{"id":90298,"date":"2018-02-14T21:26:00","date_gmt":"2018-02-14T21:26:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:40:05","modified_gmt":"2023-01-06T20:40:05","slug":"bnr-este-raspunzatoare-pentru-multe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/14\/bnr-este-raspunzatoare-pentru-multe\/","title":{"rendered":"BNR este r\u00e3spunz\u00e3toare pentru multe dintre falimentele bancare"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Sirul de falimente bancare sau cel al scandalurilor legate de fonduri mutuale a spulberat \u00eencrederea rom\u00e2nilor \u00een institutiile financiare. Acest fapt este resimtit de b\u00e3ncile care au supravietuit, prin efortul mare pe care trebuie s\u00e3-l fac\u00e3 pentru a convinge publicul de siguranta economiilor \u00eencredintate societ\u00e3tilor bancare respective sau a investitiei \u00een titluri de participare. Dan Stelian Marin, vicepresedinte al Comisiei de buget-finante a Senatului Rom\u00e2niei, specialist \u00een domeniul financiar-bancar, a f\u00e3cut o analiz\u00e3 a situatiei sistemului bancar rom\u00e2nesc, a cauzelor care au dus la sl\u00e3birea acestuia si precizeaz\u00e3, f\u00e3r\u00e3 drept de apel, responsabilitatea B\u00e3ncii Nationale a Rom\u00e2niei.
Chiar dac\u00e3 statisticile oficiale indic\u00e3 o crestere a economiilor populatiei \u00een ultimii ani, realitatea este putin diferit\u00e3. Fenomenul de tezaurizare \u00een valut\u00e3 sau \u00een aur s-a \u00eent\u00e3rit \u00een perioada crahurilor, iar ritmul de crestere real\u00e3 a economiilor s-a redus considerabil. Tendinta este vizibil\u00e3 chiar \u00een structura depozitelor bancare constituite de persoane fizice, \u00een care ponderea depozitelor \u00een valut\u00e3 este \u00een crestere, evident, \u00een detrimentul depozitelor \u00een lei. Un rol negativ \u00een toat\u00e3 aceast\u00e3 istorie l-a avut BNR, care, prin politica ei, a condus la dezagragarea sistemului bancar.
Efecte nedorite : principalul obiectiv, anuntat oficial, al B\u00e3ncii Nationale a Rom\u00e2niei (BNR) este ca prin mecanisme specifice economiei nominale s\u00e3 stopeze inflatia. Mai mult sau mai putin corelate cu politica Ministerului Finantelor, demersurile BNR au condus la efecte nedorite, care las\u00e3 impresia de multe ori c\u00e3 s-a dorit chiar acest lucru. Aduc\u00e2nd \u00een fat\u00e3 motive legate de necesitatea \u201csteriliz\u00e3rii\u201d excesului de lichiditate din economie, BNR a purces la aspirarea banilor de pe piat\u00e3, fapt ce a condus la obstructionarea activit\u00e3tii bancare, consider\u00e3 Dan Stelian Marin, vicepresedinte al Comisiei senatoriale de buget-finante. O parte important\u00e3 din lichidit\u00e3ti a fost \u201cabsorbit\u00e3\u201d de pe piat\u00e3 \u00een conditiile \u00een care volumul arieratelor, pe scurt a datoriilor, dep\u00e3sea cu mult masa monetar\u00e3, dup\u00e3 cum reiese din chiar raportul BNR pe 1999. Practic, peste 80% dintre societ\u00e3tile comerciale sunt \u00een \u00eencetare de