{"id":90268,"date":"2018-02-15T01:18:00","date_gmt":"2018-02-15T01:18:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:39:53","modified_gmt":"2023-01-06T20:39:53","slug":"succesul-in-afaceri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/15\/succesul-in-afaceri\/","title":{"rendered":"Succesul in afaceri"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Majoritatea oamenilor ar dori s\u0103 aib\u0103 succes \u00een activit\u0103\u0163ile sale, dar nu \u015ftiu ce trebuie s\u0103 fac\u0103 pentru aceasta \u015fi de aceea prefer\u0103 s\u0103 nu fac\u0103 nimic. Frica de a face gre\u015feli sau posibilitatea de a e\u015fua \u00een ceea ce \u015fi-au propus sunt principalele motive prin care ei \u00eencearc\u0103 s\u0103 justifice inac\u0163iunile sale. Anume aceste persoane \u015fi sufer\u0103 e\u015fecuri chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 nimic, de\u015fi destinul le-ar fi dat mai multe posibilit\u0103\u0163i.
Succesul nu este un fenomen care vine pe nea\u015fteptate. Pentru a reu\u015fi trebuie s\u0103 muncim foarte mult \u015fi s\u0103 avem anumite calit\u0103\u0163i indispensabile reu\u015fitei ca fermitate, risc, bun\u0103voin\u0163\u0103, \u00eencredere \u00een propriile for\u0163e, finalitate \u015fi un pic de noroc.
Fiecare om poate avea succes \u015fi pentru a ajunge la el ar trebui s\u0103 nu ezite \u015fi s\u0103 a\u015ftepte ani de-a r\u00e2ndul cea mai favorabil\u0103 oportunitate. El trebui s\u0103 ac\u0163ioneze c\u00e2t mai cur\u00e2nd \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 calea cea mai potrivit\u0103 cale pentru a ajunge la punctul final.
Nimeni nu poate s\u0103 prescrie ingredientele care ar duce spre reu\u015fit\u0103. \u00cens\u0103 cert este c\u0103 fiecare om atribuie succesului un sens aparte, cel de care are nevoie el. Pentru unii principalul scop \u00een via\u0163\u0103 este de a ajunge la punctul de v\u00e2rf al piramidei ierarhice la unitatea la care ac\u0163ioneaz\u0103, pentru al\u0163ii – situa\u0163ia ideal\u0103 li se prezint\u0103 ca un trai f\u0103r\u0103 griji \u015fi nelini\u015fti. \u00cen mod corespunz\u0103tor deducem c\u0103, succesul depinde de dimensiunile intereselor \u015fi realizarea scopurilor propuse \u00een via\u0163\u0103. De aceea \u00een continuare ne vom concentra asupra preciz\u0103rii scopului pe care \u00eel urm\u0103rim. Scopul nostru este de a deveni ni\u015fte conduc\u0103tori de un nivel efectiv \u015fi de a reu\u015fi \u00een arta conducerii. Pentru acesta ar trebui s\u0103 ne amintim din experien\u0163a noastr\u0103 de cele mai pl\u0103cute momente ale vie\u0163ii sau de momentele \u00een care am primit cele mai mari satisfac\u0163ii suflete\u015fti. Vom descoperi cu stupoare c\u0103 am fost ferici\u0163i nu atunci c\u00e2nd ne relaxam, ci \u00een momentele de maxim\u0103 intensitate a for\u0163elor noastre. Eram mul\u0163umi\u0163i c\u00e2nd depuneam eforturi \u015fi primeam o not\u0103 mare la \u015fcoal\u0103 sau c\u0103utam s\u0103 ne angaj\u0103m la un lucru prestigios \u015fi reu\u015feam.
Succesul este o ac\u0163iune care la etapa final\u0103 presupune o r\u0103splat\u0103. \u00cen exemplele noastre: o not\u0103 mare, un serviciu prestigios sau chiar admira\u0163ia celor din jur. C\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een urma eforturilor depuse nu suntem r\u0103spl\u0103ti\u0163i, atunci sim\u0163im o dezam\u0103gire ad\u00e2nc\u0103, care pentru unii oameni foarte emotivi se poate transforma \u00een insucces.
