{"id":90188,"date":"2018-02-15T03:47:00","date_gmt":"2018-02-15T03:47:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:39:24","modified_gmt":"2023-01-06T20:39:24","slug":"activitatea-agentilor-economici-si","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/15\/activitatea-agentilor-economici-si\/","title":{"rendered":"ACTIVITATEA AGEN\u0162ILOR ECONOMICI \u015eI PROBLEMA INCERTITUDINII"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Reu\u015fita activit\u0103\u0163ii antreprenoriale depinde nu numai de organizarea optim\u0103 a procesului transform\u0103rii factorilor de produc\u0163ie \u00een bunuri ci \u015fi de efectuarea eficient\u0103 a procesului de consum. Realizarea acestor dou\u0103 procese ca un tot \u00eentreg depinde de incertitudine (\u201cMulte incertitudini ale vie\u0163ii economice sunt ca \u015fi \u015fansa de a muri la o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103: probabilitatea lor poate fi calculat\u0103 \u015fi de aceea, ele trebuie \u00eendep\u0103rtate baz\u00e2ndu-se pe seama altora. Astfel de riscuri trebuie s\u0103 fie incluse \u00eentre elementele costului de produc\u0163ie; ele s\u0103 nu fie o cauz\u0103 a profiturilor sau pierderilor, ci s\u0103 fie deduse pe seama lor. Exist\u0103 totu\u015fi alte incertitudini, care nu pot fi reduse niciodat\u0103 la m\u0103suri obiective, pentru c\u0103 implic\u0103 situa\u0163ii neprev\u0103zute. Singurul risc care ar conduce la profit\u2026este unica incertitudine care rezult\u0103 din exercitarea responsabilit\u0103\u0163ii finale, care prin natura sa nu poate fi asigurat\u0103, nici capitalizat\u0103, nici salarializat\u0103.\u201d M. Blaug).
Dac\u0103 nu ar exista \u00eentreprinderea, atunci agen\u0163ii economici ar cunoa\u015fte apriori toate \u015fansele de ob\u0163inere a profitului. \u00cen acest caz oferta va spori at\u00e2t de mult \u00een raport cu cererea \u00eenc\u00e2t cheltuielile \u015fi veniturile produc\u0103torilor s-ar echilibra, iar profitul ar fi egal cu zero. Lipsa profitului, la r\u00e2ndul s\u0103u, nu ar favoriza dezvoltarea antreprenoriatului. Profitul exist\u0103 \u00een pofida declan\u015f\u0103rii concuren\u0163ei, echilibrului pe termen lung \u015fi epuiz\u0103rii produsului.
\u201cProfitul nu este o plat\u0103 care trebuie f\u0103cut\u0103 pentru a ob\u0163ine o resurs\u0103, el este un rest, este ceea ce r\u0103m\u00e2ne din venit dup\u0103 ce s-au acoperit costurile totale, este rezultatul previziunii viitorului cu mai mare acurate\u0163e dec\u00e2t au f\u0103cut-o ceilal\u0163i concuren\u0163i. El este un venit aleator \u015fi nu un venit forfetat, ceea ce determin\u0103 pe fiecare agent economic s\u0103 anticipeze c\u00e2t mai bine circumstan\u0163ele activit\u0103\u0163ii sale\u201d C. Popescu, D. Ciucur.
Considerat de mul\u0163i speciali\u015fti drept motor al societ\u0103\u0163ii noastre, profitul constitue motiva\u0163ia obiectiv\u0103 a \u00eentreprinz\u0103torilor \u015fi proprietarilor firmelor. \u201cMotiva\u0163ia produc\u0103torului este perspectiva profitului, pe care caut\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 nespecificat\u0103 de timp s\u0103-l maximizeze\u201d.
