{"id":90271,"date":"2018-02-15T01:16:00","date_gmt":"2018-02-15T01:16:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:39:55","modified_gmt":"2023-01-06T20:39:55","slug":"politica-vamala-unor-uniuni-vamale-sau","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/15\/politica-vamala-unor-uniuni-vamale-sau\/","title":{"rendered":"Politica vamal\u0103 a unor uniuni vamale sau zone ale liberului schimb"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\u00cen perioada postbelic\u0103 s-a intensificat procesul de interven\u0163ie a statului \u00een via\u0163a economic\u0103. \u00cen cadrul acestui proces asist\u0103m \u015fi la apari\u0163ia unor uniuni vamale cu participarea statului, cum sunt, de exemplu, Comunitatea Economic\u0103 European\u0103 (C.E.E.), cunoscut\u0103 \u015fi sub denumirea de Pia\u0163a comun\u0103 \u015fi Asocia\u0163ia European\u0103 a Liberului Schimb (A E.L.S.).
\u2014 Comunitatea Economic\u0103 European\u0103 C.E.E. reprezint\u0103 o uniune vamal\u0103 a \u0163\u0103rilor vest-europene care a luat fiin\u0163\u0103 \u00een baza Tratatului semnat la Roma \u00een decembrie 1957 de c\u0103tre Fran\u0163a, R. F. Germania, Italia, Belgia, Olanda \u015fi Luxemburg, ca \u0163\u0103ri fondatoare, la care ulterior au aderat Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Grecia, Spania \u015fi Portugalia.
Din punctul de vedere al rela\u0163iilor comerciale, Pia\u0163a comun\u0103 constituie o form\u0103 caracteristic\u0103 de concertare a politicilor comerciale tarifare a \u0163\u0103rilor membre. Cu alte cuvinte, C.E.E. apare ca o uniune vamal\u0103 cu caracter \u00eenchis, care presupune eliminarea \u00eentre statele membre a taxelor vamale \u2014 deci formarea unui teritoriu vamal unic \u2014, a restric\u0163iilor cantitative \u00een domeniul importului \u015fi exportului de m\u0103rfuri, instituirea unui tarif vamal \u015fi a unei politici comerciale comune fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103rile ter\u0163e.
\u00cen comer\u0163ul cu produse industriale dintre statele membre ale Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene taxele vamale au fost \u00eenl\u0103turate. De asemenea, s-a realizat \u015fi instituirea tarifului vamal comun fa\u0163\u0103 de ter\u0163i in comer\u0163ul cu aceste produse. Nivelul taxelor vamale din tariful vamal comun a fost stabilit, \u00een general, ca o medie aritmetic\u0103 a taxelor vamale na\u0163ionale existente \u00eenainte de intrarea acestora \u00een comunitate. Comer\u0163ul cu produse industriale \u00een cadrul Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene se realizeaz\u0103, \u00een general, pe baza principiilor liberei concurente. Nivelul mediu al taxelor vamale care se practic\u0103 la importul din ter\u0163e \u0163\u0103ri \u00een \u0163\u0103rile membre ale Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene este, de regul\u0103, mai redus dec\u00e2t cel practicat de Statele Unite ale Americii \u015fi Japonia.
Comer\u0163ul Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene cu produse agricole are urm\u0103toarele caracteristici: existen\u0163a unor pie\u0163e organizate pe plan comunitar; instituirea unor sisteme comune de pre\u0163uri; existen\u0163a unei protec\u0163ii fa\u0163\u0103 de concuren\u0163a \u0163\u0103rilor ter\u0163e; acordarea umor subven\u0163ii pentru export.
Pie\u0163ele organizate pe plan comunitar se refer\u0103 at\u00e2t la comer\u0163ul cu produse agricole dintre \u0163\u0103rile membre ale Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene, c\u00eet \u015fi la cel dintre acestea \u015fi \u0163\u0103ri ter\u0163e.
Pentru produsele agricole care se v\u00e2nd pe pie\u0163ele organizate pe plan comunitar s\u00eent stabilite pre\u0163uri comune pe fiecare produs \u00een parte. Mecanismul de sprijinire a pie\u0163elor agricole se refer\u0103 nu numai la stabilirea pre\u0163urilor, ci \u015fi la men\u0163inerea acestora la niveluri remuneratorii pentru produc\u0103torii agricoli. Sistemul pre\u0163urilor privind produsele agricole destinate pie\u0163elor organizate pe plan comunitar cuprinde: un pre\u0163 orientativ, un pre\u0163 de interven\u0163ie \u015fi un pre\u0163 prag.
Pre\u0163ul orientativ apare ca un pre\u0163 artificial, de calcul, \u00een jurul c\u0103ruia trebuie s\u0103 oscileze pre\u0163urile produselor agricole \u00een Pia\u0163a comun\u0103. Nivelul acestui pre\u0163 este astfel stabilit \u00eenc\u00e2t s\u0103 remunereze pe produc\u0103torii agricoli comunitari \u015fi atunci c\u00e2nd ace\u015ftia lucreaz\u0103 cu costuri de produc\u0163ie ridicate. Pentru a se realiza men\u0163inerea pre\u0163ului la niveluri care s\u0103 satisfac\u0103 pe produc\u0103tori, produsele agricole, excedentare s\u00eent cump\u0103rate de c\u0103tre organisme speciale, care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een cadrul organiz\u0103rii comune de pia\u0163\u0103.