Mintea omului este programat\u0103 s\u0103-\u015fi propun\u0103 ni\u015fte scopuri \u015fi s\u0103 \u00eencerce s\u0103 le ating\u0103. Mai mult ca at\u00e2t omul, este ad\u00e2nc decep\u0163ionat atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi pierde scopul \u00een via\u0163\u0103. Anume aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a omului a fost denumit\u0103 de I.P. Pavlov ca \u201cReflexul scopului\u201d. Reflexul scopului este instinctul care \u00eempinge orice vietate spre c\u0103utarea a ceva nou – informa\u0163ie nou\u0103, cuno\u015ftin\u0163e noi.
Dup\u0103 defini\u0163ia lui Pavlov – reflexul scopului este forma de baz\u0103 a energiei vitale din organismele noastre. Toat\u0103 existen\u0163a noastr\u0103, toate \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irile ei, toat\u0103 cultura ei sunt aduse numai de oameni care tind spre atingerea \u0163elurilor puse de ei (con\u015ftient sau incon\u015ftient) \u00een via\u0163\u0103.
Din aceast\u0103 cauz\u0103 e foarte important de a ne l\u0103muri, care sunt scopurile noastre pe termen scurt \u015fi lung. Desigur natura a \u00eenzestrat fiecare om cu diferite capacit\u0103\u0163i \u00een diferit\u0103 propor\u0163ie, dar ea ne protejeaz\u0103 \u00een majoritatea cazurilor de punerea scopurilor nerealistice.
Revenind la manageri exist\u0103 o tendin\u0163\u0103 a lor de a c\u0103dea \u00eentr-una din urm\u0103toarele dou\u0103 categorii: cei care definesc ce este de f\u0103cut, fac \u015fi apoi pleac\u0103 acas\u0103; cei care creaz\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 agita\u0163ie prin exteriorizare de activit\u0103\u0163i \u015fi care \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi justifice pozi\u0163ia mai degrab\u0103 prin efortul palpabil pe care \u00eel depun dec\u00e2t prin rezultatele la care ajung. Cei din ultima categorie sunt de asemenea reactivi \u00een r\u0103spunsuri \u015fi nu inovativi. Aceast\u0103 abordare este \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 sau mai mare prezent\u0103 la to\u0163i managerii. Totu\u015fi primejdia cea mai mare este c\u0103 dac\u0103 un manager petrece prea mult timp autojustific\u00e2ndu-se s-ar putea s\u0103 nu mai reu\u015feasc\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 ce are de f\u0103cut \u015fi astfel nici s\u0103 nu mai fac\u0103 ce are de f\u0103cut. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 managerii sunt judeca\u0163i mai degrab\u0103 dup\u0103 rezultatele lor dec\u00e2t dup\u0103 orice altceva. Comportamentul centrat pe activitate este mai degrab\u0103 asociat incompeten\u0163ei sau nelini\u015ftii dec\u00e2t chiar comportamentul politic abil. Pe termen lung, acest tip de comportament agraveaz\u0103 \u00een realitate pozi\u0163ia managerului \u00een loc s\u0103 o amelioreze. De aceea pentru a nu ajunge \u00een viitor la situa\u0163ii de genul celor prezentate mai sus trebuie s\u0103 ne \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 ne stabilim corect scopurile \u015fi s\u0103 delimit\u0103m aria activit\u0103\u0163ii noastre.
Odat\u0103 ce ne-am stabilit scopul principal, adic\u0103 cel strategic, \u00eencepem s\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163im acel scop major \u00een scopuri tactice mai m\u0103runte, le analiz\u0103m \u015fi numai acum putem s\u0103 \u00eentocmim planul de ac\u0163iune. Planul da activitate poate fi pe termen lung pentru scopurile mai dificil \u00eendeplinite. El include un lung \u015fir de nivele, pe care v-a trebui s\u0103 le parcurge\u0163i, \u00eenainte de a v\u0103 apropia de scopul final. De obicei \u00eemprejur\u0103rile deseori fac ca planul pe termen lung s\u0103 se modifice sau chiar s\u0103 devieze de la \u0163inta final\u0103. Astfel e mai util s\u0103 ne preg\u0103tim planuri mai pu\u0163in voluminoase pe termen scurt \u015fi mediu. Ele sunt \u00eendeplinite cu eforturi mai pu\u0163ine \u015fi fac parte din etapizarea planului global.
