni din cercul lui Socrate au p\u0103r\u0103sit Atena.
Scopul spre care Platon n\u0103zuie\u015fte este posibilitatea oamenilor de a opri dec\u0103derea pe mai departe \u00een domeniul politic prin \u00eempiedicarea oric\u0103rei schimb\u0103ri politice. Platon \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 acest scop prin instaurarea unui stat ferit de relele tuturor celorlalte state, gra\u0163ie faptului c\u0103 nu degenereaz\u0103, c\u0103 nu se schimb\u0103. Statul ferit de r\u0103ul schimb\u0103rii \u015fi corup\u0163iei este statul ideal, perfect. Credin\u0163a \u00een lucruri perfecte \u015fi neschimbate este numit\u0103 ,,Teoria Formelor sau a Ideilor\u201d.
Conform dialogului ,,Republica\u201d, forma originar\u0103 sau primitiv\u0103 a societ\u0103\u0163ii, care se aseam\u0103n\u0103 cel mai \u00eendeaproape cu Forma sau Ideea de stat, cu ,,statul ideal\u201d, este un regat
al oamenilor celor mai \u00een\u0163elep\u0163i \u015fi mai asem\u0103n\u0103tori cu zeii. Acest ora\u015f-stat este at\u00e2t de apropiat de perfec\u0163iune \u00eenc\u00e2t este greu de \u00een\u0163eles cum se poate schimba. Dar, schimbarea se produce. Platon consider\u0103 c\u0103 vraja l\u0103untric\u0103, r\u0103zboiul de clas\u0103, \u00eent\u0103r\u00e2tat de interesul egoist, de cel material \u015fi economic \u00eendeosebi, este principala for\u0163\u0103 a ,,dinamicii sociale\u201d. Cele patru perioade principale ale degener\u0103rii politice sunt descrise de Platon astfel: dup\u0103 statul perfect vine \u00eent\u00e2i ,,timocra\u0163ia\u201d, c\u00e2rmuire exercitat\u0103 de nobili ce urm\u0103resc onoarea \u015fi gloria; apoi oligarhia, c\u00e2rmuirea familiilor bogate; iar apoi ,, democra\u0163ia\u201d, domnia libert\u0103\u0163ii care \u00eenseamn\u0103 anarhie; iar la urm\u0103 ,,stra\u015fnica tiranie, al patrulea \u015fi ultimul stadiu de boal\u0103 al unei societ\u0103\u0163i\u201d. Identific\u00e2nd democra\u0163ia cu anarhia, democra\u0163ii sunt descri\u015fi drept destr\u0103b\u0103la\u0163i, meschini, insolen\u0163i, anarhici \u015fi neru\u015fina\u0163i, ni\u015fte oameni care tr\u0103iesc numai pentru pl\u0103ceri \u015fi pentru satisfacerea unor dorin\u0163e de\u015farte \u015fi impure.
Platon era un adversar \u00eenver\u015funat care condamna democra\u0163ia, consider\u00e2nd-o drept guvernare a celor nechema\u0163i. Argumentele principale ale lui Platon sunt:
– masa popular\u0103 (oi polloi) este asimilabil\u0103 prin natura sa cu un animal sclav sub raportul pasiunilor \u015fi al intereselor sale trec\u0103toare, sensibil la lingu\u015feli, inconstant at\u00e2t \u00een iubirile c\u00e2t \u015fi \u00een urile sale: a I se \u00eencredin\u0163a puterea, \u00eensemna a accepta tirania unei fiin\u0163e incapabile de o minim\u0103 reflexie \u015fi rigoare;
– atunci c\u00e2nd masele \u00ee\u015fi desemneaz\u0103 magistra\u0163ii, o fac \u00een func\u0163ie de competen\u0163ele pe care ele cred c\u0103 le-au constatat \u2013 mai ales calit\u0103\u0163i de limbaj – , v\u0103z\u00e2nd \u00een acestea capacitatea politic\u0103;
– \u00een ce prive\u015fte pretinsele discu\u0163ii din Adun\u0103rile populare, acestea nu sunt dec\u00e2t dispute, confrunt\u0103ri \u00eentre opinii subiective, inconsistente, ale c\u0103ror contradic\u0163ii \u015fi lacune denot\u0103 cu prisosin\u0163\u0103 insuficien\u0163a.
Dar s\u0103 vedem ce este democra\u0163ia, ceea ce critic\u0103 Platon.
Din vremuri str\u0103vechi, unii oameni \u015fi-au imaginat un sistem politic ai c\u0103rui membrii
se consider\u0103 egali din punct de vedere politic, guverneaz\u0103 \u00eempreun\u0103 \u015fi sunt \u00eenzestra\u0163i cu toate calit\u0103\u0163ile, resursele \u015fi institu\u0163iile necesare pentru a se autoguverna. Aceast\u0103 idee, ca \u015fi metodele ce o pun \u00een aplicare, a ap\u0103rut \u00een prima jum\u0103tate a secolului al V-lea \u00ee.Hr. la greci care, de\u015fi pu\u0163ini la num\u0103r \u015fi a\u015feza\u0163i pe un fragment minuscul din suprafa\u0163a lumii, au exercitat o imfluen\u0163\u0103 excep\u0163ional\u0103 \u00een istoria universal\u0103. Grecii, \u00eendeosebi atenienii, au fost primii care au produs ceea ce Dahl nume\u015fte prima transformare democratic\u0103: de la ideea \u015fi practica guvern\u0103rii de c\u0103tre cei pu\u0163ini la ideea \u015fi practica guvern\u0103rii de c\u0103tre cei mul\u0163i. Pentru greci singurul loc propice democra\u0163iei era statul-cetate.
