{"id":90598,"date":"2018-02-14T03:47:00","date_gmt":"2018-02-14T03:47:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:42:20","modified_gmt":"2023-01-06T20:42:20","slug":"toma-din-aquino","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/14\/toma-din-aquino\/","title":{"rendered":"Toma din Aquino"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Cel mai r\u0103sp\u00e2ndit sistem scolastic din perioada evului mediu \u00eel constituie, doctrina c\u0103lug\u0103rului dominican italian Toma din Aquino (1225 -1274).
Ridicat la rang de sf\u00e2nt al bisericii catolice, Toma din Aquino a \u00eencercat sa creeze, un fel de enciclopedie a ideologiei medievale dominante, fundament\u00e2nd dogmele cre\u015ftine cu ajutorul unui aristotelism falsificat. Toma din Aquino s-a ocupat \u00een operele sale nu numai de filozofie, ci \u015fi de stat, de economie, de drept \u015fi de moral\u0103.
Chiar la sf\u00e2r\u015fitul secolului XIX, din ordinul papei Leon al XIII-lea, doctrina lui Toma din Aquino a fost considerat\u0103 singura, filozofie autentic\u0103 a bisericii catolice. St\u00e2lpii Vaticanului \u015fi al\u0163i ideologi ai reac\u0163iunii, \u00eentemeiaz\u0103 chiar \u015fi in zilele noastre asocia\u0163ii care propag\u0103 “neotomismul”, scriu zeci de c\u0103r\u0163i \u015fi editeaz\u0103 reviste consacrate lui Toma din Aquino, declar\u0103 ca doctrina sa ar fi \u00een “unison ” cu \u015ftiin\u0163a modern\u0103 etc.
Toma din Aquino a l\u0103sat c\u00e2teva culegeri sistematice, sau ” summe ” cum au fost ele denumite atunci: “summa” este construita ,dup\u0103 o schem\u0103 absolut artificial\u0103 \u015fi pur formal\u0103; ea se \u00eemparte in sute de probleme, care se \u00eempart la r\u00e2ndul lor \u00een “subprobleme”, care formeaz\u0103 sute \u015fi mii de sec\u0163ii \u015fi subsec\u0163ii. Fiecare din ele \u00eencepe cu o anumita formul\u0103 verbal\u0103 stabilit\u0103 odat\u0103 pentru totdeauna. Acest \u00eentreg sistem \u00eencurcat \u015fi greoi abund\u0103 \u00een defini\u0163ii terminologice formale, argument\u0103ri cazuistice, “pro” \u015fi “contra”, \u00een nenum\u0103rate referiri la “sf\u00e2nta scriptur\u0103” \u015fi la alte “autorit\u0103\u0163i” \u015fi se \u00eemplete\u015fte cu lan\u0163uri infinite de silogisme f\u0103r\u0103 con\u0163inut.
Obiectul filozofiei lui Toma, ca \u015fi al Scolasticii \u00een general, \u00eel constituia \u00eentreaga totalitate nedivizat\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor. Filozofia scolastica cuprindea, printre altele, \u015fi fizica \u015fi cosmologia. Termenul de “cuno\u015ftin\u0163e” este ins\u0103 valabil \u00eentr-un sens foarte conven\u0163ional pentru aceasta mixtur\u0103 de fantezii magice \u015fi basme absurde din care ,,\u015ftiin\u0163a” scolastic\u0103 se compune in propor\u0163ie de 9\/10.
Filozofia, spunea Toma din Aquino, nu trebuie sa fie \u00een contradic\u0163ie au teologia, dar prima este tot at\u00e2t de inferioar\u0103 fa\u0163\u0103 de aceasta din urm\u0103, pe c\u00e2t ra\u0163iunea omeneasca este inferioar\u0103 “celei divine”. Potrivit spuselor sale, natura a fost creata de dumnezeu din nimic, \u015fi se conduce \u00een permanen\u0163a dup\u0103 poruncile sale. Materia este o posibilitate nedefinita \u015fi pasiv\u0103 c\u0103reia numai forma ideal\u0103 \u00eei d\u0103 o existen\u0163\u0103 real\u0103. Natura serve\u015fte ca sprijin al \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei cere\u015fti, divine. Totul \u00een lume este dispus \u00eentr-o scar\u0103, ierarhic\u0103 care \u00eencepe \u00een domeniul lucrurilor ne\u00eensufle\u0163ite \u015fi se \u00eenal\u0163\u0103 – prin om \u2013 p\u00e2n\u0103 la \u00eengeri, sfin\u0163i \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit p\u00e2n\u0103 la dumnezeu \u00eensu\u015fi. Fiecare treapt\u0103 inferioar\u0103 tinde c\u0103tre cea superioar\u0103; \u00eentregul sistem tinde \u00een ansamblul s\u0103u c\u0103tre dumnezeu.