Planul curent (din fiecare zi) ar trebui neap\u0103rat s\u0103 includ\u0103 activit\u0103\u0163ile ce nu pot fi am\u00e2nate \u00een ordinea importan\u0163ei \u015fi urgen\u0163ei. Pl\u0103nuirea are scopul de a face ca omul s\u0103 nu se \u00eempotmoleasc\u0103 \u00een detalii \u015fi s\u0103 fac\u0103 diferen\u0163\u0103 \u00eentre ceea ce este important \u015fi neesen\u0163ial. Se recomand\u0103 urm\u0103toarea clasifica\u0163ie a activit\u0103\u0163ilor \u00een ordinea \u00eendeplinirii lor:
\u2022 Activit\u0103\u0163i importante \u015fi urgente
\u2022 Activit\u0103\u0163i importante, dar nu urgente
\u2022 Activit\u0103\u0163i urgente, dar neimportante
\u2022 Activit\u0103\u0163i ce dau senza\u0163ia de ocupare
\u2022 Pierdere de timp
Prima categorie include activit\u0103\u0163ile ce trebuie efectuate neap\u0103rat, care \u00een caz de ne \u00eendeplinire aduc nepl\u0103ceri. A doua categorie e constituit\u0103 din treburi ce sunt permanent am\u00e2nate, dar care se refer\u0103 la direc\u0163iile de baz\u0103 a punerii \u00een practic\u0103 a scopurilor noastre. La categoria de activit\u0103\u0163i urgente, dar neimportante se refer\u0103, de exemplu, obliga\u0163ia de a merge la o \u00eentrunire neinteresant\u0103. Activit\u0103\u0163ile ce ne r\u0103pesc vremea, dar nu se atribuie nici la cele importante \u015fi nici la cele urgente pot fi de genul celor de a aranja actele \u015fi h\u00e2rtiile de pe masa de lucru, clasific\u00e2ndu-le dup\u0103 anumite criterii. Ultimele dou\u0103 grupe ne creeaz\u0103 doar impresia de ocupare util\u0103, \u00eens\u0103 practic nu ne aduc nici un folos semnificativ nici nou\u0103, nici persoanelor din anturaj. Pl\u0103nuirea trebuie orientat\u0103 spre primele dou\u0103 categorii.
Un lucru foarte important pentru un manager este delimitarea postului. Aceast\u0103 delimitarea trebuie privit\u0103 mai degrab\u0103 ca un proces continuu dec\u00e2t ca o activitate singular\u0103. Organiza\u0163iile trebuie s\u0103 se schimbe pentru a putea supravie\u0163ui, iar posturile managerilor trebuie actualizate \u00een mod corespunz\u0103tor. Aceast\u0103 abordare ne-ar permite s\u0103 definim cu o claritate superioar\u0103 scopurile \u015fi priorit\u0103\u0163ile \u00een cadrul sarcinilor care caracterizeaz\u0103 postul. \u00cen unele unit\u0103\u0163i economice managerii s-ar putea s\u0103 primeasc\u0103 indica\u0163ii de la manageri superiori, ceea ce le-ar permite s\u0103-\u015fi execute sarcinile f\u0103r\u0103 s\u0103 stea prea mult la identificarea lor. \u00cen alte situa\u0163ii \u00eens\u0103 – probabil acolo unde au loc frecvente modific\u0103ri interne \u015fi de mediu extern – managerul trebuie s\u0103 aloce mult timp definirii obiectivelor. Un ghid suplimentar se poate dovedi modul \u00een care munca a fost prestat\u0103 de un predecesor, cu condi\u0163ia de a ameliora tehnica de munc\u0103 pentru a atinge rezultate superioare sau pentru a se adapta noilor \u00eemprejur\u0103ri mai cu u\u015furin\u0163\u0103. De regul\u0103 titularul postului descoper\u0103 c\u0103-\u015fi asum\u0103 unele sarcini de care \u015feful nu este con\u015ftient. Este de asemenea de \u00eentrev\u0103zut s\u0103 existe sarcini pe care ceilal\u0163i se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 le rezolve \u015fi de care el nu este con\u015ftient. De aceea este foarte important\u0103 reactualizarea sarcinilor, obliga\u0163iilor, obiectivelor \u015fi posibilit\u0103\u0163ilor ce ni le ofer\u0103 postul de manager.