\u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103 putem spune c\u0103 toate firmele – indiferent de m\u0103rimea sau forma lor – \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 \u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea sub semnul profitului, urm\u0103rind profitul care de departe se prezint\u0103 ca fiind criteriul cel mai important de apreciere a activit\u0103\u0163ii globale a acestora \u015fi, desigur, singura surs\u0103 de dezvoltare a lor. Prin aceasta, profitul contribuie \u015fi la satisfacerea \u00een perspectiv\u0103 a unor nevoi poten\u0163iale de consum de bunuri \u015fi servicii, constituind acel element ce impulsioneaz\u0103 pe \u00eentreprinz\u0103tor \u00een organizarea produc\u0163iei de noi bunuri \u015fi servicii.
Desigur, noi nu ne propunem a justifica existen\u0163a profitului, plec\u0103m de la realitatea concret\u0103 \u015fi anume de la existen\u0163a profitului \u00een societate, de la faptul c\u0103 acesta serve\u015fte, la r\u00eendul lui, la satisfacerea unor necesit\u0103\u0163i economice. Cu alte cuvinte, nu punem \u00een discu\u0163ie caracterul moral sau imoral al profitului, ci punem \u00een discu\u0163ie efectele benefice ale profitului, sau mai bine zis, ale ob\u0163inerii acestuia, efecte ce se sintetizeaz\u0103 \u00een func\u0163iile pe care acesta le \u00eendepline\u015fte \u00een societate. Principalele func\u0163ii ale profitului sunt urm\u0103toarele:
1. Func\u0163ia de motivare a firmelor, luate \u00een ansamblu, ca entit\u0103\u0163i economice \u015fi ale \u00eentreprinz\u0103torilor, \u015fi proprietarilor firmelor respective. Profitul stimuleaz\u0103 ini\u0163iativa economic\u0103 at\u00eet a proprietarilor, c\u00eet \u015fi a \u00eentreprinz\u0103torilor, el determin\u0103 acceptarea riscului de c\u0103tre \u00eentreprinz\u0103tori, \u015fi prin aceasta, contribuie la stimularea produc\u0163iei de bunuri.
2. Func\u0163ia de cre\u015ftere, ce pune \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103 profitul st\u0103 la baza cre\u015fterii produc\u0163iei, a dezvolt\u0103rii firmelor, a apari\u0163iei de noi \u00eentreprinderi etc. El reprezint\u0103 sursa principal\u0103 a acumul\u0103rilor pe baza c\u0103rora se constituie investi\u0163iile, sursa de baz\u0103 a cre\u015fterii economice.
3. Func\u0163ia de control asupra activit\u0103\u0163ii firmelor. El este un adev\u0103rat barometru pentru fiecare firm\u0103, indic\u00eend nu numai eficien\u0163a \u00een general ci, pentru fiecare etap\u0103 din via\u0163a \u00eentreprinderii, nivelul eficien\u0163ei, permi\u0163\u00eend astfel efectuarea de compara\u0163ii \u015fi analize profunde asupra rentabilit\u0103\u0163ii firmei. Se poate aprecia c\u0103 profitul este indicatorul principal de care conducerea firmelor \u0163ine seama \u00een elaborarea politicilor \u015fi strategiilor lor economice. El genereaz\u0103 \u015fi imprim\u0103 tuturor participan\u0163ilor la via\u0163a economic\u0103 un spirit de economisire care se transmite de la nivelul conducerii fiec\u0103rei firme p\u00een\u0103 la ultimul salariat al acesteia. Mai mult, acest spirit de economie dep\u0103\u015fe\u015fte por\u0163ile firmei, fiind parte a comportamentului oamenilor \u00een societate.