Pre\u0163ul de interven\u0163ie este cel folosit de organismele na\u0163ionale create \u00een \u0163\u0103rile membre ale Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene pentru cump\u0103rarea de la produc\u0103tori a produselor agricole ce le s\u00eent oferite. Pentru majoritatea produselor agricole, pre\u0163urile de interven\u0163ie se fixeaz\u0103 anual de c\u0103tre Consiliul Ministerial al Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene pentru anul agricol urm\u0103tor, care \u00eencepe la 1 aprilie. \u00cen luare acestei decizii, Consiliul Ministerial are \u00een vedere propunerile f\u0103cute de c\u0103tre Comisia Executiv\u0103 a Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene.
Pre\u0163ul prag (pre\u0163ul de ecluz\u0103 sau altfel denumit) constituie baza pentru stabilirea prelev\u0103rilor la importul de produse agricole din \u0163\u0103ri din afara Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene. Pre\u0163ul prag (pre\u0163ul de ecluz\u0103 etc.) are menirea de a nu permite produselor agricole extracomunitare s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een Comunitatea Economic\u0103 European\u0103 la un pre\u0163 sub acest nivel prag dinainte stabilit. Sistemul prelev\u0103rilor la importul de produse agricole din \u0163\u0103ri din afara Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene s-a introdus pentru protejarea produselor comunitare de concuren\u0163a str\u0103in\u0103.
Prin aceste prelev\u0103ri, pre\u0163urile mai reduse la unele produse agricole pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103 s\u00eent aduse la nivelul mai ridicat al pre\u0163urilor existente \u00een cadrul Pie\u0163ei comune. Practic, prelevarea se calculeaz\u0103 ca diferen\u0163\u0103 intre pre\u0163ul mai ridicat utilizat \u00een cadrul Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene \u015fi pre\u0163ul pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103.
Mecanismul de protejare a agriculturii comunitare de concuren\u0163a \u0163\u0103rilor ter\u0163e se realizeaz\u0103 prin utilizarea unor taxe vamale, a unor taxe de prelevare sau suprataxe de prelevare. Prin aceste mijloace se \u00eenlocuiesc mecanismele de protec\u0163ie pe care le folosesc \u0163\u0103rile din afara Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene la importul produselor agricole, cum sunt, de exemplu, contingentele cantitative, pre\u0163urile minime de import etc.
Subven\u0163iile pentru export se acord\u0103 \u00een cazurile c\u00e2nd produsele agricole se export\u0103 de c\u0103tre \u0163\u0103rile membre ale Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene la pre\u0163uri mai mici dec\u00e2t cele existente \u00een interiorul acesteia. M\u0103rimea subven\u0163iei acordate exportatorilor comunitari se calculeaz\u0103 ca diferen\u0163\u0103 \u00eentre nivelul pre\u0163urilor din interiorul Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene \u015fi cel de pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103. Anual Pia\u0163a comun\u0103 acord\u0103 importante subven\u0163ii produc\u0103torilor agricoli.
\u00cen realizarea politicii agricole comune a Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene un rol \u00eensemnat \u00eel joac\u0103 Fondul European de Orientare \u015fi Garan\u0163ie Agricola (F.E.O.G.A.). Sec\u0163ia de orientare a Fondului European de Orientare \u015fi Garan\u0163ie Agricol\u0103 asigur\u0103 finan\u0163area m\u0103surilor cu caracter structural care vizeaz\u0103 dezvoltarea agriculturii comunitare, iar sec\u0163ia de garan\u0163ie asigur\u0103 mecanismul de interven\u0163ie pentru buna func\u0163ionare a sistemului comunitar de pre\u0163uri ale produselor agricole. Resursele sec\u0163iei de garan\u0163ie agricol\u0103 s\u00eent utilizate, in principal, pentru finan\u0163area m\u0103surilor privind sprijinirea nivelului convenit al pre\u0163urilor produselor agricole pe plan comunitar \u015fi pentru subven\u0163ionarea produselor agricole exportate pe pie\u0163ele interna\u0163ionale. Resursele Fondului European de Orientare \u015fi Garan\u0163ie Agricol\u0103 provin din bugetul comunitar, iar cheltuielile efectuate din acesta de\u0163in ponderea \u00een totalul cheltuielilor bugetare ale Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene.