O mare parte din timp managerul \u015fi-o petrece r\u0103spunz\u00e2nd la presiuni curente \u015fi la cererile altora. Ceea ce vrea managerul s\u0103 realizeze pe termen lung este foarte bine, dar de cele mai multe ori nu poate fi luat \u00een considerare p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu au fost anulate presiunile imediate. Exist\u0103 chiar pericolul ca managerul s\u0103 reac\u0163ioneze doar la aceste presiuni f\u0103r\u0103 s\u0103 se mai g\u00e2ndeasc\u0103 la perspectiva pe termen lung. Se poate de asemenea ca managerii s\u0103 r\u0103spund\u0103 doar la anumite presiuni pe termen scurt \u015fi ignor\u00e2nd altele, nemaivorbind de punerea problemei cu adev\u0103rat importante. R\u0103spunsul la o selec\u0163ie predeterminat\u0103 de probleme imediate poate deveni un mod de via\u0163\u0103 pentru anumi\u0163i manageri. \u00cen unele cazuri aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 datorit\u0103 presiunii directe asupra managerului, \u00een altele deoarece el vrea s\u0103 evite anumite aspecte. Unul dintre neajunsurile create de aceast\u0103 abordare este c\u0103 unele dintre aspectele ignorate sunt importante; \u00een plus, dac\u0103 managerul ar privi lucrurile dintr-o perspectiv\u0103 pe termen lung, atunci unii dintre ace\u015fti factori de presiune pe termen scurt ar putea fi redu\u015fi sau elimina\u0163i. Managerii trebuie s\u0103 compare ce au de rezolvat imediat cu ceea ce \u015fi-au propus s\u0103 fac\u0103.
De aceea este foarte util de \u00eencercat de a dedica cel pu\u0163in 10-15 min. \u00een fiecare zi pentru a rezolva sau m\u0103car a \u00eencepe rezolvarea problemelor pentru care niciodat\u0103 nu a\u0163i avut timp, dar care v\u0103 vor avansa pu\u0163in \u00een atingerea scopului principal. \u015etim cu to\u0163ii c\u0103, ne str\u0103duim s\u0103 facem aceea ce ne place s\u0103 facem, \u015fi \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne eschiv\u0103m de la sarcinile care ne sunt nepl\u0103cute. O solu\u0163ie ar fi s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne convingem c\u0103 ceea ce trebuie de f\u0103cut este de fapt o ocupa\u0163ie foarte interesant\u0103 \u015fi noi a\u015ftept\u0103m cu ner\u0103bdare s\u0103 ne apuc\u0103m de ceea ce trebuie de f\u0103cut. Dac\u0103 aceast\u0103 variant\u0103 nu se \u00eencununeaz\u0103 cu succes, ar trebui de \u00eencercat metoda impulsion\u0103rii. Ideea e de a inventa stimulente \u015fi imbolduri sub forma unor recompense care ne-ar fi foarte pl\u0103cute dup\u0103 terminarea lucrului.
Psihologii au descoperit \u00eenc\u0103 demult c\u0103 omul are capacitatea de a inventa sute \u015fi mii de scuze \u00een scopul de a nu face nimic. Din aceast\u0103 cauz\u0103 ar fi recomandabil de a analiza sincer posibilit\u0103\u0163ile \u015fi imposibilit\u0103\u0163ile de a face ceva \u00een momentul \u00een care vrem s\u0103 renun\u0163\u0103m la lucrul dat.
Dac\u0103 \u015fi acele primele dou\u0103 metode nu sunt de mare folos, s-ar putea de \u00eencercat de a lega \u00eendeplinirea lucrului de ni\u015fte obliga\u0163ii. De exemplu s-ar putea de stabilit un termen fix pentru \u00eendeplinirea lucrului. \u00cen acela\u015fi timp termenii propu\u015fi trebuie s\u0103 fie reali. \u00cen caz contrar nu ve-\u0163i \u00eendeplini ceea ce este de f\u0103cut \u015fi chiar ve-\u0163i putea renun\u0163a la ceea ce este de efectuat.