\u00cen viziunea greac\u0103, o ordine democratic\u0103 ar trebui s\u0103 satisfac\u0103 cel pu\u0163in \u015fase cerin\u0163e:
1. Cet\u0103\u0163enii trebuie s\u0103 aib\u0103 interese \u00eendeajuns de armonioase ca s\u0103 poat\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi \u015fi s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een numele unui puternic sim\u0163 al binelui general, care nu se afl\u0103 \u00eentr-o contradic\u0163ie evident\u0103 cu scopurile \u015fi interesele lor personale.
2. Cet\u0103\u0163enii trebuie s\u0103 fie foarte omogeni \u00een privin\u0163a caracteristicilor care, altfel ar duce la conflicte politice \u015fi dezacorduri flagrante asupra binelui public. Nici un stat nu ar putea spera s\u0103 devin\u0103 un polis bun dac\u0103 cet\u0103\u0163enii s\u0103i ar fi extrem de inegali \u00een ceea ce prive\u015fte resursele lor economice \u015fi disponibilitatea timpului liber ori dac\u0103 ar adera la religii diferite, ar vorbi limbi diferite, sar deosebi \u00een mod semnificativ ca educa\u0163ie sau, dac\u0103 ar apar\u0163ine unor rase, culturi sau grupuri etnice diferite.
3. Num\u0103rul cet\u0103\u0163enilor trebuie s\u0103 fie destul de mic, ideal chiar mai mic dec\u00e2t 40000. Dimensiunile reduse ale demosului au fost necesare din trei motive: a) ca s\u0103 evite eterogenitatea \u015fi lipsa de armonie rezultat\u0103 din extinderea hotarelor ce presupunea includerea unor popoare de limbi, religii, istorie \u015fi etnicitate diverse, neav\u00e2nd aproape nimic \u00een comun; b) ca cet\u0103\u0163enii s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 bine ora\u015ful \u015fi concet\u0103\u0163enii, prin observa\u0163ie, experien\u0163\u0103 \u015fi discu\u0163ii prin care s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 binele comun \u015fi s\u0103-l deosebeasc\u0103 de interesele lor personale; c) ca cet\u0103\u0163enii s\u0103 se poat\u0103 str\u00e2nge laolalt\u0103 pentru a servi drept conduc\u0103tori suverani ai cet\u0103\u0163ii.
4. Cet\u0103\u0163enii trebuie s\u0103 se poat\u0103 str\u00e2ge laolalt\u0103 pentru a hot\u0103r\u00e2 \u00een mod direct legile \u015fi direc\u0163iile politice.
5. Participarea cet\u0103\u0163enilor nu era limitat\u0103 doar la \u00eentrunirile Adun\u0103rii. Ea includea \u015fi participarea activ\u0103 la administrarea ora\u015fului.
6. Statul-cetate trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe deplin autonom. Legile, confedera\u0163iile \u015fi alian\u0163ele ar putea fi uneori necesare ap\u0103r\u0103rii sau r\u0103zboiului, dar nu trebuie l\u0103sate s\u0103 afecteze autonomia fundamental\u0103 a statului-cetate, nici suveranitatea Adun\u0103rii din cadrul statului respectiv. Fiecare cetate trebuie s\u0103 fie autonom\u0103 nu numai politic, ci \u015fi economic \u015fi militar.
Reforma statuluiexistent \u00een timpul lui Platon constituie obiectivul practic imediat al sistemului s\u0103u teoretic. Substratul g\u00e2ndirii lui Platon este: cel ce dore\u015fte s\u0103 introduc\u0103 o reform\u0103 politic\u0103 a statului trebuie \u00een prealabil s\u0103 aib\u0103 clar\u0103 \u00een mintea lui imaginea conceptual\u0103 a Statului Ideal, pentru ca, plec\u00e2nd de la aceasta, s\u0103 aib\u0103 garan\u0163ia faptului c\u0103 fiecare m\u0103sur\u0103 practic\u0103 e determinat\u0103 de Principii \u015fi tinde c\u0103tre instituirea lui.
Unele dintre premisele teoretice ale concep\u0163iei platoniciene asupra Statului Ideal sunt: punctul de plecare al organiz\u0103rii politice Ideale trebuie s\u0103 fie ra\u0163iunea \u00eentemeiat\u0103 pe dreptate. Statul Ideal ar putea fi organizat chiar \u015fi de c\u0103tre un singur om, cu condi\u0163ia ca acesta s\u0103 mediteze conform ra\u0163iunii asupra variatelor principii organizatorice care ar urma s\u0103 fie \u00eemf\u0103ptuite \u015fi cu condi\u0163ia ca scopul pe care \u00eel urm\u0103re\u015fte s\u0103 fie acela de a institui dreptatea pentru to\u0163i oamenii.
Societatea este \u00eenchipuit\u0103 de Platon a fi analog\u0103 cu un organism, \u00een spe\u0163\u0103 cu organismul uman. Platon crede c\u0103 tr\u0103s\u0103turile psihologice ale individului se reg\u0103sesc \u00een anumite grupuri sociale, c\u0103 \u00een fa\u0163a vie\u0163ii grupurile sociale reac\u0163ioneaz\u0103 \u00een mod asem\u0103n\u0103tor cu individul, c\u0103 cel ce cunoa\u015fte psihologia individual\u0103 posed\u0103 implicit cuno\u015ftin\u0163ele necesare organiz\u0103rii politice a societ\u0103\u0163ii.