In ansamblu, politica agricol\u0103 comunitar\u0103 este caracterizat\u0103 de gradul \u00eenalt de protec\u0163ionism \u015fi de nivelul relativ ridicat al pre\u0163urilor produselor agricole. In acest fel, s-a ajuns ca pre\u0163urile unor produse agricole s\u0103 fie mar ridicate pe plan comunitar dec\u00e2t \u00een alte \u0163\u0103ri. Subven\u0163iile agricole pot avea uneori consecin\u0163e negative asupra produc\u0163iei \u015fi comer\u0163ului cu produse agricole. Este vorba de faptul c\u0103 acestea pot conduce la reducerea cererii interne de produse de import \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, la cre\u015fterea disponibilit\u0103\u0163ilor pentru export. Drept urmare, nu este exclus\u0103 sc\u0103derea artificial\u0103 a pre\u0163urilor pe pia\u0163a mondial\u0103, cea re sl\u0103be\u015fte competitivitatea exporturilor chiar \u00een cazul unor produc\u0103tori eficien\u0163i. Aceasta alimenteaz\u0103 o anumit\u0103 stare de \u00eencordare \u00eentre S.U.A. \u015fi \u201ecei 12″ din Pia\u0163a comun\u0103, deoarece conduce la reducerea volumului exporturilor de produse agricole ale S.U.A.
\u2014 Asocia\u0163ia European\u0103 a Liberului Schimb (A.E.L.S.) a luat fiin\u0163\u0103 la \u00eenceputul anului 1960, ca un r\u0103spuns la constituirea Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene. In momentul \u00eenfiin\u0163\u0103rii, din aceast\u0103 asocia\u0163ie f\u0103ceau parte: Marea Britanie, Austria, Danemarca, Elve\u0163ia, Norvegia, Portugalia \u015fi Suedia. Ulterior, la Asocia\u0163ia European\u0103 a Liberului Schimb au mai aderat Islanda \u015fi Finlanda (cu statut de asociat). De la 1 ianuarie 1973, Marea Britanie \u015fi Danemarca au p\u0103r\u0103sit aceast\u0103 asocia\u0163ie, deoarece au aderat la Comunitatea Economic\u0103 European\u0103.
Asocia\u0163ia European\u0103 a Liberului Schimb este o form\u0103 de integrare comercial\u0103, care \u015fi-a propus desfiin\u0163area taxelor vamale numai \u00een schimburile comerciale dintre statele membre ale asocia\u0163iei, f\u0103r\u0103 a institui un tarif vamal comun fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103rile ter\u0163e \u015fi f\u0103r\u0103 a renun\u0163a la tarifele vamale na\u0163ionale. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Asocia\u0163ia European\u0103 a Liberului Schimb reprezint\u0103, de fapt, o zon\u0103 de comer\u0163 liber, adic\u0103 o form\u0103 de integrare comercial\u0103 mai simpl\u0103 dec\u00e2t uniunea vamal\u0103, \u00een care \u0163\u0103rile membre nu aplic\u0103 taxe vamale la importul dintr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103 membr\u0103, iar fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103rile din afara asocia\u0163iei aplic\u0103 \u00een continuare tarifele na\u0163ionale cu tr\u0103s\u0103turile lor caracteristice.
In anul 1977, \u00eentre Comisia Economic\u0103 European\u0103 \u015fi Asocia\u0163ia European\u0103 a Liberului Schimb s-a \u00eencheiat un acord de liber schimb, \u00een urma c\u0103ruia \u00een Europa Occidental\u0103 s-a format o vast\u0103 zon\u0103 de comer\u0163 liber, de altfel cea mai mare din lume. Crearea acestei zone, care ini\u0163ial a ap\u0103rut ca un factor pozitiv, nu s-a dovedit a fi constant favorabil\u0103 pentru Asocia\u0163ia European\u0103 a Liberului Schimb, deoarece \u00een timp ce schimburile \u00een interiorul acestei asocia\u0163ii s\u00eent echilibrate, cele cu Pia\u0163a comun\u0103 s\u00eent adesea deficitare.
Rezult\u0103 c\u0103 Asocia\u0163ia European\u0103 a Liberului Schimb, ca zon\u0103 de comer\u0163 liber n-a elaborat o politic\u0103 comun\u0103 \u00een alte probleme dec\u00e2t cele privind comer\u0163ul reciproc, iar eliminarea restric\u0163iilor ce \u00eempiedicau desf\u0103\u015furarea larg\u0103 a comer\u0163ului reciproc s-a f\u0103cut prin renun\u0163area la unele obstacole, cum sunt, de exemplu, taxele vamale, contingentele cantitative etc.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen perioada postbelic\u0103 s-a intensificat procesul de interven\u0163ie a statului \u00een via\u0163a economic\u0103. \u00cen cadrul acestui proces asist\u0103m \u015fi la apari\u0163ia unor uniuni vamale cu participarea statului, cum sunt, de exemplu, Comunitatea Economic\u0103 European\u0103 (C.E.E.), cunoscut\u0103 \u015fi sub denumirea de Pia\u0163a comun\u0103 \u015fi Asocia\u0163ia European\u0103 a Liberului Schimb (A E.L.S.).\u2014 Comunitatea Economic\u0103 European\u0103 C.E.E. reprezint\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90271"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90271"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90271\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90271"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90271"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90271"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}