Un ajutor recomandabil a ceea ce este de f\u0103cut ni-l aduce managementul prin obiective. Humble sus\u0163ine c\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea sa , fiecare manager trebuie s\u0103 defineasc\u0103 obiectivul global al postului s\u0103u, iar apoi s\u0103 identifice \u015fase p\u00e2n\u0103 la opt sarcini cheie care trebuie realizate pentru a atinge obiectivul final. Identificarea sarcinilor cheie prezint\u0103 unele avantaje. Un aspect al abord\u0103rii lui Humble este acela c\u0103, dac\u0103 obiectivul global \u015fi sarcinile cheie sunt definite, atunci restul detaliilor se realizeaz\u0103 implicit. \u00cen consecin\u0163\u0103 trebuie acordat\u0103 aten\u0163ie definirii \u00een detaliu a fiec\u0103rei sarcini cheie. Aceasta trebuie \u00eenso\u0163it\u0103 de specificarea unui minim acceptabil de nivel de performan\u0163\u0103. Ori de c\u00e2te ori e posibil aceasta de cuantificat, \u00een special prin includerea unor norme cantitative \u015fi calitative, plafoane de cheltuieli \u015fi termene de realizare. Informa\u0163ia de control esen\u0163ial\u0103 pentru aprecierea gradului de \u00eendeplinire a sarcinilor trebuie \u015fi ea specificat\u0103. Precizarea sarcinilor-cheie ale unui post primite managerului s\u0103 aprecieze dac\u0103 se concentreaz\u0103 sau nu asupra acelor elemente esen\u0163iale care trebuie realizate pentru a atinge obiectivul global. Minusurile pot fi identificate exact, iar managerul \u00ee\u015fi poate aprecia singur performan\u0163a. Dup\u0103 aceea el poate sesiza aspectele \u00een care activitatea poate fi restructurat\u0103 sau \u00een care propria sa performan\u0163\u0103 poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103. Acest tip de abordare poate crea multe avantaje motiva\u0163ionale din \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea performan\u0163ei proprii. Prin aceast\u0103 metod\u0103 se asimileaz\u0103 disciplina procedural\u0103. Listarea sarcinilor-cheie \u00eel poate determina pe manager s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 \u00ee\u015fi aloc\u0103 timpul \u00eentre acele sarcini propor\u0163ional cu importan\u0163a lor. Abordarea prezint\u0103 \u015fi dezavantaje. Exist\u0103 pericolul c\u0103 acele sarcini care pot fi u\u015for cuantificate \u015fi controlate s\u0103 fia supraestimate. Uneori obiectivul sau unele sarcini sunt greu de definit, dar ele nu trebuie neglijate doar pentru c\u0103 succesele \u00een alte domenii pot fi \u00eenregistrate mai u\u015for. Un alt pericol este acela c\u0103 obiectivele s\u0103 nu fi fost stabilite corect sau s\u0103 nu fie integrate \u00een contextul global al activit\u0103\u0163ilor organiza\u0163iei. Din aceast\u0103 cauz\u0103 Jon Humble recomand\u0103 abordarea managerial\u0103 \u201cprin obiective\u201d la nivelul \u00eentregii organiza\u0163ii, cu obiectivele individuale ale managerilor conectate la cele ale organiza\u0163iei. Alan Fox a explicat \u015fi a argumentat c\u0103, dac\u0103 organiza\u0163ia este considerat\u0103 la nivel global \u015fi abordat\u0103 pluralist, atunci se poate observa c\u0103 politici benefice pentru organiza\u0163ie nu sunt \u00eentotdeauna \u015fi conforme cu interesele unor grupuri sau indivizi. Din nefericire unii manageri nu reu\u015fesc s\u0103 identifice conflictele de interese pe care o astfel de abordare le precipit\u0103 \u015fi ca atare abordarea lor este inadecvat\u0103. Din motivele prezentate mai sus putem spune c\u0103 e mai recomandabil de asociat managementul prin obiective individual cu cel organiza\u0163ional \u015fi de f\u0103cut unele concesii la unele capitole, iar \u00een unele cazuri ar fi mai bine de a\u015fteptat o abordare organiza\u0163ional\u0103 oficial\u0103.