pl\u00e3ti. Dan Stelian Marin afirm\u00e3 c\u00e3 autoritatea bancar\u00e3 a reusit s\u00e3 atrag\u00e3 de la b\u00e3ncile comerciale resurse financiare ce dep\u00e3sesc sumele plasate de b\u00e3nci \u00een economia real\u00e3 cu 10.000 de miliarde lei. Deci banii au fost scosi din economie si pusi spre p\u00e3strare \u00een trezorerie. Aspirarea banilor s-a produs prin dou\u00e3 mecanisme aflate la \u00eendem\u00e2na b\u00e3ncii centrale. Pe de o parte, a fost majorat succesiv nivelul rezervelor minime obligatorii ale b\u00e3ncilor comerciale p\u00e2n\u00e3 la 30% din resursele atrase de b\u00e3ncile comerciale de la populatie si persoane juridice, iar, pe de alt\u00e3 parte, BNR a participat activ pe piata interbancar\u00e3, cump\u00e3r\u00e2nd masiv bani.<\/p>\n

Ce s-a urm\u00e3rit de fapt? Aceast\u00e3 politic\u00e3, la care s-a ad\u00e3ugat campania titlurilor de stat \u00eenceput\u00e3 de Ministerul Finantelor pentru a obtine resursele necesare acoperirii golurilor de la buget, a condus la cresterea si mentinerea la un nivel ridicat a dob\u00e2nzilor. \u00cen primul r\u00e2nd, b\u00e3ncile erau obligate s\u00e3-si blocheze aproape o treime din bani contra unei dob\u00e2nzi derizorii, pe care o stabileste unilateral autoritatea bancar\u00e3. Pentru a-si acoperi pierderile, societ\u00e3tile bancare au fost silite s\u00e3 majoreze dob\u00e2nzile active, adic\u00e3 acele dob\u00e2nzi percepute la credite. \u00cen al doilea r\u00e2nd, interventia BNR pe piata interbancar\u00e3 a ridicat nivelul dob\u00e2nzilor cu efecte vizibile \u00een \u201cpretul\u201d creditelor. Una peste alta, politica BNR nu a fost deloc una care s\u00e3 favorizeze activitatea b\u00e3ncilor rom\u00e2nesti, a explicat vicepresedintele Comisiei buget-finante a Senatului. \u00cen schimb, tot mai multe firme intrau \u00een faliment pentru c\u00e3 nu mai aveau acces la credite, iar b\u00e3ncile au trebuit s\u00e3 renunte la menirea lor, aceea de a credita economia, orient\u00e2ndu-se spre operatiuni speculative. Fie c\u00e3tre piata interbancar\u00e3, unde se \u00eent\u00e2lneau cu omniprezenta banc\u00e3 central\u00e3, fie c\u00e3tre piata titlurilor de stat care \u00eentretineau, prin dob\u00e2nzile oferite, cercul vicios. \u00cen aceste conditii se pune \u00eentrebarea fireasc\u00e3: Ce urm\u00e3reae fapt BNR?
Dob\u00e2nzi : b\u00e3ncile aflate \u00een situatii financiare precare f\u00e3ceau eforturi disperate pentru a obtine bani, influent\u00e2nd astfel ratele dob\u00e2nzilor. Criza de lichidit\u00e3ti prin care treceau le-a f\u00e3cut s\u00e3 se \u00eendrepte, \u00een conditiile refuzului BNR de a le credita, c\u00e3tre b\u00e3ncile comerciale, de unde obtineau \u00eemprumuturi la o dob\u00e2nd\u00e3 ce dep\u00e3sea posibilit\u00e3tile de supravietuire. Elocvent \u00een acest sens este cazul BANCOREX, societate bancar\u00e3 care se \u00eemprumuta de pe piata interbancar\u00e3 cu dob\u00e2nzi ce atinseser\u00e3 un nivel mediu de 265%, potrivit aceluiasi raport al BNR pe 1999.