\u00cen concep\u0163ia lui Platon asupra Statului Ideal, oamenii ar fi inegali de la natur\u0103, prin voin\u0163a divinit\u0103\u0163ii. Unii, superiori, ,,de natura aurului\u201d, ar poseda \u00eensu\u015firi psihice superioare; al\u0163ii, ,,de natur\u0103 grosolan\u0103\u201d, ar fi domina\u0163i de pasiuni vulgare. Primii ar trebui s\u0103-i conduc\u0103 pe ultimii, f\u0103r\u0103 ca ace\u015ftia s\u0103 participe \u00een vreun fel la via\u0163a politic\u0103. Platon crede \u00eentr-o anumit\u0103 esen\u0163\u0103 aristocratic\u0103 a unor ale\u015fi, care implicit ar poseda virtu\u0163i de conduc\u0103tor. Fa\u0163\u0103 de cei mul\u0163i, oameni considera\u0163i a fi lipsi\u0163i de virtu\u0163ile \u00een cauz\u0103, Platon are o atitudine distant\u0103 care tr\u0103deaz\u0103 dispre\u0163ul.
Simpatizan\u0163ii aristocra\u0163iei grece\u015fti au afirmat \u00eentotdeauna c\u0103 originea social\u0103 aristocratic\u0103 \u2013 implicit divin\u0103 sau semidivin\u0103 \u2013 s\u0103de\u015fte \u00een oameni \u00eenalte calit\u0103\u0163i morale \u015fi intelectuale. Evit\u00e2nd simplismul, Platon admite c\u0103 aceast\u0103 regul\u0103 are \u015fi excep\u0163ii. Dar este convins c\u0103 de regul\u0103 posesorii de \u00eenalte virtu\u0163i, demni a prelua conducerea, apar\u0163in elitei, familiilor aristocratice din cetate.
De\u015fi partizan al aristocra\u0163iei \u015fi al principiului politic proaristocratic, Platon nu este totu\u015fi satisf\u0103cut de modul de via\u0163\u0103 practicat de aristocra\u0163ia din timpul s\u0103u. Platon nu aprob\u0103 luxul, \u00eembuibarea, satisfacerea nest\u0103vilit\u0103 a pl\u0103cerilor ce caracterizeaz\u0103 via\u0163a aristocra\u0163ilor. Bog\u0103\u0163ia nem\u0103surat\u0103, spune el, perverte\u015fte moravurile. Concep\u0163ia sa este proaristocratic\u0103, nu prin aceea c\u0103 ar aproba modul de via\u0163\u0103 practicat de aristocra\u0163ia timpului, ci prin faptul c\u0103 imagineaz\u0103 un stat \u00een care cei mul\u0163i, socoti\u0163i inferiori, ar trebui s\u0103 asculte pasivi de cei pu\u0163ini \u015fi ,,buni\u201d (aristocra\u0163ia). Adaug\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een Stat ace\u015ftia trebuie s\u0103 se comporte cu o sobrietate extrem\u0103, s\u0103 respecte o disciplin\u0103 de fier.
Platon spune c\u0103 rostul de a fi a Statului Ideal este acela de a \u00eenf\u0103ptui Principiile Binelui \u015fi Drept\u0103\u0163ii. \u0162intind c\u0103tre asemenea Principii Platon neglijeaz\u0103 \u00een favoarea lor omul viu din ,,Agora\u201d, cu aspira\u0163iille lui, cu virtu\u0163iile lui \u015fi p\u0103catele lui. Fie omul cet\u0103\u0163ii simplu me\u015fte\u015fugar, o\u015fta\u015f ori chiar filosof, Platon \u00eei cere s\u0103 \u00eendure at\u00e2tea restric\u0163ii sau renun\u0163\u0103ri, \u00eenc\u00e2t Aristotel nu este prea aspru asemuind Statul platonician Ideal cu o cetate asediat\u0103.
Una dintre premisele teoretice ale concep\u0163iei platoniciene asupra Statului Ideal este aceea c\u0103 Valorile Ideale fiind ,,de natur\u0103 divin\u0103\u201d, Statul Ideal va fi un Stat bigot, un stat care va trebui s\u0103 fac\u0103 din religie \u015fi cult un \u00eensemnat instrument de educa\u0163ie, mai exact de constr\u00e2ngere presupus educativ\u0103.
\u00cen cadrul cercet\u0103rii psihologiei omului, Platon spune c\u0103 acestuia i-ar fi proprii trei facult\u0103\u0163i fundamentale: inteligen\u0163a, cu sediul \u00een creier; tendin\u0163a spre ac\u0163iune, cu sediul \u00een piept \u015fi dorin\u0163ele senzoriale asociate p\u00e2ntecelui.
Forma superioar\u0103 \u00een care s-ar manifesta aceste trei facult\u0103\u0163i ar fi: \u00een\u0163elepciunea, ca manifestare superioar\u0103 a inteligen\u0163ei; curajul, ca manifestare superioar\u0103 a tendin\u0163ei spre ac\u0163iune; cunp\u0103tarea, ca manifestare superioar\u0103 a dorin\u0163elor senzoriale. Dat fiind c\u0103 \u00een\u0163elepciunea, curajul \u015fi cump\u0103tarea ar fi condi\u0163iile susceptibile s\u0103 asigure \u00eenf\u0103ptuirea supremei virtu\u0163i, dreptatea, \u015fi dat fiind c\u0103 scopul organiz\u0103rii sociale optime este tocmai \u00eenf\u0103ptuirea acestuia din urm\u0103, rezult\u0103 c\u0103 ea va fi \u00eenf\u0103ptuit\u0103 \u00een societate dac\u0103 organizarea ei se va \u00eentemeia pe \u00een\u0163elepciune, curaj \u015fi cump\u0103tare.