O metod\u0103 alternativ\u0103 sau suplimentar\u0103 care poate ajuta managerul s\u0103 aprecieze dac\u0103 \u00ee\u015fi folose\u015fte timpul eficient este analiza setului de roluri. \u00cen loc de identificare sarcinilor prin \u00eentrebarea \u201cCe ar trebui s\u0103 fac?\u201d se pleac\u0103 de la \u201cCe a\u015fteapt\u0103 al\u0163ii de la mine?\u201d. Pentru acesta trebuie identificate mai \u00eent\u00e2i elementele setului de roluri. Procesul de identificare a cerin\u0163elor membrilor setului de roluri presupune analizarea unor date disponibile sau, acolo unde se poate, chiar chestionarea partenerilor \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cerin\u0163ele lor. Urm\u0103torul pas const\u0103 \u00een sistematizarea \u00eentr-o form\u0103 coerent\u0103 a datelor primare \u015fi a cerin\u0163elor frecvent conflictuale. Trebuie identificate principalele activit\u0103\u0163i, persoane \u015fi grupuri cu care lucreaz\u0103 managerul. Schema folosit\u0103 trebuie s\u0103 identifice priorit\u0103\u0163ile \u015fi volumul de munc\u0103 corespunz\u0103tor fiec\u0103rui element. Trebuie reamintit c\u0103 pot exista membri extrem de influien\u0163i ai setului de roluri cu care contactul este foarte rar, dar foarte important. Urm\u0103torul pas presupune corelarea timpului \u015fi a priorit\u0103\u0163ii acordate elementelor setului de roluri, cu cerin\u0163ele efective. \u00cen aprecierea volumului de timp solicitat de alte persoane sau grupuri este bine s\u0103 ne reamintim c\u0103 putem aloca fie prea mult timp, fie prea pu\u0163in. Subalternii se pot sim\u0163i prea supraveghea\u0163i, iar superiorii \u00ee\u015fi pot propune s\u0103 nu-\u015fi petreac\u0103 prea mult timp cu un manager. Este evident poten\u0163ial periculos s\u0103 petreci prea pu\u0163in timp cu \u015feful t\u0103u fa\u0163\u0103 de c\u00e2t consider\u0103 el necesar. Perfec\u0163ionarea schemei setului de roluri presupune alocarea unei p\u0103r\u0163i din timp pentru sine \u00eensu\u015fi, la fel ca \u015fi pentru ceilal\u0163i care \u00ee\u015fi vor lua invariabil o felie din timpul managerului. O faz\u0103 important\u0103 \u00een elaborarea schemei setului de roluri este definirea priorit\u0103\u0163ilor \u00een cadrul ei \u00eentre solicitan\u0163ii timpului managerial.
Un punct de vedere asupra func\u0163ionalit\u0103\u0163ii managerului este c\u0103 singura sa resurs\u0103 real\u0103 este timpul. Se pot observa enorme varia\u0163ii \u00een felul \u00een care diferi\u0163i manageri \u00ee\u015fi folosesc timpul cu eficacitate sau \u00eel risipesc. Ca urmare, acest subiect merit\u0103 o aten\u0163ie special\u0103. Dup\u0103 p\u0103rerea lui Smails: \u201cFiecare pierdere poate fi recompensat\u0103: pierderea averii – cu o nou\u0103 munc\u0103 asidu\u0103, pierderea cuno\u015ftin\u0163elor – cu un studiu nou, pierderea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii – cu ab\u0163inere \u015fi ajutor medical, numai pierderea timpului nu poate fi \u00eenlocuit\u0103 cu nimic\u201d. De aceea ar fi util s\u0103 prezent\u0103m unele reguli care ar trebui s\u0103 fie urmate:
\u2022 Cheltui\u0163i timpul numai pe lucrurile care sunt cu adev\u0103rat importante.
\u2022 C\u00e2nd pl\u0103nui\u0163i timpul, lua\u0163i \u00een considera\u0163ie \u015fi faptul c\u0103 pot ap\u0103rea probleme neprev\u0103zute.
\u2022 Nu \u00eencerca\u0163i s\u0103 scoate\u0163i dintr-un ceas mai mult de 60 min. Nu gr\u0103bi\u0163i timpul.
\u2022 Dac\u0103 \u00een timpul rezolv\u0103rii unei probleme a\u0163i economisit timpul, \u00eencerca\u0163i s\u0103-l folosi\u0163i cu c\u00e2t mai mare folos.
\u2022 Ocoli\u0163i persoanele ce \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi economiseasc\u0103 timpul personal din contul timpului vostru.
\u2022 Dezvolta\u0163i deprinderea de a v\u0103 da socoteal\u0103 despre timpul folosit. Pute\u0163i s\u0103 aloca\u0163i o or\u0103 dintr-o zi pentru aceasta.
\u2022 Nu l\u0103sa\u0163i treburile pentru a fi rezolvate mai t\u00e2rziu. \u00cencepe\u0163i s\u0103 le rezolva\u0163i chiar \u00een momentul \u00een care au ap\u0103rut dac\u0103 ave\u0163i timp.
\u2022 Lucrurile \u015fi activit\u0103\u0163ile mai pu\u0163in importante \u00eencerca\u0163i s\u0103 le simplifica\u0163i pentru a nu cheltui prea mult timp cu ele.
\u2022 Pedantismul excesiv \u00een abordarea unor probleme de multe ori are rolul de justificare a \u00eencetinelii \u015fi t\u0103r\u0103g\u0103nelii.