Pentru Toma, ca \u015fi pentru mul\u0163i al\u0163i scolastici, explica\u0163ia oric\u0103rui fenomen consta \u00een men\u0163ionarea unor “forme” tainice sau “calit\u0103\u0163i ascunse” care ar fi compuse \u00een natur\u0103. Fierul ar fi maleabil pentru c\u0103 are o “natur\u0103” corespunz\u0103toare. C\u00e2nd se descoperea vreo \u00eensu\u015fire noua, scolasticul, f\u0103r\u0103 a c\u0103dea pe g\u00e2nduri \u015fi f\u0103r\u0103 a-\u015fi da osteneala s\u0103 fac\u0103 o analiz\u0103, inventa c\u00e2te o noua “calitate ascuns\u0103” sau “natur\u0103”. Tocmai \u00een acest spirit a “explicat” un renumit personaj dintr-o piesa a lui Moliere c\u0103 opiul adoarme pentru ca are o natur\u0103 adormitoare.
Este absolut evident ca aceast\u0103 tautologie \u00eempiedica progresul cunoa\u015fterii reale. Dezvoltarea cuno\u015ftin\u0163elor \u015ftiin\u0163ifice a fost fr\u00e2nat\u0103 \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u015fi de \u00eencerc\u0103rile scolasticilor de a determina locul ,natural” al corpurilor, formele “perfecte” \u015fi “imperfecte” ale ,mi\u015fc\u0103rii. Scolasticii afirmau, de pild\u0103, ca un corp greu ar c\u0103dea pentru c\u0103 locul lui “natural” ar fi \u00een centrul p\u0103m\u00e2ntului; fumul se ridic\u0103 \u00een sus pentru c\u0103 locul lui este cerul, apa urmeaz\u0103 pistonul pompei pentru ca natura se teme de vid etc. Potrivit afirma\u0163iilor lor, mi\u015fcarea \u00een cerc este “perfecta”, cea rectilinie este “imperfect\u0103” \u015fi de aceea corpurile cere\u015fti se mi\u015fca potrivit legilor obiective iar corpurile de pe p\u0103m\u00e2nt se mi\u015fca \u00eent\u00e2mpl\u0103tor.
Toma din Aquino considera ca sistemul geocentric al lui Ptolomeu este echivalent cu o dogm\u0103 religioas\u0103. Potrivit concep\u0163iilor scolasticilor, p\u0103m\u00e2ntul este centrul fix al lumii \u00een jurul c\u0103ruia se rotesc, fixate pe sfere aparte, soarele, luna \u015fi cele cinci planete. Ca hotar al universului serve\u015fte cea de-a opta sfera a stelelor imobile, re\u015fedin\u0163a sufletelor celor drep\u0163i \u015fi sfin\u0163i, iar dincolo de aceasta se afl\u0103 \u00eensu\u015fi dumnezeu. Fiecare dintre sfere are spirite deosebite care le rotesc.
Omul, creat de dumnezeu “dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea sa” se afla \u00een centrul cosmosului, pe p\u0103m\u00e2ntul imobil. Totul din natur\u0103 este raportat la el – \u00een semn pozitiv sau negativ. Soarele \u00eei d\u0103 lumin\u0103 \u015fi c\u0103ldur\u0103, ploaia vine s\u0103 umezeasc\u0103 ar\u0103turile sale, pisicile s\u00e2nt create pentru a distruge \u015foarecii. Cutremurele \u015fi furtunile, distrug\u0103toare s\u00e2nt trimise de dumnezeu ca pedeaps\u0103 pentru p\u0103catele oamenilor \u015fi, pentru \u00eendreptarea lor.
Ordinea invariabil\u0103 a lumii imobile \u015fi \u00eenchistate de ierarhia sa rigid\u0103 oglindea in mod str\u0103lucit structura societ\u0103\u0163ii feudale. “Ierarhia este forma ideala a feudalit\u0103\u0163ii…”, – scriau Marx \u015fi Engels. “Prin\u0163ul scolasticii \u015fi teologiei” Toma din Aquino binecuv\u00e2nta or\u00e2nduirea exploat\u0103rii \u015fi inegalit\u0103\u0163ii sociale. El socotea c\u0103 este un p\u0103cat sa te ridici mai sus de starea ta, deoarece \u00eemp\u0103r\u0163irea \u00een st\u0103ri este stabilit\u0103 de dumnezeu. Fiind, un monarhist convins, Toma din Aquino \u00eel socotea pe monarh nu numai drept c\u00e2rmuitor al statului, dar \u015fi drept creatorul acestuia. Puterea monarhului el o deduce din “voin\u0163a lui dumnezeu”.