Desigur, to\u0163i \u00eentreprinz\u0103torii sunt interesa\u0163i \u00een a ob\u0163ine profit \u015fi, dac\u0103 se poate, c\u00eet mai mult profit. Cu c\u00eet profitul ob\u0163inut este mai mare, cu at\u00eet rentabilitatea, eficien\u0163a firmei este mai mare. \u00cen cadrul fiec\u0103rei firme se determin\u0103 volumul profitului ob\u0163inut \u00eentr-o anumit\u0103 perioad\u0103, care este cunoscut \u015fi sub denumirea de masa profitului. Ca o defini\u0163ie putem spune c\u0103 masa profitului este suma total\u0103 dob\u00eendit\u0103 sub form\u0103 de profit de o firm\u0103, \u00eentr-o anumit\u0103 perioad\u0103 de timp. Pentru firm\u0103 cunoa\u015fterea masei de profit nu este suficient\u0103, ea urm\u0103re\u015fte s\u0103 aprecieze \u015fi gradul de profitabilitate \u00eenregistrat, respectiv gradul de rentabilitate a afacerilor f\u0103cute. Iat\u0103 de ce, firma raporteaz\u0103 masa profitului la costurile f\u0103cute pentru ob\u0163inerea acestuia \u00een perioada respectiv\u0103, ob\u0163in\u00eend procentual gradul de profitabilitate, sau rata profitabilit\u0103\u0163ii. Aceasta se poate determina at\u00eet la nivelul firmei, c\u00eet \u015fi pe produse sau grupuri de produse realizate de firm\u0103, sau pe diverse activit\u0103\u0163i desf\u0103\u015furate de ea. Rata profitului, respectiv dimensiunea ei, d\u0103 informa\u0163ii extrem de utile \u00eentreprinz\u0103torilor despre mersul afacerilor firmelor respective \u00eentr-o perioad\u0103 sau alta. Desigur, to\u0163i \u00eentreprinz\u0103torii au, pe baza cunoa\u015fterii ratei profitului, posibilitatea de a face analize asupra activit\u0103\u0163ilor desf\u0103\u015furate de firme, precum \u015fi de a stabili strategii care s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 maximizarea profitului, deci cre\u015fterea ratei profitului.
Efectele intr\u0103rii sau ie\u015firii firmelor din ramur\u0103<\/p>\n

Dac\u0103 \u00eentr-o ramur\u0103 oarecare se va \u00eenregistra, la un moment dat, o cre\u015ftere a num\u0103rului de firme care produc un anumit bun (deci va avea loc o sporire a cantit\u0103\u0163ii din bunul respectiv) atunci vom sesiza o modificare a costurilor \u015fi veniturilor tuturor firmelor care produc acel bun. Acest fapt se datoreaz\u0103 urm\u0103toarelor:
a) Intrarea unui num\u0103r \u00eensemnat de firme \u00een ramur\u0103 are ca efect imediat cre\u015fterea ofertei la bunul produs \u00een cadrul ramurii, \u015fi \u00een mod firesc, sc\u0103derea pre\u0163ului de v\u00eenzare. Venitul mediu, ca \u015fi venitul margina ale fiec\u0103rei firme va sc\u0103dea, deoarece v\u00eenz\u0103rile se vor face la noile pre\u0163uri;
b) Intrarea \u00een ramur\u0103 a noilor firme va duce la cre\u015fterea cererii de factori de produc\u0163ie, utiliza\u0163i pentru producerea bunului respectiv. \u00cen aceste condi\u0163ii, pre\u0163ul factorilor va cre\u015fte \u015fi deci, \u00een mod corespunz\u0103tor, va cre\u015fte \u015fi costul total al fiec\u0103rei firme.
Sc\u0103derea venitului \u015fi cre\u015fterea costului vor avea ca efect reducerea profitului fiec\u0103rei firme, a\u015fa c\u0103 intrarea noilor firme atrase de m\u0103rimea profitului economic va reduce nivelul acestui profit. \u00cen aceste condi\u0163ii, motiva\u0163ia pentru noile firme de a produce bunul respectiv va disp\u0103rea, dar numai atunci c\u00eend profitul economic al fiec\u0103rei firme \u00een parte va sc\u0103dea, \u00een perioada lung\u0103, la zero.
\u00cen concluzie: num\u0103rul firmelor poate s\u0103 creasc\u0103 \u00eentr-o ramur\u0103 oarecare p\u00een\u0103 ce profitul economic va sc\u0103dea la zero.