\u2022 Niciodat\u0103 nu am\u00e2na\u0163i treburile cu scuze de genul c\u0103 nu ave\u0163i timp destul pentru a rezolva aceast\u0103 problem\u0103. \u00centotdeauna merit\u0103 s\u0103 \u00eencerca\u0163i. Chiar \u015fi cele mai mici intervale de timp trebuie folosite util.
\u2022 Pauzele creative sunt necesare \u00een timp ce folosirea \u00een nici un scop a timpului este d\u0103un\u0103toare.
\u2022 E util de a cheltui timp liber doar pentru activit\u0103\u0163ile care v\u0103 dau posibilitatea de a se odihni cu cel mai mare efect.
Exist\u0103 o multitudine de metodici, care ne asigur\u0103, dup\u0103 cum spun autorii lor, leg\u0103tura armonioas\u0103 \u00eentre eul personal \u015fi mediul \u00eenconjur\u0103tor. Cele mai populare sunt lucr\u0103rile psihoterapeutului Erick Bern, autorului metodei tranzac\u0163ionale. Bern \u015fi to\u0163i discipolii s\u0103i sus\u0163in c\u0103 oamenii se \u00eempart \u00een \u00cenving\u0103tori (cei ce reu\u015fesc) – oameni ce \u015ftiu s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een deplin\u0103 pace cu ei \u00eensu\u015fi. Aceast\u0103 calitate este instrumentul de baz\u0103 \u00een arta de a reu\u015fi. \u00cenvinsul, \u00een baza calit\u0103\u0163ilor sale cu greu poate s\u0103 ajung\u0103 la succes, iar dac\u0103 accidental a atins acel succes nu se poate bucura de el consider\u00e2ndul ca un insucces. Fiecare dintre noi are calit\u0103\u0163i de un fel \u015fi de altul. \u00cenving\u0103torii sunt acei care \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 la maxim poten\u0163ialul \u015fi posibilit\u0103\u0163ile de a se realiza \u00een condi\u0163iile date. Ei au abilitatea de a aprecia \u015fi al\u0163i oameni a\u015fa cum sunt ei. \u00cenving\u0103torii nu viseaz\u0103 la lucruri irealizabile. Ei nu se laud\u0103 cu cuno\u015ftin\u0163ele sale, cu originea \u015fi educa\u0163ia lor, ei nu sunt impulsivi. Ei sunt \u00eentotdeauna sinceri \u015fi naturali, ei nu \u00eembrac\u0103 m\u0103\u015fti pentru a pl\u0103cea cuiva. \u00cenving\u0103torul posed\u0103 destul\u0103 for\u0163\u0103 s\u0103 spun\u0103 c\u0103 el nu cunoa\u015fte c\u00e2nd problema \u00een cauz\u0103 iese din circumstan\u0163ele sale. El nu se socoate pe el \u00eensu\u015fi nici ca cel mai prost \u015fi nici ca cel mai de\u015ftept. El este pur \u015fi simplu a\u015fa cum este. Dar cea mai important\u0103 caracteristic\u0103 a lui este c\u0103 el \u00eentotdeauna r\u0103m\u00e2ne optimist. El poate s\u0103 sufere un e\u015fec, dar \u00eencrederea \u00een propriile for\u0163e \u00eel vor ajuta s\u0103 interpreteze acesta ca ceva necesar pentru a continua lucrul. \u00cenving\u0103torii sunt independen\u0163i. Ei nu depind de opinia, dispozi\u0163ia sau purtarea altcuiva. Ei ascult\u0103 p\u0103rerile altor oameni, le analizeaz\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi fac concluziile corecte. \u00cenving\u0103torii niciodat\u0103 nu joac\u0103 rolul de oameni neputincio\u015fi, lor nu li e fric\u0103 s\u0103 fie r\u0103spunz\u0103tori de ceva. Ei \u015ftiu c\u0103 fiecare ac\u0163iune \u015fi eveniment \u00ee\u015fi are rolul \u015fi momentul s\u0103u. \u00cenving\u0103torii au un interes deosebit fa\u0163\u0103 de via\u0163\u0103, primesc satisfac\u0163ii de la lucru, jocuri, oameni, natur\u0103. Ei sunt spontani \u015fi \u00ee\u015fi pot schimba planurile \u00een func\u0163ie de circumstan\u0163e. Ei sunt m\u00e2ndri de realiz\u0103rile sale \u015fi se bucur\u0103 de succesele altora. Cei ce reu\u015fesc nu anticipeaz\u0103 niciodat\u0103 insuccesul.