,,De la natur\u0103\u201d oamenii ar fi \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een trei categorii: cei domina\u0163i de creier, oameni la care predomin\u0103 inteligen\u0163a; cei domina\u0163i de virtu\u0163ile ad\u0103postite \u00een piept, la care predomin\u0103 tendin\u0163a spre ac\u0163iune \u015fi oamenii ,,p\u00e2ntecelui\u201d, cei mul\u0163i, domina\u0163i de dorin\u0163e vulgare. Statul Ideal ar trebui, pe de o parte, s\u0103 foloseasc\u0103 aptitudinile de care d\u0103 dovad\u0103 fiecare din cele trei categorii \u015fi, pe de alt\u0103 parte, ar avea sarcina s\u0103 asigure ca prin bun\u0103 organizare \u015fi prin educa\u0163ie fiecare din cele trei aptitudini s\u0103 fie ridicat\u0103 la forma ei optim\u0103 de manifestare care asigur\u0103 instaurarea drept\u0103\u0163ii.
Categoriile sociale corespunz\u0103toare celor trei facult\u0103\u0163i sunt, dup\u0103 p\u0103rerea lui Platon:
a) Filosofii, domina\u0163i de virtu\u0163ile creierului, de\u0163in\u0103tori ai ionteligen\u0163ei, capabili s\u0103 ating\u0103 suprema \u00een\u0163elepciune. Ei sunt \u00een stare s\u0103 se \u00eenal\u0163e, pe aripile ra\u0163iunii, spre lumea esen\u0163elor Ideale, spre ,,lumea divin\u0103 a Ideilor\u201d. Ei sunt cei ce pot s\u0103 devin\u0103 cunosc\u0103tori ai prototipului Ideal de stat \u015fi s\u0103 prezideze, prin urmare, \u00eenf\u0103ptuirea lui practic\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt. C\u0103petenii absolute \u00een noul stat, ei conduc f\u0103r\u0103 consultarea altora, condu\u015fi exclusiv de ra\u0163iunea \u015fi virtutea pe care se presupune c\u0103 le de\u0163in \u00een mod \u0103ntegral. Scopul lor este \u00eenf\u0103ptuirea drept\u0103\u0163ii iar singura ocupa\u0163ie a filosofilor este cultivarea virtu\u0163ii \u015fi conducerea statului.
b) Paznicii (militarii) recruta\u0163i ca \u015fi primiidin r\u00e2ndurile aristocra\u0163iei. Domina\u0163i de \u00eensu\u015firile ,,pieptului\u201d, oameni de ac\u0163iune, ei cultiv\u0103 curajul \u015fi \u00een acest scop primesc \u00een primul r\u00e2nd educa\u0163ie militar\u0103. Sarcina lor \u0103n stat este ap\u0103rarea acestora de du\u015fmanii din afar\u0103 \u015fi de cei ,,interni\u201d. Ei, spune Platon, ,,vor \u0163ine \u00een puterea lor pe aceia din membrii cet\u0103\u0163ii care s-ar ridica \u00eempotriva r\u00e2nduielilor existente, precum \u015fi pe cei ce ar ataca statul din afar\u0103\u201d.
c) Me\u015fte\u015fugarii \u015fi cultivatorii p\u0103m\u00e2ntului, oameni ai ,,p\u00e2ntecelui\u201d, incapabili de a atinge virtu\u0163i prea \u00eenalte, cel mult cump\u0103tarea. Rostul lor este acela de a produce alimentele \u015fi uneltele necesare statului. Lipsi\u0163i, \u00een concep\u0163ia lui Platon, de capacit\u0103\u0163i intelectuale \u015fi morale alese, ei muncesc dar n-au dreptul s\u0103 ia parte la via\u0163a politic\u0103.
Platon nu iube\u015fte desfr\u00e2ul, ca unul care toce\u015fte \u015fi mintea \u015fi curajul. Celor din
categoriile superioare \u2013 filosofi \u015fi paznici \u2013 Platon le cere s\u0103 instituie comunitatea averilor \u015fi a femeilor, via\u0163a \u00een comun, mese comune. Ei trebuie s\u0103 renun\u0163e la cre\u015fterea copiilor, care ,,dac\u0103 sunt normal conforma\u0163i\u201d, sunt lua\u0163i de la mamele lor \u015fi da\u0163i \u00een grija statului, care se va ocupa de educarea lor. \u00cen acest scop, Platon elaboreaz\u0103 un complex sistem educativ \u00een care cultivarea muzicii \u015fi a gimnasticii ocup\u0103 un rol important.
Tr\u0103ind \u00eentr-o perioad\u0103 istoric\u0103 \u00een care dezbinarea \u00eentre membrii p\u0103turilor dominante amenin\u0163ase \u00een repetate r\u00e2nduri fiin\u0163a statului atenian, Platon mediteaz\u0103 la suprimarea dezbin\u0103rii. El constat\u0103 c\u0103 principala cauz\u0103 a acesteia este legat\u0103 de deosebirea de averi. Scopul comunit\u0103\u0163ii de bunuri, preconizat\u0103 doar pentru filosofi \u015fi paznici, este acela de a suprima conflictele de ordin economic sau familial, pentru a \u00eent\u0103ri astfel unitatea p\u0103turii dominante \u00een lupta social\u0103.