Scopul fiec\u0103rui agent economic este de a ob\u0163ine profit. \u00cens\u0103 din cauza existen\u0163ei incertitudinii succesul, rezultatul activit\u0103\u0163ii este supus riscului. Pentru a mic\u015fora riscul \u00een afaceri, antreprenorii pleac\u0103 de la urm\u0103toarele considera\u0163ii:<\/p>\n

1. Cunoa\u015fterea \u015fi aplicarea teoriei. Ultima d\u0103 posibilitatea de a calcula cu rigurozitate intr\u0103rile \u015fi ie\u015firile fiec\u0103rui proces economic, fiec\u0103rei ac\u0163iuni de afaceri
Utiliz\u00e2nd teoria economic\u0103, trebuie s\u0103 se ia \u00een vedere c\u0103:
a. Teoria economic\u0103 \u201cnu ofer\u0103 un ansamblu de concluzii imuabile, aplicabile imediat \u00een politic\u0103. Ea este o metod\u0103, nu o doctrin\u0103, un instrument al min\u0163ii, o tehnic\u0103 de g\u00e2ndire care \u00eel ajut\u0103 pe posesorul ei s\u0103 trag\u0103 concluzii corecte\u201d.
b. Teoria economic\u0103 \u201ceste cea care confer\u0103 \u015ftiin\u0163elor economice aproape toat\u0103 puterea lor de anticipa\u0163ie sau de clarificare. F\u0103r\u0103 teorie, ar trebui s\u0103 ne c\u0103ut\u0103m, pe dibuite, ca orbul, calea printre probleme economice, opinii conflictuale \u015fi propuneri politice opuse\u201d.
c. \u201cTeoria economic\u0103 \u2026 este \u015ftiin\u0163a despre modul \u00een care oamenii \u015fi societatea \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 aleag\u0103, cu trecerea timpului, cu ajutorul banilor sau f\u0103r\u0103 participarea lor, acele resurse de produc\u0163ie rare pentru producerea diferitelor m\u0103rfuri \u015fi repartizarea lor \u00een scopul consum\u0103rii \u00een prezent \u015fi \u00een viitor \u2013 \u00eentre diferi\u0163i oameni \u015fi diferite grup\u0103ri ale societ\u0103\u0163ii\u201d.<\/p>\n

2. Aplicarea g\u00e2ndirii economice contemporane. Aceasta eviden\u0163iaz\u0103 faptul c\u0103 suportul comportamentului agen\u0163ilor economici este interesul, ra\u0163ionalitatea economic\u0103, cunoa\u015fterea \u015fi respectarea regulilor de joc elaborate de c\u0103tre stat. C\u0103 incertitudinea \u201cnu este altceva dec\u00e2t lipsa informa\u0163iei\u201d, iar \u201cinforma\u0163ia din punct de vedere al alegerii (al deciziei) nu este altceva dec\u00e2t mic\u015forarea incertitudinii\u201d.<\/p>\n

3. Eviden\u0163ierea criteriilor de activitate a tuturor tipurilor de agen\u0163i economici. Dup\u0103 cum s-a men\u0163ionat deja, lipsa informa\u0163iei \u00een activitate condi\u0163ioneaz\u0103 riscul. \u00cens\u0103 riscul are loc \u015fi \u00een unele ac\u0163iuni ale oamenilor, care sunt foarte bine informa\u0163i de consecin\u0163ele nefavorabile. De exemplu, c\u0103l\u0103toria cu automobilul la distan\u0163e mari este mult mai riscant\u0103 dec\u00e2t c\u0103l\u0103toria cu avionul, utilizarea \u00een gospod\u0103rie a unui obiect ascu\u0163it este mai primejdioas\u0103 dec\u00e2t a celui neascu\u0163it, mul\u0163i pasageri \u00een automobil nu folosesc centurile de siguran\u0163\u0103.
