{"id":90269,"date":"2018-02-15T01:18:00","date_gmt":"2018-02-15T01:18:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:39:53","modified_gmt":"2023-01-06T20:39:53","slug":"taxele-de-consumatie_14","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/15\/taxele-de-consumatie_14\/","title":{"rendered":"TAXELE DE CONSUMA\u0162IE"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><h3 class=\"post-title entry-title\" itemprop=\"headline\" style=\"background-color: white; color: #333333; font-family: Oswald, sans-serif; font-size: 20px; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; font-weight: normal; line-height: 1.1; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px; position: relative;\"><\/h3>\n<div class=\"post-body entry-content\" id=\"post-body-6954841196093033182\" style=\"background-color: white; color: #555555; font-family: Roboto, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 1.7; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; width: 615px;\">Taxele de consuma\u0163ie s\u00eent impozite indirecte care se includ \u00een pre\u0163ul de v\u00e2nzare al m\u0103rfurilor &#8220;fabricate \u015fi realizate \u00een interiorul \u0163\u0103rii care percepe impozitul. M\u0103rfurile asupra c\u0103rora se percep taxele de consuma\u0163ie sunt, \u00een general, cele de larg consum, iar acestea pot diferi ca structur\u0103 de la o \u0163ar\u0103 la alta. De regula, printre aceste m\u0103rfuri \u00eent\u00e2lnim: zah\u0103rul, sarea, uleiul, vinul, berea, ceaiul, cafeaua, cacao, textilele, \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintea etc.<br \/>Taxele de consuma\u0163ie \u00eembrac\u0103 fie forma taxelor de consuma\u0163ie pe produs, cunoscute \u015fi sub denumirea de accize, fie forma unor taxe generale pe v\u00eenz\u0103ri, c\u00e2nd se percep la v\u00e2nzarea tuturor m\u0103rfurilor, indiferent dac\u0103 acestea s\u00eent bunuri de consum sau mijloace de produc\u0163ie. Acestea din urm\u0103 ocup\u0103 un loc important \u00een totalul \u00eencas\u0103rilor fiscale, a\u015fa cum rezult\u0103 \u015fi din tabelul 1.<br \/>Taxele de consuma\u0163ie pe produs s-au accizele s\u00eent a\u015fezate asupra unor produse care se consum\u0103 \u00een cantit\u0103\u0163i mari \u015fi care nu pot fi \u00eenlocuite de cump\u0103r\u0103tori cu altele, pentru ca \u00een acest fel impozitul s\u0103 aib\u0103 un randament fiscal c\u00eet mai ridicat. Deci, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastic\u0103, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (\u00een Fran\u0163a); tutunul, cafeaua, zah\u0103rul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (\u00een Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (\u00een Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zah\u0103rul etc. (\u00een Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile \u015fi din iut\u0103 etc. (\u00een India); hidrocarburile (\u00een Tunisia)); spirtul, produsele petroliere, b\u0103uturile nealcoolice \u015fi cimentul (\u00een Thailanda) etc.<br \/>Taxele de consuma\u0163ie pe produs se calculeaz\u0103 fie \u00een sum\u0103 fix\u0103 pe unitatea de m\u0103sur\u0103, fie \u00een baza unor cote procentuale aplicate asupra pre\u0163ului de v\u00e2nzare. \u00cen mod normal, produsele provenite din import trebuie impuse cu acelea\u015fi taxe, ca \u015fi produsele indigene, iar cele destinate exportului sunt, de regul\u0103, scutite de impozit. Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difer\u0103 de la o \u0163ar\u0103 la alta \u015fi de la un produs la altul. De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul acestor cote dep\u0103\u015fe\u015fte frecvent 50 \u015fi chiar 60%.<br \/>\u00cen unele \u0163\u0103ri, \u00een ultimele doua decenii s-au intensificat preocup\u0103ri pe linia utiliz\u0103rii, \u00eentr-o mai mare m\u0103sur\u0103, a accizelor ca instrument pentru \u00eenf\u0103ptuirea unor obiective sociale. Astfel, cre\u015fterea consumului de alcool \u015fi efectele nocive ale acestuia au condus la concluzia c\u0103 taxele de consuma\u0163ie pe alcool nu sunt folosite \u00een suficient\u0103 m\u0103sur\u0103 ca mijloc de fr\u00e2nare a consumului de alcool. Pe aceast\u0103 linie, se poate vorbi de o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 intre consumul de alcool \u015fi nivelul impozitelor care se percep asupra alcoolului. Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 este demonstrat\u0103 de faptul c\u0103 \u0163\u0103rile cu cel mai mare consum de alcool au cel mai sc\u0103zut nivel al taxelor de consuma\u0163ie la alcool.<br \/>Taxele generale pe v\u00e2nz\u0103ri se \u00eent\u00e2lnesc sub forma impozitului pe cifra de afaceri. Acesta a fost introdus dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, fiind a\u015fezat asupra deverului total al \u00eentreprinderilor industriale \u015fi comerciale (cifra de afaceri a acestora, adic\u0103 totalul v\u00e2nz\u0103rilor).<br \/>Din punctul de vedere al verigii (unitatea produc\u0103toare, unitatea comer\u0163ului cu ridicata sau cu am\u0103nuntul) la care se \u00eencaseaz\u0103, impozitul pe cifra de afaceri poate \u00eembr\u0103ca forma impozitului cumulativ (multifazic) \u015fi forma impozitului unic (monofazic).<br \/>In cazul impozitului cumulativ, m\u0103rfurile sunt impuse la toate verigile prin care trec din momentul ie\u015firii lor din produc\u0163ie \u015fi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ajung la consumator. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, practic, cu c\u00eet o marf\u0103 trece prin mai multe verigi, cu at\u00e2t impozitul pl\u0103tit statului este mai mare. Impozitul cumulativ este cunoscut \u015fi sub denumirea de \u201eimpozit \u00een cascad\u0103&#8221;, \u201e\u00een piramid\u0103&#8221; sau \u201ebulg\u0103re de z\u0103pad\u0103&#8221;, deoarece se calculeaz\u0103 asupra pre\u0163ului de v\u00e2nzare al m\u0103rfurilor, \u00een care se include \u015fi impozitul pl\u0103tit \u00een amonte, adic\u0103 se percepe impozit la impozit. Impozitul cumulativ s-a practicat \u00een Germania, Olanda etc.<br \/>Impozitul pe cifra de afaceri unic se \u00eencaseaz\u0103 o singur\u0103 dat\u0103, indiferent de num\u0103rul verigilor pin care trece o marf\u0103, de la produc\u0103tor la consumator. Impozitul unic se poate \u00eencasa fie \u00een momentul v\u00e2nz\u0103rii m\u0103rfii de c\u0103tre produc\u0103tor, c\u00e2nd se nume\u015fte tax\u0103 de produc\u0163ie, fie \u00een stadiul comer\u0163ului cu ridicata ori cu am\u0103nuntul, c\u00e2nd se nume\u015fte impozit pe circula\u0163ie sau impozit pe v\u00e2nzare. \u00een Marea Britanie s-a practicat, p\u00e2n\u0103 la intrarea acesteia \u00een Comunitatea Economic\u0103 European\u0103, forma impozitului pe circula\u0163ie. \u00cen S.U.A. se practic\u0103 si \u00een prezent forma impozitului unic. Comparativ cu impozitul pe circula\u0163ie, taxa de produc\u0163ie prezint\u0103 avantajul c\u0103 se percepe de la un num\u0103r mai mic de pl\u0103titori, ceea ce permite statului s\u0103 efectueze \u00een mai bune condi\u0163ii controlul asupra a\u015fez\u0103rii \u015fi perceperii impozitului.<br \/>Din punctul de vedere al bazei de calcul, impozitul pe cifra de afaceri cunoa\u015fte forma impozitului pe cifra de afaceri brut\u0103 \u015fi a impozitului pa cifra de afaceri net\u0103.<br \/>Impozitul pe cifra de afaceri brut\u0103 se calculeaz\u0103 prin aplicarea cotei de impozit asupra \u00eentregii valori a m\u0103rfurilor v\u00e2ndute, care include \u015fi impozitul pl\u0103tit la verigile anterioare. Prin urmare, acest impozit, \u00eencas\u00e2ndu-se la toate verigile prin care trece o marf\u0103, are un randament fiscal ridicat; el prezint\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi unele neajunsuri. Astfel, a\u015fez\u00e2ndu-se la fiecare verig\u0103 asupra pre\u0163ului de v\u00e2nzare al m\u0103rfii, care cuprinde \u015fi impozitele pl\u0103tite anterior, impozitul pe cifra de afaceri brut\u0103 conduce la calcularea \u015fi perceperea de impozit la impozit sau, altfel spus, duce la o stratificare de impozit, la o aplicare cumulat\u0103 a acestuia. Acest impozit are ca efect concentrarea produc\u0163iei, deoarece \u00eentreprinderile integrate evit\u0103 plata impozitului la una sau chiar la dou\u0103 verigi, fiind astfel avantajate fa\u0163\u0103 de cele neintegrate. \u00cen plus, acest impozit este lipsit de transparen\u0163\u0103, adic\u0103 nu se cunoa\u015fte exact c\u00eet s-a pl\u0103tit la buget de la produc\u0103tor la consumatorul final, pentru a solicita rambursarea sumei aferente exportului. \u00centruc\u00e2t bunurile care fac obiectul comer\u0163ului exterior se impun \u00een \u0163ara de destina\u0163ie, iar nu \u00een cea de origine, \u00een unele \u0163\u0103ri se restituie exportatorilor, par\u0163ial sau total, impozitele aferente m\u0103rfurilor exportate.