Prin urmare este vorba de o comunitate de bunuri cu caracter de clas\u0103. Scopul nu este suprimarea deosebirilor antagonice, economice \u015fi politice, dintre oameni, ci protejarea acestor deosebiri prin \u00eent\u0103rirea pozi\u0163iei clasei dominate. Colectivitatea patrimonial\u0103 \u015fi matrimonial\u0103 preconizat\u0103 de Platon avea acela\u015fi caracter de cast\u0103 ca \u015fi concep\u0163ia sa despre dreptatea pe care organiza\u0163ia aristocratic \u2013 colectivist\u0103 era prezumat\u0103 a oo sus\u0163ine.
Dreptatea platonician\u0103 \u00ee\u015fi primea sensul de la componen\u0163a ei, constituit\u0103 din cele trei virtu\u0163i. Dreptatea, considera filosoful, urma la nevoie s\u0103 fie impus\u0103 prin for\u0163\u0103 celor ce se \u00eempotriveau legii instituite de cei ,,de sus\u201d. Nedreptatea, adaug\u0103 Platon, este ,,r\u0103scoala unei p\u0103r\u0163i a sufletului \u00eempotriva \u00eentregului acestuia\u201d, deci a masei \u00eempotriva celor dou\u0103 caste suprapuse.
\u00cen ,,Republica\u201d Platon folosea cuv\u00e2ntul ,,dreptate\u201d ca sinonim pentru ,,ceea ce este \u00een interesul Statului Ideal\u201d, adic\u0103 s\u0103 blocheze orice scimbare, prin men\u0163inerea unei rigide \u00eemp\u0103r\u0163iri \u00een clase \u015fi a domina\u0163iei de clas\u0103. Dreptatea este tema central\u0103 \u00een ,,Republica\u201d. \u00cen cercetarea sa privind natura drept\u0103\u0163ii, Platon \u00eencearc\u0103 s\u0103 descopere Ideea \u00een stat, iar apoi \u00eencearc\u0103 s\u0103 aplice rezultatul la individ. Platon spune c\u0103 fiecare cet\u0103\u0163ean trebuie s\u0103-\u015fi vad\u0103 de \u00eendeletnicirile sale \u015fi orice schimbare sau amestec \u00eentre cele trei clase este o nedreptate, \u015fi, opusul acestei eventualit\u0103\u0163i este dreptatea. Platon afirma c\u0103 ,,cetatea era dreapt\u0103 prin faptul c\u0103 fiecare parte din ea, dintre cele trei \u00ee\u015fi f\u0103cea propria-I treab\u0103\u201d. De aici rezult\u0103 c\u0103 Platon identific\u0103 dreptatea cu principiul domina\u0163iei de clas\u0103 \u015fi al privilegiilor de clas\u0103. Conceptul de dreptate al lui Platon difer\u0103 de ideile noastre despre dreptate. Platon nume\u015fte ,,drept\u201d privilegiul de clas\u0103, \u00een timp ce noi \u00een\u0163elegem prin dreptate absen\u0163a unor asemenea privilegii. \u00cen ,,Republica\u201d Platon trece \u00een revist\u0103 o diversitate de concep\u0163ii asupra drept\u0103\u0163ii \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t ne face s\u0103 credem c\u0103 nu a omis nici una din teoriile mai importante pe care le cuno\u015ftea. Dar, el nu men\u0163ioneaz\u0103 niciodat\u0103 concep\u0163ia dup\u0103 care dreptatea este egalitate \u00een fa\u0163a legii (isonomie). Acest lucru se poate explica \u00een dou\u0103 feluri: ori i-a sc\u0103pat din vedere teoria egalitar\u0103, ori a evitat-o cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103. Mi\u015fcarea egalitarist\u0103 a fost pentru Platon lucrul cel mai detestat \u015fi teoria sa din ,,Republica\u201d a fost o reac\u0163ie la viguroasa provocare a noului egalitarism \u015fi umanitarism. Teoria umanitarist\u0103 a drept\u0103\u0163ii formuleaz\u0103 trei propuneri: a) principiul egalitarist propriu-zis, adic\u0103 propunerea de a elimina privilegiile ,,naturale\u201d; b) principiul general al individualismului \u015fi c) principiul c\u0103 sarcina \u015fi scopul statului trebuie s\u0103 fie ocrotirea libert\u0103\u0163ii cet\u0103\u0163enilor s\u0103i. Fiec\u0103rei propuneri \u00eei corespunde, \u00een platonism, un principiu diametral opus: a) principiul privilegiului natural; b) principiul general al colectivismului \u015fi c) principiul c\u0103 individului trebuie s\u0103-i revin\u0103 sarcina \u015fi scopul de a men\u0163ine \u015fi a \u00eent\u0103ri stabilitatea statului.
Egalitarismul propriu-zis este revendicarea ca cet\u0103\u0163enii statului s\u0103 fie trata\u0163i \u00een mod impar\u0163ial. Egalitarismul nu recunoa\u015fte nici un fel de privilegii ,,naturale\u201d, de\u015fi cet\u0103\u0163enii pot s\u0103 confere anumite privilegii celor \u00een care au \u00eencredere. Principiul platonician al drept\u0103\u0163ii era diametral opus acestor exigeb\u0163e. El pretindea privilegii naturale pentru conduc\u0103torii din fire. Platon a \u00eencercat s\u0103 discrediteze individualismul pentru c\u0103 era o citadel\u0103 din sistemul de ap\u0103rare al crezului umanitarist. Emanciparea individului a fost acea mare revolu\u0163ie spiritual\u0103 care a dus la pr\u0103bu\u015firea tribalismului \u015fi la na\u015fterea democra\u0163iei.