Aceste exemple eviden\u0163iaz\u0103 c\u0103 sunt diverse tipuri de oameni: cei care resping riscul, neutri \u015fi cei care ador\u0103 riscul. Vom determina tr\u0103s\u0103turile fiec\u0103rei categorii de persoane utiliz\u00e2nd urm\u0103torul exemplu:
S\u0103 presupunem c\u0103 are loc jocul cu aruncarea monedei. Dac\u0103 va c\u0103dea cifra monedei, c\u00e2\u015ftigul va fi de un leu, iar dac\u0103 stema, atunci pierderea va fi de un leu. Care din cele trei categorii de persoane va juca?
Persoana neutr\u0103 fa\u0163\u0103 de risc nu va juca, fiindc\u0103 \u015fansele de c\u00e2\u015ftig sunt 50% la 50%, iar venitul mediu va fi egal cu zero. Nu va prefera jocul nici persoana care nu ador\u0103 riscul. Aceasta poate s\u0103 se includ\u0103 \u00een joc doar \u00een cazuri c\u00e2nd va avea o \u015fans\u0103 care-i va garanta compensa\u0163ia riscului. Dac\u0103 la aruncarea monedei cade cifra, c\u00e2\u015ftigul este de patru lei, iar dac\u0103 stema, atunci se pierde un leu. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie c\u00e2\u015ftigul real poate fi 1\/2*4 + 1\/2*(-1) = 1,50 lei. Acest c\u00e2\u015ftig mediu poate cumva s\u0103 compenseze riscul juc\u0103torului.
Va juca probabil doar amatorul de risc, care prime\u015fte o anumit\u0103 pl\u0103cere deja de la participarea la joc.
Investiga\u0163ia sociologic\u0103 efectuat\u0103 \u00een anul 1998 (\u00een R.M.), la care au participat 300 de responden\u0163i antreprenori – ac\u0163ionari \u015fi 200 de antreprenori particulari atest\u0103 faptul c\u0103 orient\u0103rile valorice ale antreprenorilor difer\u0103 de la individ la individ, \u00een dependen\u0163\u0103 de nevoile \u015fi de felul fiec\u0103ruia de a fi, de a g\u00eendi, de a concepe rolul \u015fi valoarea vie\u0163ii.
Scopul principal al antreprenorilor este, bine\u00een\u0163eles, de a ob\u0163ine profit pentru a-\u015fi asigura existen\u0163a sa \u015fi a familiei, a-\u015fi satisface diversele necesit\u0103\u0163i vitale etc. De aici \u015fi scopul final al activit\u0103\u0163ii antreprenoriale – de a maximiza profitul. \u00cen fond, acest profit nu se acumuleaz\u0103 \u00een tezaur, ce contribuie la dezvoltarea economiei, fapt ce este sus\u0163inut de 67 la sut\u0103 din responden\u0163i. Fiecare al patrulea opteaz\u0103 pentru sporirea investi\u0163iilor \u015fi doar a treia parte din antreprenori sunt preocupa\u0163i de crearea noilor locuri de munc\u0103. De aici apare \u015fi contradic\u0163ia \u00eentre acumularea de capital \u015fi crearea noilor locuri de munc\u0103, ultima constituind sarcina nu dintre cele mai pu\u0163in importante ale antreprenorilor.
Orientarea valoric\u0103 a activit\u0103\u0163ii antreprenorilor depinde de realitatea obiectiv\u0103 a mediului economic, de greut\u0103\u0163ile cu care se confrunt\u0103 antreprenorii. Succesul este garantat acolo unde se utilizeaz\u0103 tehnic\u0103 \u015fi tehnologii noi, idei noi, gradul de eficien\u0163\u0103 al c\u0103rora nu totdeauna este cert cunoscut. Utilizarea inova\u0163iilor \u00een toate timpurile a constituit o responsabilitate major\u0103, ba chiar un risc.