ARB cere limitarea accesului b\u00e3ncilor la rezerva minim\u00e3 obligatorie : fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar, care este menit s\u00e3 asigure desp\u00e3gubirea populatiei \u00een cazul unui faliment bancar, a ajuns s\u00e3 se confrunte cu probleme dificile. Asociatia Rom\u00e2n\u00e3 a B\u00e3ncilor (ARB) a propus recent B\u00e3ncii Nationale a Rom\u00e2niei (BNR), s\u00e3 limiteze accesul b\u00e3ncilor la rezervele minime obligatorii constituite la BNR \u00een limita unui plafon care s\u00e3 acopere rezervele reprezent\u00e2nd depozitele populatiei. Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB, afirm\u00e3 c\u00e3 o astfel de m\u00e3sur\u00e3 ar putea permite, \u00een cazul \u00een care o banc\u00e3 d\u00e3 faliment, ca Fondul de garantare al depozitelor din sistemul bancar s\u00e3 nu se mai afle \u00eentr-o situatie critic\u00e3, determinat\u00e3 de lipsa de resurse.
Mihai Bogza, viceguvernator BNR: \u201cSistemul trebuie cur\u00e3tat de b\u00e3ncile neperformante\u201d Oficialul BNR pledeaz\u00e3 pentru o consolidare a sistemului bancar pe dou\u00e3 dimensiuni – cantitativ\u00e3 si calitativ\u00e3 -, sustin\u00e2nd ideea concentr\u00e3rii – fuziunea unor b\u00e3nci \u00een vederea \u00eent\u00e3ririi pozitiei lor pe piat\u00e3. Viceguvernatorul b\u00e3ncii centrale afirm\u00e3 c\u00e3 sistemul bancar autohton se confrunt\u00e3 cu o criz\u00e3 de capital. Totalul activelor detinute de cele 40 de b\u00e3nci si sucursale ale b\u00e3ncilor str\u00e3ine ce \u00eesi desf\u00e3soar\u00e3 activitatea \u00een Rom\u00e2nia se cifreaz\u00e3 la 10 miliarde de dolari, a ar\u00e3tat Mihai Bogza \u00een cadrul Forumului Bancar Rom\u00e2n organizat de publicatia Piata Financiar\u00e3. Fiecare dintre primele 100 de b\u00e3nci din Europa dispune de active a c\u00e3ror valoare dep\u00e3seste cu mult totalul valorii activelor bancare din Rom\u00e2nia.
\u201cReforma trebuie \u00eenceput\u00e3 prin cur\u00e3tarea sistemului de b\u00e3nci neperformante. \u00cen 1999 creditele neperformante reprezentau 253% fat\u00e3 de capitalul bancar\u201d, recunoaste viceguvernatorul BNR.
Dan Pazara, presedinte AVAB: \u201cB\u00e3ncile de stat au fost sec\u00e3tuite de bani\u201d De la \u00eenfiintare si p\u00e2n\u00e3 \u00een prezent, Agentia de Valorificare a Activelor Bancare a preluat credite neperformante \u00een valoare de 40.982,8 miliarde de lei, echivalentul a 2,49 miliarde de dolari. Port\u00e3reii trebuie s\u00e3 treac\u00e3 pe la 3.557 de datornici. Dintre acestia, 2.142 \u201cprovin\u201d de la Banca Agricol\u00e3. AVAB mai are de luptat cu 957 datornici la defuncta BANCOREX si cu 458 de debitori la BCR. P\u00e2n\u00e3 acum au fost abordati numai 800 de debitori. Din totalul creantelor a fost identificat numai 22%. \u00cen aceste conditii, singurele metode prin care se pot acoperi golurile sunt esalonarea si v\u00e2nzarea creantei. \u00cen primele zece luni ale anului 2000, AVAB a reusit s\u00e3 recupereze 85 de milioane de dolari.