Platon recunoa\u015fte un singur standard suprem, interesul statului. Tot ceea ce promoveaz\u0103 acest interes este bun, virtuos \u015fi drept, orice \u00eel amenin\u0163\u0103 este r\u0103u, josnic \u015fi nedrept. Ac\u0163iunile \u00een slujba lui sunt morale, iar cele care \u00eel primejduiesc sunt imorale.
Ideea de dreptate a lui Platon cere ca st\u0103p\u00e2nii din fire s\u0103 c\u00e2rmuiasc\u0103, iar aclavii din fire s\u0103 accepte condi\u0163ia lor de sclavi. Ea \u0163ine de postulatul istoricist ca statul, pentru a opri schimbarea, s\u0103 fie o copie a Idei sale sau a adev\u0103ratei sale ,,naturi\u201d. Aceast\u0103 teorie a drept\u0103\u0163ii indic\u0103 foarte clar c\u0103 pentru Platon problema fundamental\u0103 a politicii rezid\u0103 \u00een \u00eentrebarea: ,,Cine trebuie s\u0103 c\u00e2rmuiasc\u0103 statul?\u201d. \u015ei cei care \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc presupozi\u0163ia lui Platon admit c\u0103 liderii politici nu sunt \u00eentotdeauna suficient de ,,buni\u201d sau de ,,\u00een\u0163elep\u0163i\u201d \u015fi c\u0103 nu este deloc u\u015for s\u0103 creezi o c\u00e2rmuire a c\u0103rei bun\u0103tate \u015fi \u00een\u0163elepciune s\u0103 fie implicit asigurate.
Teoria suveranit\u0103\u0163ii spune c\u0103 puterea politic\u0103 este practic ne\u00eengr\u0103dit\u0103 iar problema principal\u0103 care r\u0103m\u00e2ne de rezolvat este de a da aceast\u0103 putere pe cele mai bune m\u00e2ini. Aceast\u0103 teorie este nerealist\u0103, deoarece spune Popper niciodat\u0103 nu a existat undeva putere politic\u0103 ne\u00eengr\u0103dit\u0103, \u015fi at\u00e2ta timp c\u00e2t oamenii r\u0103m\u00e2n oameni nu poate exista putere politic\u0103 absolut\u0103 \u015fi ne\u00eengr\u0103dit\u0103. C\u00e2t timp un singur om nu poate acumula \u00een m\u00e2inile sale destul\u0103 putere fizic\u0103 pentru a-I domina pe to\u0163i ceilal\u0163i, el va depinde de cei ce-l ajut\u0103. Chiar \u015fi tiranul cel mai puternic depinde de cineva. Aceast\u0103 dependen\u0163\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 puterea sa, oric\u00e2t ar fi de mare, nu este ne\u00eengr\u0103dit\u0103 \u015fi c\u0103 el este silit s\u0103 fac\u0103 concesii, folosindu-se de un grup \u00eempotriva altuia. Aceast\u0103 dependen\u0163\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u015fi alte for\u0163e politice, alte puteri afar\u0103 de a sa proprie, \u015fi c\u0103 el \u00ee\u015fi poate exercita c\u00e2rmuirea doar folosindu-se de ele \u015fi \u00eemp\u0103c\u00e2ndu-le.
Platon a acceptat teoria general\u0103 a suveranit\u0103\u0163ii f\u0103r\u0103 s\u0103 examineze problema controlului institu\u0163ional asupra c\u00e2rmuitorilor \u015fi a contrabalans\u0103rii institu\u0163ionale a puterilor lor. Cea mai presant\u0103 problem\u0103 a devenit cea a select\u0103rii conduc\u0103torilor naturali \u015fi a form\u0103rii lor pentru func\u0163iile de conducere.
Teoria lui Platon conform c\u0103reia cei \u00een\u0163elep\u0163i trebuie s\u0103 guverneze preia unele elemente fundamentale ale concep\u0163iei lui Socrate, a intelectualismului s\u0103u moral. Socrate a identificat binele cu \u00een\u0163elepciunea, el sus\u0163inea c\u0103 nimeni nu ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een dezacord cu ceea ce \u015ftie c\u0103 este bine \u015fi c\u0103 lipsa de cunoa\u015ftere este r\u0103spunz\u0103toare pentru toate gre\u015felile morale. Socrate a mai afirmat c\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015firea moral\u0103 poate fi dob\u00e2ndit\u0103 prin \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi c\u0103 ea nu reclam\u0103 facult\u0103\u0163i morale deosebite, distincte de inteligen\u0163a omeneasc\u0103 universal\u0103. Socrate, c\u00e2nd a cerut ca oamenii cei mai \u00een\u0163elep\u0163i s\u0103 guverneze, nu s-a g\u00e2ndit la filosofii din trecut sau la sofi\u015ftii din timpul lui. El era convins c\u0103 oricine poate fi instruit.
Postulatul platonician ca omul \u00een\u0163elept s\u0103 c\u00e2rmuiasc\u0103 \u2013 posesorul adev\u0103rului, filosoful pe deplin format \u2013 ridic\u0103 problema select\u0103rii \u015fi educ\u0103rii c\u00e2rmuitorilor. Institu\u0163ia care, \u00een concep\u0163ia lui Platon, urmeaz\u0103 s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de viitorii c\u00e2rmuitori poate fi descris\u0103 drept departamentul educa\u0163ional al statului. Platon cerea ca la acest\u0103 institu\u0163ie s\u0103 aib\u0103 acces numai cei trecu\u0163i de floarea v\u00e2rstei: ,,atunci c\u00e2nd for\u0163a trupeasc\u0103 \u00eencepe s\u0103 scad\u0103 \u015fi c\u00e2nd vor fi trecut de v\u00e2rsta activit\u0103\u0163ii politice \u015fi a \u00eendatoririlor ost\u0103\u015fe\u015fti, abia atunci s\u0103 li se \u00eeng\u0103duie s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103 sacr\u0103\u2026\u201d, zona celor mai \u00eenalte studii dialectice. Platon instituie aceast\u0103 regul\u0103 pentru c\u0103 se teme de for\u0163a g\u0103ndirii \u015fi pentru c\u0103 scopul s\u0103u fundamental este st\u0103vilirea schimb\u0103rii politice.