Alarmant esre faptul c\u0103 valorile morale \u015fi psihologice a businessmanilor sau plasat pe ultimul plan. Doar patru la sut\u0103 din ei au la baza afacerii valorile morale, cele psihologice lipsind totalmente. Circa o jum\u0103tate din cei intervieva\u0163i au men\u0163ionat c\u0103 la baza afacerii sunt valorile materiale, iar ceva mai mult de jum\u0103tate – valorile profesionale. Ultima cifr\u0103 confirm\u0103 c\u0103 pentru mul\u0163i antreprenori posibilitatea de a c\u00ee\u015ftiga mult constituie un motiv important pentru a porni o afacere, \u00eembog\u0103\u0163irea rapid\u0103 nefiind singurul scop.
\u00centruc\u00eet \u00een orice afacere persist\u0103 momentul de risc, un loc aparte \u00een studierea valorilor r\u00eevnite de antreprenori \u00eei revine atitudinii lor fa\u0163\u0103 de imanentul risc. Ac\u0163iunile antreprenorilor \u00een condi\u0163iile rela\u0163iilor de pia\u0163\u0103 existente, a concuren\u0163ei nu pot fi prev\u0103zute \u015fi calculate cu o oarecare precizie, cu certitudine. Multe decizii pot fi luate \u00een condi\u0163ii de incertitudine, efectul fiind imprevizibil. Anume \u00een astfel de condi\u0163ii se manifest\u0103 riscul, care cere de la antreprenor mult curaj, profesionalism \u00eenalt.
Experien\u0163a \u0163\u0103rilor dezvoltate confirm\u0103 c\u0103 ignorarea sau subestimarea riscului economic \u00een elaborarea strategiei \u015fi tacticii \u00een politica economic\u0103 stopeaz\u0103 dezvoltarea societ\u0103\u0163ii, a progresului \u015ftiin\u0163ific. Riscul presupune, paralel cu posibilele pierderi, \u015fi posibilitatea unor venituri ad\u0103ug\u0103toare. Cercet\u0103rile efectuate denot\u0103 c\u0103 atitudinea antreprenorilor fa\u0163\u0103 de situa\u0163ia de risc este, \u00een mare m\u0103sur\u0103, negativ\u0103. Doar a cincea parte din responden\u0163i accept\u0103 riscul permanent, 66 la sut\u0103 din ei risc\u0103 doar \u00een cazurile \u00een care sunt siguri de rezultatul ac\u0163iunii, iar 13 la sut\u0103 evit\u0103 riscul totalmente.
A\u015fadar, pe prim plan s-au plasat orient\u0103rile materiale ale antreprenorilor, cele morale \u015fi profesionale, cum ar fi perspectiva de a participa la progresul societ\u0103\u0163ii, de a realiza ceva deosebit, a crea noi locuri de munc\u0103 r\u0103m\u00een\u00eend \u00een umbr\u0103. Deci, conform rezultatelor cercet\u0103rilor efectuate putem conchide c\u0103 orient\u0103rile valorice ale antreprenorilor sunt variate. Totodat\u0103 \u00eentrega activitate a antreprenorilor este concentrat\u0103 \u00een jurul egocentrismului, orientat spre satisfacerea scopurilor personale – maximalizarea profitului.<\/p>\n

4. Cunoa\u015fterea naturii fenomenelor incertitudinii \u015fi a riscului.
Riscul reprezint\u0103:
a. Sacrificiul unui avantaj imediat \u00een schimbul unor avantaje viitoare.
b. Pierderea unui avantaj cert \u015fi imediat \u00eentr-o investi\u0163ie.
c. Incertitudinea asupra valorii unui bun financiar ce se va \u00eenregistra la o dat\u0103 viitoare.<\/p>\n

Se pot diferen\u0163ia dou\u0103 tipuri de incertitudini:
a. Probabilitatea c\u0103rora poate fi calculat\u0103, \u015fi astfel de riscuri pot fi \u00eendep\u0103rtate \u015fi cheltuielile lor pot fi introduse \u00een costul de produc\u0163ie.
b. Incertitudini, care nu pot fi reduse niciodat\u0103 la m\u0103suri obiective, fiindc\u0103 implic\u0103 situa\u0163ii neprev\u0103zute.<\/p>\n

Anume ultimul tip de incertitudine \u00eel mobilizeaz\u0103 pe antreprenor s\u0103 ac\u0163ioneze.