<br \/>Impozitul pe cifra de afaceri net\u0103 se aplic\u0103 numai asupra diferen\u0163ei dintre pre\u0163ul de v\u00e2nzare \u015fi pre\u0163ul de cump\u0103rare, adic\u0103 numai asupra valorii ad\u0103ugate de c\u0103tre fiecare participant la procesul de produc\u0163ie \u015fi circula\u0163ie al m\u0103rfii respective. Drept urmare, acest impozit face posibil\u0103 \u00eenl\u0103turarea neajunsurilor men\u0163ionate la impozitul pe cifra de afaceri brut\u0103. Mai concret, prin modul de a\u015fezare \u015fi percepere a impozitului pe cifra de afaceri net\u0103 se ajunge ca suma datorat\u0103 statului s\u0103 fie aceea\u015fi, indiferent de num\u0103rul verigilor prin care trece marfa. Totodat\u0103, \u00een cazul acestui impozit, compensa\u0163ia de export se poate calcula cu u\u015furin\u0163\u0103.<br \/>Av\u00e2ndu-se in vedere avantajele pe care le ofer\u0103 impozitul pe cifra de afaceri net\u0103, c\u00eet \u015fi preocup\u0103rile \u0163\u0103rilor membre ale Comunit\u0103\u0163ii Economiei Europene pe linia unific\u0103rii legisla\u0163iei fiscale privind impozitele indirecte, acestea au \u00eenlocuit impozitul pe cifra de afaceri brut\u0103 cu impozitul pe cifra de afaceri net\u0103, cunoscut sub denumirea de TVA.<br \/>\u00cen prezent, taxa pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 se practic\u0103 \u00een toate cele 12 \u0163ari membre ale Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene, precum \u015fi \u00een alte \u0163ari, cum sunt: Austria, Norvegia, Suedia, Islanda, Japonia, Canada etc.<br \/>Taxa pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 se poate calcula prin aplicarea cotei propor\u0163ionale: a) fie asupra valorii ad\u0103ugate \u00een fiecare stadiu pe care \u00eel parcurge marfa de la produc\u0103tor la consumator; b) fie asupra pre\u0163ului de v\u00e2nzare din stadiul respectiv, ob\u0163in\u00e2ndu-se astfel taxa asupra pre\u0163ului de v\u00e2nzare din care se deduce taxa (calculat\u0103 \u00een acela\u015fi fel), aferenta pre\u0163ului de v\u00e2nzare din stadiul anterior. Diferen\u0163a rezultat\u0103 este taxa pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 aferent\u0103 stadiului respectiv. \u00cen practic\u0103 se utilizeaz\u0103 cu prec\u0103dere a doua variant\u0103 de calcul.<br \/>Baza de calcul a taxei pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 o reprezint\u0103 pre\u0163ul de v\u00e2nzare al diferitelor m\u0103rfuri sau valoarea serviciilor prestate. \u00cen vederea calcul\u0103rii taxei, se stabile\u015fte volumul total al v\u00e2nz\u0103rilor sau prest\u0103rilor (cifra de afaceri), pe perioada de impunere (lun\u0103, trimestru etc.), la care se aplic\u0103 cota de impozit. Pentru a nu se impune de mai multe ori aceea\u015fi valoare, se scad sumele v\u0103rsate anterior la buget cu titlu de tax\u0103 pe valoarea ad\u0103ugat\u0103, aferente m\u0103rfurilor respective. Pentru a putea efectua aceste deduceri, taxa pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 se eviden\u0163iaz\u0103, distinct \u00een fiecare factur\u0103.<br \/>Taxa pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 este v\u0103rsat\u0103 la buget de c\u0103tre fiecare \u00eentreprindere \u015fi se suporta de consumatorii m\u0103rfurilor respective o dat\u0103 cu cump\u0103rarea lor.<br \/>Num\u0103rul \u015fi nivelul cotelor taxei pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 difer\u0103 de la o \u0163ar\u0103 la alta.