Regele \u2013 filosof, pe care Platon \u00eel consider\u0103 c\u00e2rmuitor al statului trebuie s\u0103 posede cunoa\u015ftere pentru a \u00eendeplini dou\u0103 func\u0163ii: func\u0163ii legate de \u00eentemeierea statului \u015fi func\u0163ii legate de men\u0163inerea lui.
Prima \u015fi cea mai important\u0103 func\u0163ie a regelui \u2013 filosof este cea de \u0103ntemeietor \u015fi legiuitor al statului. Pentru ca statul s\u0103 fie stabil, el trebuie s\u0103 fie o copie fidel\u0103 a Formei sau Ideii divine de Stat \u015fi numai un filosof care posed\u0103 cunoa\u015ftere, ,,un filosof pe deplin format\u201d este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 contemple \u015fi s\u0103 imite cu Originalul ceresc. Filosoful nu iube\u015fte asemeni oamenilor obi\u015fnui\u0163i, lucrurile sensibile cu ,,sunetele frumoase, culorile \u015fi formele\u201d lor, ci vrea ,,s\u0103 vad\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eendr\u0103geasc\u0103 frumosul \u00eensu\u015fi\u201d \u2013 Forma sau Ideea de Frumos. Filosoful este omul ce poate s\u0103 devin\u0103 \u00eentemeietorul unei cet\u0103\u0163i virtuoase. El este asemeni unui desenator sau pictor ce se folose\u015fte de un ,,model divin\u201d. Numai adev\u0103ra\u0163ii filosofi pot ,,s\u0103 schi\u0163eze forma constitu\u0163iei statului\u201d, pentru c\u0103 numai ei pot s\u0103 vad\u0103 originalul \u015fi pot s\u0103-l imite. Ca ,,pictor al constitu\u0163iilor\u201d, filosoful trebuie s\u0103 fie ajutat de lumina binelui \u015fi a \u00een\u0163elepciunii. Ideea de Bine este izvorul sau cauza oric\u0103rei cunoa\u015fteri \u015fi a oric\u0103rui adev\u0103r. \u00cen\u0163elepciunea nu \u00eenseamn\u0103 pentru Platon \u00een\u0163elegerea socratic\u0103 a propriilor limit\u0103ri. \u00cen\u0163elep\u0163ii lui Platon, superior preocupa\u0163i de problemele unei lumi superioare, ,,nu au r\u0103gaz s\u0103 priveasc\u0103 \u00een jos, la preocup\u0103rile omene\u015fti; ci privesc \u015fi contempl\u0103 realit\u0103\u0163ile care r\u0103m\u00e2n \u00een bun\u0103 ordine \u015fi potrivit cu ra\u0163iunea\u201d. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura potrivit\u0103 este cea care-l face pe om \u00een\u0163elept.
Odat\u0103 creat, statul va continua s\u0103 fie stabil c\u00e2t timp nu se produce vreo sciziune \u0103n unitatea clasei st\u0103p\u00e2nitoare. Educarea acestei clase este marea func\u0163ie p\u0103str\u0103toare a suveranului, o func\u0163ie ce trebuie exercitat\u0103 mereu, c\u00e2t timp exist\u0103 statul. Educa\u0163ia filosofic\u0103 a lui Platon are o func\u0163ie politic\u0103 precis\u0103. Ea imprim\u0103 un semn distinctiv c\u00e2rmuitorilor \u015fi ridic\u0103 o barier\u0103 \u00eentre ei \u015fi cei c\u00e2rmui\u0163i. Numai adev\u0103ratul filosof are, \u00een concep\u0163ia lui Platon, capacitatea de a contempla originalul divin al cet\u0103\u0163ii, numai el este \u00een stare s\u0103 imite acest model, s\u0103-l aduc\u0103 din Cer pe P\u0103m\u00e2nt \u015fi s\u0103-l \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 aici. El nu reprezint\u0103 ceea ce este comun tuturor oamenilor, nu este conceptul universal de om, ci este originalul divin al omului, un supraom neschimb\u0103tor.
Reforma social\u0103 pe care o preconizeaz\u0103 Platon se poate \u00eenf\u0103ptui numai datorit\u0103 filosofului, omul care, prin demersurile cunoa\u015fterii sale, are acces la lumea ideilor. Dar prin aceasta, ca reformator social, cobor\u00e2nd \u00een arena disputelor \u015fi luptelor politice, el devine \u015fi un om al ac\u0163iunii practice. Filosoful trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi asume responsabilitatea de a conduce colectivitatea din care face parte, s\u0103 se pun\u0103 \u00een fruntea mi\u015fc\u0103rilor sociale ce urm\u0103resc s\u0103 modeleze materia brut\u0103 a vie\u0163ii sociale dup\u0103 exemplul existen\u0163elor perfecte, eterne \u015fi neschimb\u0103toare. A conduce devine, pentru filosof, o obliga\u0163ie moral\u0103, c\u0103reia el nu i se poate sustrage \u015fi care deriv\u0103 tocmai din preeminen\u0163a sa intelectual\u0103 dat\u0103 de cunoa\u015fterea ideilor.