Analiza incertitudinii \u015fi a riscurilor poate eviden\u0163ia urm\u0103toarele fenomene:
\uf02d Unirea riscurilor. Acest fenomen va fi caracterizat folosind pia\u0163a de asigurare a vie\u0163ii oamenilor. Asigurarea vie\u0163ii nu poate am\u00e2na decesul persoanei. Asigurarea poate, \u00een caz de accident doar mic\u015fora \u015fansa de a l\u0103sa familia f\u0103r\u0103 mijloace. Asigur\u00e2nd via\u0163a oamenilor, compania de asigur\u0103ri, are venituri esen\u0163iale.
\uf02d Reparti\u0163ia riscurilor. De exemplu, corabia care transport\u0103 \u0163i\u0163eiul cost\u0103 foarte mult \u015fi de aceea este asigurat\u0103 \u00een mai multe companii.
\uf02d Riscul moral. De exemplu, proprietarul tinde s\u0103 asigure automobilul contra furtului. Dar oamenii sunt diferi\u0163i, unul este mai precaut \u015fi \u00eencuie automobilul c\u00e2nd pleac\u0103, altul nu. \u00cen acest caz compania de asigurare nu poate m\u0103ri taxa de asigurare, ea poate doar s\u0103 determine \u015fi s\u0103 deserveasc\u0103 numai clien\u0163ii care iau toate m\u0103surile de protec\u0163ie dup\u0103 asigurarea automobilului.<\/p>\n

5. Pentru a mic\u015fora riscul, antreprenorul trebuie s\u0103 ia \u00een considera\u0163ie \u015fi faptul c\u0103 luarea deciziilor este un proces de folosire a informa\u0163iei \u015fi poate fi reprezentat astfel:<\/p>\n

INFORMA\u0162IE DECIZIE AC\u0162IUNE<\/p>\n

Agentul economic mai pu\u0163in informat alege \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Antreprenorul bine informat folose\u015fte diverse criterii de comportare, \u00een func\u0163ie de situa\u0163ia real\u0103 de pe pia\u0163\u0103.
a. Dac\u0103 pe pia\u0163\u0103 domne\u015fte presiunea (oferta este mai mare ca cererea), atunci cump\u0103r\u0103torul:
\uf02d va acorda prioritate v\u00e2nz\u0103torului a c\u0103rui ofert\u0103 la momentul dat este mai avantajoas\u0103 din punct de vedere al calit\u0103\u0163ii, pre\u0163ului \u015fi deservirii;
\uf02d va acorda prioritate v\u00e2nz\u0103torului cu care s-a obi\u015fnuit.
b. Dac\u0103 pe pia\u0163\u0103 domne\u015fte absorb\u0163ia (cererea este mai mare ca oferta), atunci:
\uf02d v\u00e2nz\u0103torului \u00eei va fi indiferent cine ajunge la marfa sa ca s\u0103 o procure;
\uf02d pentru a repartiza bunurile deficitare, organele de resort vor lua diverse m\u0103suri;
\uf02d cump\u0103r\u0103torul poate \u00eencerca s\u0103-l corup\u0103 pe v\u00e2nz\u0103tor;
\uf02d v\u00e2nz\u0103torul va acorda prioritate cump\u0103r\u0103torului care formuleaz\u0103 cele mai pu\u0163ine preten\u0163ii.
c. Dac\u0103 pe pia\u0163\u0103 domne\u015fte incertitudinea \u00een cazul presiunii, povara nesiguran\u0163ei va fi suportat\u0103 de v\u00e2nz\u0103tor. \u00cen economia caracterizat\u0103 prin presiune se poate fr\u00e2na mai eficient cre\u015fterea salariilor.