Emanuel Odobescu, presedinte Piraeus Bank: \u201cStatul ar trebui s\u00e3 preia b\u00e3ncile falite\u201d Sistemul actual este \u00een criz\u00e3, sunt de p\u00e3rere mai toti sefii de b\u00e3nci din Rom\u00e2nia. Subiect de disput\u00e3 r\u00e3m\u00e2ne \u00eens\u00e3 modalitatea prin care se poate ajunge la consolidarea acestuia. \u201cSistemul bancar autohton nu poate sustine dezvoltarea si cresterea economiei nationale\u201d, afirm\u00e3 Emanuel Odobescu. B\u00e3ncile rezidente se confrunt\u00e3 cu riscuri derivate din caracteristicile pietei: de pild\u00e3, sunt solicitate credite pe termen lung, dar majoritatea depozitelor sunt constituite pe termen scurt. Capitalul bancar reprezint\u00e3 numai 1,1 miliarde de lei, \u00een conditiile \u00een care produsul intern brut a fost \u00een 1999 de 32 de miliarde de dolari. Colaborarea b\u00e3ncilor cu piata de capital este subminat\u00e3 de viciile pietelor bursiere. Capitalizarea BVB se cifra anul trecut la numai 0,3 miliarde de dolari, iar capitalizarea pietei RASDAQ – 0,99 miliarde de dolari. Activele consolidate \u00een UE reprezint\u00e3 250% din PIB. Asadar, capitalul bancar \u00een Rom\u00e2nia ar trebui s\u00e3 se situeze undeva \u00een jurul cifrei de 80 de miliarde de dolari.
O problem\u00e3 acut\u00e3 o constituie sirul de falimente bancare. Presedintele Piraeus Bank afirm\u00e3 c\u00e3, asemenea unor t\u00e3ri precum Ungaria, Turcia, Coreea sau Grecia, statul rom\u00e2n ar trebui s\u00e3 preia b\u00e3ncile falimentare, s\u00e3 le pun\u00e3 pe picioare si s\u00e3 le v\u00e2nd\u00e3.
Nicolae D\u00e3nil\u00e3, presedintele BCR: \u201cColaborarea cu piata de capital este esential\u00e3\u201d \u201cConsolidarea sistemului bancar nu se poate face dec\u00e2t printr-un management bancar performant si printr-o colaborare str\u00e2ns\u00e3 cu bursele de m\u00e3rfuri si pietele bursiere\u201d, consider\u00e3 presedintele B\u00e3ncii Comerciale Rom\u00e2ne. O politic\u00e3 prudent\u00e3 si un portofoliu \u201cadecvat\u201d situatiei actuale pot feri o banc\u00e3 rom\u00e2neasc\u00e3 de nepl\u00e3ceri.
Bogdan Baltasar, presedintele BRD: \u201cB\u00e3ncile rele nu trebuie salvate cu bani publici\u201d Bogdan Baltasar consider\u00e3 c\u00e3 nu este just ca hotiile s\u00e3 fie \u201cr\u00e3scump\u00e3rate\u201d din bani publici. Preluarea de c\u00e3tre stat a b\u00e3ncilor falite nu poate dec\u00e2t s\u00e3 d\u00e3uneze sistemului. \u201cPe piata bancar\u00e3 nu au ce c\u00e3uta b\u00e3ncile nerentabile\u201d, spune presedintele BRD. Bogdan Baltasar a ar\u00e3tat c\u00e3 b\u00e3ncile comerciale solide sunt silite s\u00e3-si m\u00e3reasc\u00e3 contributia la Fondul de Garantare pentru a fi pl\u00e3tite pagubele produse de b\u00e3ncile neperformante. Presedintele BRD a afirmat \u00een acest sens c\u00e3 falimentele bancare au fost suportate mai ales de b\u00e3ncile comerciale.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sirul de falimente bancare sau cel al scandalurilor legate de fonduri mutuale a spulberat \u00eencrederea rom\u00e2nilor \u00een institutiile financiare. Acest fapt este resimtit de b\u00e3ncile care au supravietuit, prin efortul mare pe care trebuie s\u00e3-l fac\u00e3 pentru a convinge publicul de siguranta economiilor \u00eencredintate societ\u00e3tilor bancare respective sau a investitiei \u00een titluri de participare. Dan […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90298"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90298"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90298\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90298"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90298"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90298"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}