{"id":90138,"date":"2018-02-15T08:51:00","date_gmt":"2018-02-15T08:51:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:39:07","modified_gmt":"2023-01-06T20:39:07","slug":"conceptul-si-natura-salariului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/15\/conceptul-si-natura-salariului\/","title":{"rendered":"Conceptul \u015fi natura salariului"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Salariul reprezint\u0103 mai \u00eent\u00eei suma pl\u0103tit\u0103 pentru a ob\u0163ine serviciul factorului munc\u0103. Dar, salariul se ob\u0163ine dup\u0103 ce munca s-a consumat, el deduc\u00eendu-se din pre\u0163ul \u00eencasat pentru bunul la producerea c\u0103ruia a contribuit. De aceea salariul este \u015fi un venit.<\/h3>\n
Cele mai multe teorii consider\u0103 \u00een mod just, c\u0103 salariul reprezint\u0103 un venit \u00eensu\u015fit prin munc\u0103.
Muncitorul vinde pe pia\u0163a nu munca, ci for\u0163a sa de munc\u0103. Munca este creatoare de valoare, dar ea \u00eens\u0103\u015fi nu are valoare \u015fi nici pre\u0163. \u00cen primul r\u00eend, pe pia\u0163\u0103 muncitorul nu vinde \u00eentreprinz\u0103torului munca, aceasta nefiind materializat\u0103 \u015fi neexist\u00eend dec\u00eet \u00een cadrul procesului de produc\u0163ie. El vinde doar capacitatea de a munci, adic\u0103 for\u0163a de munc\u0103.
Salariul nu este ceea ce pare a fi, adic\u0103 valoarea sau pre\u0163uk muncii, ci numai o form\u0103 camuflat\u0103 a valorii sau a pre\u0163ului for\u0163ei de munc\u0103. El apare ca fiind pre\u0163ul muncii, dar \u00een realitate este pre\u0163ul for\u0163ei de munc\u0103. Apare ca fiind expresia \u00een bani a \u00eentregii valori nou create dar, \u00een realitate, este o parte a valori create.
Problema salariului a constituit o preocupare constant\u0103 a economi\u015ftilor \u00eencep\u00eend cu \u015fcoala clasic\u0103. Adam Smith enun\u0163\u0103 unele idei juste cu privire la salariu, spun\u00eend c\u0103 din toate cele trei venituri, salariul este singurul venit bazat pe munc\u0103. Salariul reprezint\u0103, dup\u0103 el, o parte din produsul muncii muncitorului din care se scade \u00een primul r\u00eend renta \u015fi \u00een al doilea r\u00eend profitul. El a v\u0103zut \u00een salariu o categorie natural\u0103 -\u201dr\u0103splata natural\u0103 a muncii\u201d.
Natura salariului este tratat\u0103 \u00een maniere diferite, exist\u00eend \u00een acest sens, concep\u0163ii moniste \u015fi concep\u0163ii dualiste.
Concep\u0163iile moniste explic\u0103 substan\u0163a salariului printr-un singur factor. Unul din ace\u015fti factori este costul form\u0103rii resurselor de munc\u0103. \u00cen concordan\u0163\u0103 cu aceasta, salariul reprezint\u0103 suma care asigur\u0103 strictul necesar pentru existen\u0163a salariatului \u015fi \u00eentre\u0163inerea familiei sale. Este prima eplica\u0163ie a substan\u0163ei salariului dat\u0103 \u00eenc\u0103 de Turgot \u015fi quesnay. Pornind de aici, Ferdinand Lassale a ajuns la legea de aram\u0103 potrivit c\u0103reia \u201csalariul mediu nu dep\u0103\u015fe\u015fte \u00eentre\u0163inerea existen\u0163ei muncitorilor \u015fi reproducerea speciei\u201d. Pentru a explica de ce salariul are aceast\u0103 limit\u0103, Lassale apeleaz\u0103 la argumentul lui Th. Maltus, care sus\u0163ine c\u0103 un salariu mai mare ar \u00eencuraja c\u0103s\u0103toriile \u015fi ar avea ca rezultat cre\u015fterea popula\u0163iei peste posibilit\u0103\u0163ile ce decurg din dezvoltarea economiei, astfel \u00eenc\u00eet venitul mediu scade, popula\u0163ia nu se mai poate \u00eentre\u0163ine, cre\u015fte num\u0103rul deceselor \u015fi scade natalitatea ajung\u00eendu-se \u00een cele din urm\u0103 la punctul din care s-a pornit.