<br \/>Astfel, \u00een Fran\u0163a, Spania, Belgia, Grecia, Italia \u015fi Portugalia se utilizeaz\u0103 trei categorii de cote: o cot\u0103 redus\u0103, o cot\u0103 normal\u0103 \u015fi o cot\u0103 majorat\u0103. \u00cen Germani, Irlanda, Luxemburg \u015fi Olanda se utilizeaz\u0103 dou\u0103 categorii de cote, respectiv cota redus\u0103 \u015fi cota normal\u0103 iar \u00een Danemarca \u015fi Marea Britanie se utilizeaz\u0103 o singura cot\u0103. Nivelul cotei reduse se situeaz\u0103 \u00eentre 2 \u015fi 17 %, al cotei normale \u00eentre 12 \u015fi 23%, iar al cotei majorate \u00eentre 25 \u015fi 38%. Diferen\u0163ierea cotelor se face \u00een func\u0163ie de natura m\u0103rfurilor. Astfel, de exemplu, \u00een \u0163\u0103rile \u00een care se utilizeaz\u0103 trei categorii de cote, la m\u0103rfurile alimentare se aplica, de regula, cota redus\u0103, la m\u0103rfurile de lux \u015fi la cele care fac obiectul monopolului de stat se aplic\u0103 cota majorat\u0103, iar la celelalte m\u0103rfuri \u015fi servicii se aplic\u0103 cota normal\u0103.<br \/>In \u0163\u0103rile membre ale C.E.E. s\u00eent preocup\u0103ri pentru armonizarea, \u00een continuare, a modului de calculare a taxei pe valoarea ad\u0103ugat\u0103. Pe aceast\u0103 linie se preconizeaz\u0103 ca de la 1 ianuarie 1993, nivelul cotelor considerate normale s\u0103 se situeze intre 14 \u015fi 19%, iar nivelul cotelor reduse \u00eentre 4 \u015fi 9%.<br \/>De regul\u0103, produsele destinate exportului nu fac obiectul taxei pe valoarea ad\u0103ugat\u0103. In consecin\u0163\u0103, o \u00eentreprindere care livreaz\u0103 m\u0103rfuri at\u00e2t pentru export, c\u00eet \u015fi pentru pia\u0163a intern\u0103 va pl\u0103ti taxa pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 numai pentru m\u0103rfurile destinate tranzac\u0163iilor interne.<br \/>Prin utilizarea taxei pe valoarea ad\u0103ugat\u0103, statul are posibilitatea de a \u00eencasa o mare parte din impozit, mai repede dec\u00e2t \u00een cazul impozitului pe cifra de afaceri brut\u0103, deoarece taxa se pl\u0103te\u015fte la fiecare stadiu de prelucrare \u015fi realizare a m\u0103rfii sau serviciului. Totodat\u0103, organele fiscale au posibilitatea de a controla modul de calcul \u015fi de plat\u0103 la bugetul statului, al impozitului, deoarece pl\u0103titorii au obliga\u0163ia de a \u0163ine o eviden\u0163\u0103 detaliat\u0103 a tranzac\u0163iilor de v\u00e2nzare-cump\u0103rare \u015fi a sumei impozitului pl\u0103tit.<br \/>O consecin\u0163\u0103 de ordin negativ a introducerii taxei pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 este cre\u015fterea num\u0103rului de opera\u0163ii contabile \u015fi a persoanelor care le efectueaz\u0103, deoarece aceast\u0103 tax\u0103, la prima vedere simpl\u0103, ridic\u0103 \u00een practic\u0103 numeroase probleme si presupune un volum mare de munc\u0103. Totodat\u0103, trebuie spus c\u0103 taxa pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 are \u015fi alte caren\u0163e. Astfel, nici aceast\u0103 tax\u0103 nu poate corecta caracterul regresiv al impunerii, chiar dac\u0103 se practic\u0103 dou\u0103 sau trei cote de impozit.<br \/>\u00cen \u0163\u0103rile dezvoltate, veniturile provenite din taxele generale pe v\u00e2nz\u0103ri (\u00eent\u00e2lnite mai ales sub forma taxei pe valoarea ad\u0103ugat\u0103) de\u0163in \u2014 cu unele excep\u0163ii \u2014 o pondere mai mare \u00een totalul \u00eencas\u0103rilor din impozitele indirecte, dec\u00e2t taxele de consuma\u0163ie pe produs. \u00cen \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, \u00een majoritatea cazurilor, \u00eencas\u0103rile provenite din taxele de consuma\u0163ie pe produs le devanseaz\u0103 pe cele provenite din taxele generale pe v\u00e2nz\u0103ri.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Taxele de consuma\u0163ie s\u00eent impozite indirecte care se includ \u00een pre\u0163ul de v\u00e2nzare al m\u0103rfurilor &#8220;fabricate \u015fi realizate \u00een interiorul \u0163\u0103rii care percepe impozitul. M\u0103rfurile asupra c\u0103rora se percep taxele de consuma\u0163ie sunt, \u00een general, cele de larg consum, iar acestea pot diferi ca structur\u0103 de la o \u0163ar\u0103 la alta. De regula, printre aceste [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90269"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90269"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90269\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90269"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90269"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90269"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}