Cei \u00eenvin\u015fi sau rata\u0163ii nu vreau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een prezent. Ei \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eempov\u0103reze pe ceilal\u0163i cu obliga\u0163iile sale. Ei nu se consider\u0103 niciodat\u0103 vinova\u0163i, \u00eentotdeauna altcineva trebuie s\u0103 fie vinovat. Astfel de oameni se autocomp\u0103timesc, \u00eenvinov\u0103\u0163ind \u00een acela\u015fi timp al\u0163i oameni. Unora dintre ei le pare r\u0103u c\u0103 nu s-au n\u0103scut boga\u0163i sau ferici\u0163i. Un alt tip de rata\u0163i cred c\u0103 numai o minune ar putea s\u0103 le \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 via\u0163a, ei nu se cred \u00een stare s\u0103 schimbe traiul lor \u00eenspre bine. Un al treilea tip de rata\u0163i tr\u0103ie\u015fte sub semnul fricii a tot ce s-ar putea \u00eent\u00e2mpla. Ei sunt \u00eentotdeauna nelini\u015fti\u0163i. Ei sunt at\u00e2t de preocupa\u0163i de nenorocirile din viitor c\u0103 nu reu\u015fesc s\u0103 observe ce se petrece \u00een prezent. Astfel realitatea pentru ei ia o form\u0103 invalid\u0103. \u00cenvin\u015fii \u00een\u015fi\u015fi nu-\u015fi dau posibilitatea de a vedea \u015fi analiza lucrurile a\u015fa cum stau. Unui ratat \u00eei e fric\u0103 s\u0103 aprecieze adev\u0103rata situa\u0163ie, s\u0103 nimereasc\u0103 dintr-o dat\u0103 \u00eentr-un mediu nou, s\u0103 ac\u0163ioneze altfel dec\u00e2t al\u0163ii, chiar dac\u0103 o astfel de ac\u0163iune e complet gre\u015fit\u0103. Ace\u015fti oameni tr\u0103iesc \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 a\u015fa cum se a\u015fteapt\u0103 al\u0163ii de la ei s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Ei a\u015fteapt\u0103 ca cei din jurul lor s\u0103 ac\u0163ioneze a\u015fa cum cred ei de cuviin\u0163\u0103. Pentru ca cei din jurul lor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 precum vreau ei, rata\u0163ii \u00eencearc\u0103 s\u0103-i conduc\u0103, s\u0103 manipuleze purtarea lor. Persoanele de genul celor analizate folosesc poten\u0163ialul s\u0103u mintal nu la modul cel mai favorabil. Pentru ele sunt caracteristice dou\u0103 feluri de activitate mintal\u0103: ra\u0163ionalizarea \u015fi intelectualizarea. \u00cen cazul ra\u0163ionaliz\u0103rii un ratat ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een concordan\u0163\u0103 cu pretextele inventate \u00een prealabil. \u00cen cazul intelectualiz\u0103rii el cople\u015fe\u015fte pe cei din jurul s\u0103u cu vorbe goale dar ne\u00een\u0163elese \u015fi frumoase. \u00cen acest fel o cantitate foarte mare din poten\u0163ialul s\u0103u r\u0103m\u00e2ne nerealizat. De obicei majoritatea oamenilor \u00eentrunesc calit\u0103\u0163i \u015fi de \u00eenving\u0103tori \u015fi de rata\u0163i, \u00eens\u0103 dac\u0103 vom \u00eencerca s\u0103 privim pu\u0163in lucrurile din alt unghi din care ne-am obi\u015fnuit s\u0103 facem vom reu\u015fi mai mult ca sigur s\u0103 amelior\u0103m considerabil pozi\u0163ia noastr\u0103.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Majoritatea oamenilor ar dori s\u0103 aib\u0103 succes \u00een activit\u0103\u0163ile sale, dar nu \u015ftiu ce trebuie s\u0103 fac\u0103 pentru aceasta \u015fi de aceea prefer\u0103 s\u0103 nu fac\u0103 nimic. Frica de a face gre\u015feli sau posibilitatea de a e\u015fua \u00een ceea ce \u015fi-au propus sunt principalele motive prin care ei \u00eencearc\u0103 s\u0103 justifice inac\u0163iunile sale. Anume aceste […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90268"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90268"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90268\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90268"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90268"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90268"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}