Totu\u015fi, dup\u0103 Toma din Aquino, puterii laice \u00eei sunt supuse numai corpurile oamenilor \u015fi nu sufletele lor. Puterea suprema, atotcuprinz\u0103toare, apar\u0163ine bisericii. Papa de la Roma, pov\u0103\u0163ui\u015fte Toma din Aquino, este “loc\u0163iitorul lui Hristos pe p\u0103m\u00e2nt”, c\u0103ruia trebuie s\u0103-i fie supu\u015fi, ca vasali, to\u0163i st\u0103p\u00e2nitorii din lume. \u00centruc\u00e2t dumnezeu este mai presus dec\u00e2t omul, \u00eentruc\u00e2t sufletul este mai perfect dec\u00e2t trupul, puterea spiritual\u0103 a bisericii se afl\u0103 mai presus de puterea statului p\u0103m\u00e2ntesc.
Puterea laic\u0103 trebuie, la cererea bisericii, s\u0103 pedepseasc\u0103 f\u0103r\u0103 cru\u0163are pe eretici. Toma din Aquino spunea c\u0103 dac\u0103 st\u0103p\u00e2nitorii laici pedepsesc pe buna dreptate cu moartea pe falsificatorii de monede, ca \u015fi pe al\u0163i r\u0103uf\u0103c\u0103tori, este cu at\u00e2t mai \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 pedepsirea cu moartea a ereticilor, atunci c\u00e2nd s\u00e2nt demasca\u0163i ca atare.
Scolastica este, \u00een fond, arta steril\u0103 a disputei argument\u0103rii \u015fi clasific\u0103rii. Con\u0163inutul disputei nu-l interesa aproape deloc sau absolut deloc pe scolastic; pentru el are importan\u0163\u0103 numai forma exterioar\u0103 a “defini\u0163iilor”, “distinc\u0163iilor”, subordon\u0103rilor, subdiviziunilor etc. Scolasticul nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 ceva nou, pentru el adev\u0103rul este tot ce a fost de mult fixat de religie \u00eentr-o forma absolut\u0103 \u015fi imuabil\u0103. Scolastica nu se intereseaz\u0103 de \u015ftiin\u0163ele naturii. Ea este cu des\u0103v\u00e2r\u015fire rupt\u0103 de experien\u0163\u0103. Scolasticii au discutat mult\u0103 vreme “dac\u0103 c\u00e2rti\u0163a are ochi sau nu”, \u015fi au f\u0103cut-o f\u0103r\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 m\u0103car s\u0103 solu\u0163ioneze aceasta disputa simpl\u0103, cu ajutorul celei mai simple observa\u0163ii.
Elementul preferat al lui Tom era argumentarea verbal\u0103 pur\u0103 (“verbalismul”); calea lui – deduc\u0163ia care a\u015feaz\u0103 un silogism peste altul; reazemul lui – pseudoautoritatea.
Ridic\u00e2nd “arta” lui lipsita de orice valoare la un grad de cizelare \u015fi de rafinament din ce in ce mai \u00eenalt, fiind un scolastic \u00eenr\u0103d\u0103cinat scria tratate \u00eentregi consacrate, de pild\u0103:\u201d oare \u00eengerii dorm sau nu ?\u201d,\u201dpoate oare dumnezeu a tot puternic s\u0103 creeze o piatr\u0103 pe care el \u00eensu\u015fi s\u0103 nu o poat\u0103 ridica?\u201d ect.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cel mai r\u0103sp\u00e2ndit sistem scolastic din perioada evului mediu \u00eel constituie, doctrina c\u0103lug\u0103rului dominican italian Toma din Aquino (1225 -1274).Ridicat la rang de sf\u00e2nt al bisericii catolice, Toma din Aquino a \u00eencercat sa creeze, un fel de enciclopedie a ideologiei medievale dominante, fundament\u00e2nd dogmele cre\u015ftine cu ajutorul unui aristotelism falsificat. Toma din Aquino s-a ocupat […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90598"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90598"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90598\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90598"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90598"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90598"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}