Concep\u0163ia lui Platon despre puterea politic\u0103 a dus la interpret\u0103ri diferite: ,,Republica a fost v\u0103zut\u0103 fie ca o carte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 a democra\u0163iei, fie ca o carte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 despre regimul politic totalitar\u201d. Karl Popper \u00eel consider\u0103 pe Platon unul dintre cei mai importan\u0163i du\u015fmani ai democra\u0163iei, deoarece statul (elitar) condus de filosofi nu este altceva dec\u00e2t o form\u0103 a statului aristocratic.
Descrierea platonician\u0103 a statului perfect sau cel mai bun a fost de obicei interpretat\u0103 ca programul utopic al unui progresivist.
Pe scurt, principalele elemente ale programului politic al lui Platon sunt:
– \u00cemp\u0103r\u0163irea strict\u0103 \u00een clase; clasa dominant\u0103, format\u0103 din p\u0103stori \u015fi din c\u00e2ini de paz\u0103, trebuie separat\u0103 strict de turma omeneasc\u0103;
– Identificarea destinului statului cu cel al clasei dominante; preocupare exclusiv\u0103 pentru aceast\u0103 clas\u0103 \u015fi pentru unitatea ei; \u015fi, \u00een interesul acestei unit\u0103\u0163i, reguli rigide privind cre\u015fterea \u015fi educa\u0163ia membrilor acestei clase, ca \u015fi o supraveghere \u015fi colectivizare strict\u0103 a intereselor acestora;
– Clasa dominant\u0103 de\u0163ine monopolul unor lucruri cum sunt virtu\u0163ile \u015fi exerci\u0163iile militare, dreptul de a purta arme \u015fi de a primi educa\u0163ie de orice fel; \u00een schimb este exclus\u0103 de la orice participare la activit\u0103\u0163i economice, \u0163i \u00een special de la agonisirea de bani;
– Trebuie s\u0103 existe o cenzur\u0103 asupra tuturor activitp\u0163ilor intelectuale ale clasei dominante \u015fi o propagand\u0103 continu\u0103 menit\u0103 s\u0103 modeleze \u015fi s\u0103 unifice spiritele. Trebuie \u00eempiedicat\u0103 sau suprimat\u0103 orice inova\u0163ie \u00een domeniile educa\u0163iei, legisla\u0163iei \u0163i religiei;
– Statul trebuie s\u0103 fie autarhic; s\u0103 tind\u0103 spre o economie \u00eenchis\u0103; pentru c\u0103 altfel c\u00e2rmuitorii ori vor fi dependen\u0163i de negustori ori vor deveni ei \u00een\u015fi\u015fi negustori. Prima alternativ\u0103 le-ar submina puterea, iar a doua ar submina unitatea lor \u015fi stabilitatea statului.
Acest program poate fi caracterizat totalitar \u015fi este \u00eentemeiat pe o sociologie
istoricist\u0103. Autorii care \u00eel critic\u0103 pe Platon consider\u0103 c\u0103 doctrina sa politic\u0103 se deosebe\u015fte clar de totalitarismul modern prin scopuri ca: fericirea cet\u0103\u0163enilor \u015fi domnia drept\u0103\u0163ii. Crossman remarca c\u0103 ,,filosofia lui Platon reprezint\u0103 cel mai furibund \u015fi mai profund atac la adresa ideilor liberale din c\u00e2te se cunosc \u00een istorie\u201d, dar totu\u015fi el crede c\u0103 Platon pl\u0103nuia ,,edificarea unui stat perfect, \u00een care fiecare cet\u0103\u0163ean s\u0103 fie cu adev\u0103rat fericit\u201d.<\/p>\n

BIBLIOGRAFIE:<\/p>\n

1. Platon, Opere \u2013 Republica;<\/p>\n

2. D. Georgescu, M. L\u0103c\u0103tu\u015f, Mari filosofi ai lumii, Ed. Didactic\u0103 \u015fi pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1995;<\/p>\n

3. D. Miller, Enciclopedia Blackwell a g\u00e2ndirii politice, Ed. Humanitas, Bucure\u015fti, 2000;<\/p>\n

4. L. Robin, Platon, Ed. Teora, Bucure\u015fti, 1996;<\/p>\n

5. K. R. Popper, Societatea deschis\u0103 \u015fi du\u015fmanii ei, Ed. Humanitas, Bucure\u015fti, 1993;<\/p>\n

6. R. Dahl, Democra\u0163ia \u015fi criticii ei, Ed. Institutul European, Ia\u015fi, 2002;<\/p>\n

7. E. Pisier, Istoria ideilor politice, Ed. Amarcord, Timi\u015foara, 2000;<\/p>\n

V. Musc\u0103, Introducere \u00een filosofia lui Platon, Ed. Polirom, Ia\u015fi, 2002.<\/p>\n

8.<\/p><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La fel ca orice alt om, un filosof nu-\u015fi poate alege, dup\u0103 bunul s\u0103u plac, locul \u015fi timpul na\u015fterii. Nim\u0103nui nu-i este \u00eens\u0103 indiferent unde \u015fi c\u00e2nd s-a n\u0103scut. Aceste do\u0103u date ini\u0163iale \u00eei determin\u0103 fiec\u0103rui om drumul \u00een via\u0163\u0103. Cu at\u00e2t mai mult locul \u015fi timpul na\u015fterii conteaz\u0103 \u00een cazul unui mare filosof, ele […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90601"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90601"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90601\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90601"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90601"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90601"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}