d. Dac\u0103 pe pia\u0163\u0103 domne\u015fte incertitudinea \u00een cazul absorb\u0163iei atunci povara nesiguran\u0163ei va fi suportat\u0103 de cump\u0103r\u0103tor. \u00cen economia caracterizat\u0103 prin absorb\u0163ie se poate fr\u00e2na mai eficient cre\u015fterea pre\u0163urilor.
e. Conform teoriei neoclasice a riscului (Marschall A.), firma care activeaz\u0103 \u00een condi\u0163ii de incertitudine \u015fi profitul c\u0103reia este o variabil\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103toare se va c\u0103l\u0103uzi de cuantumul profitului scontat (a\u015fteptat) \u015fi m\u0103rimea fluctua\u0163iilor posibile ale profitului. De exemplu, dac\u0103 exist\u0103 doar dou\u0103 variante de activitate care au ca rezultat acela\u015fi profit a\u015fteptat, atunci antreprenorul va alege varianta \u00een care fluctua\u0163ia profitului scontat va fi mai mic\u0103.
f. La luarea deciziilor, antreprenorul, va porni de la legea pre\u0163ului cresc\u00e2nd al riscului: pentru un profit scontat mai mare \u00eentreprinz\u0103torul va accepta un risc mai mare.
g. Foarte des pot fi folosite tranzac\u0163iile de transferare a riscului asupra altui agent economic. De exemplu, fermierul poate s\u0103 v\u00e2nd\u0103 recolta neculeas\u0103, direct pe c\u00e2mp. \u00cen schimbul unei sume mai sc\u0103zute dec\u00e2t venitul scontat. Fermierul va face acest lucru, pentru a se elibera de riscul pe care \u00eel poate suporta ulterior la o eventual\u0103 sc\u0103dere a pre\u0163urilor la cereale.
\u00cen organizarea activit\u0103\u0163ii sale antreprenorul trebuie s\u0103 utilizeze ra\u0163ional \u015fi pie\u0163ele de capital de asigurare \u015fi de ac\u0163iuni.
Pentru a ob\u0163ine un profit maxim, firma, antreprenorul poate folosi pe larg inova\u0163iile \u015fi inven\u0163iile, arbitrajul. Inven\u0163ia reprezint\u0103 \u201cdescoperirea noilor cuno\u015ftin\u0163e tehnice \u015fi aplicarea\u201d lor \u00een economie. Inova\u0163ia caracterizeaz\u0103 \u201cintroducerea noilor metode tehnice, noilor produse, noilor surse de ofert\u0103 \u015fi noilor forme de organizare a industriei\u201d. Arbitrajul reprezint\u0103 activitatea care include procurarea bunurilor la un pre\u0163 unic mic pe o anumit\u0103 pia\u0163\u0103 regional\u0103 \u015fi realizarea lor pe o alt\u0103 pia\u0163\u0103 cu un pre\u0163 mai mare. Prin urmare, arbitrajul se deosebe\u015fte de specula\u0163ie. Aceasta din urm\u0103 \u00eenseamn\u0103 procurarea m\u0103rfii la un pre\u0163 unic mic \u015fi realizarea m\u0103rfii pe aceia\u015fi pia\u0163\u0103 la un pre\u0163 mai mare peste o anumit\u0103 perioad\u0103 de timp.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reu\u015fita activit\u0103\u0163ii antreprenoriale depinde nu numai de organizarea optim\u0103 a procesului transform\u0103rii factorilor de produc\u0163ie \u00een bunuri ci \u015fi de efectuarea eficient\u0103 a procesului de consum. Realizarea acestor dou\u0103 procese ca un tot \u00eentreg depinde de incertitudine (\u201cMulte incertitudini ale vie\u0163ii economice sunt ca \u015fi \u015fansa de a muri la o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103: probabilitatea lor […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90188"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90188"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90188\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90188"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90188"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90188"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}