O alt\u0103 teorie monist\u0103 explic\u0103 substan\u0163a salariului prin productivitatea muncii. Salariul ar fi deci o parte, mai mare sau mai mic\u0103, din rezultatul muncii. Varianta modern\u0103 a acestei explica\u0163ii o reprezint\u0103 teoria salariului de eficien\u0163\u0103, fundamentat\u0103 \u00eendeosebi \u00een ultimele dou\u0103 decenii.
\u00cen esen\u0163\u0103, aceasta sus\u0163ine c\u0103 salariul nu trebuie considerat o sum\u0103 determinat\u0103 pe pia\u0163a muncii ci un rezultat care decurge direct din eficien\u0163a muncii. Prin logica sa teoria salariului de eficien\u0163\u0103 conduce la concluzia c\u0103 rela\u0163ia salariu-productivitate nu este \u015fi nici nu trebuie s\u0103 fie identic\u0103 pentru toate firmele sau activit\u0103\u0163ile, iar acest fapt st\u0103 la baza diferen\u0163ierii salariilor. Analizele statistice nu valideaz\u0103 \u00een totalitate aceast\u0103 teorie, dar relev\u0103 posibilitatea utiliz\u0103rii sale la elaborarea unor concep\u0163ii realiste cu privire la m\u0103rimea \u015fi dinamica salariului, precum \u015fi la explicarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a existen\u0163ei unor diferen\u0163e necompensatorii \u00eentre salarii. Al\u0163i autori consider\u0103 c\u0103 natura salariului este dat\u0103 de \u201ccapitalul cultural\u201d care se formeaz\u0103 prin intermediul \u201ccapitalului economic\u201d. Cheltuielile cu cre\u015fterea \u015fi preg\u0103tirea for\u0163ei de munc\u0103 reprezint\u0103 \u201ccapitalul economic\u201d. \u00centruc\u00eet ceea ce se \u00eenchiriaz\u0103 sau se vinde este priceperea salariatului, \u00eendem\u00eenarea \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele sale formate pe baza cheltuielilor respective, capitalul economic devine capital cultural, iar salariul apare, ca plat\u0103 pentru utilizarea capitalului cultural. Ea nu poate, \u00eens\u0103, explica substan\u0163a salariului \u00een condi\u0163iile \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului gratuit, c\u00eend salariul apare, par\u0163ial ca un transfer gratuit de venituri. De aceea, \u00een ultimul timp, fenomenul \u201ccapital cultural\u201d a c\u0103p\u0103tat sensul de cuno\u015ftin\u0163e \u015ftiin\u0163ifice pe care posesorul for\u0163ei de munc\u0103 le acumuleaz\u0103 prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent \u015fi cultur\u0103, experien\u0163a profesional\u0103 etc.
\u00cen literatura economic\u0103 anglo-saxon\u0103 s-a r\u0103sp\u00eendit teoria \u201ccapitalului uman\u201d, care ar putea fi considerat\u0103 o prelungire pe alt plan, a teoriei capitalului cultural. \u201cCapitalul uman – spun unii autori – este stocul de experien\u0163\u0103 acumulat\u0103 de lucr\u0103tor. Aceasta este valoroas\u0103 pentru venitul sau c\u00ee\u015ftigul s\u0103u poten\u0163ial viitor\u201d. A\u015fa cum capitalul fizic este rezultatul unei investi\u0163ii, la fel \u015fi capitalul uman rezult\u0103 din investi\u0163ii specifice f\u0103cute cu scopul de a genera venituri viitoare. Beneficiul anticipat al acestei cheltuieli ini\u0163iale este un venit b\u0103nesc superior sau un viitor loc de munc\u0103, mai important \u015fi aduc\u0103tor de satisfac\u0163ii suplimentare, comparativ cu cel anterior pentru c\u0103 purt\u0103torul \u015fi, totodat\u0103, gestionarul unei asemenea avu\u0163ii este salariatul \u00eensu\u015fi, aceasta urm\u0103rind s\u0103 o administreze \u00een scopul maximiz\u0103rii venitului pe care-l ob\u0163ine.
\u00cen aceast\u0103 viziune, inegalitatea salariilor deriv\u0103 din inegalitatea form\u0103rii capitalului uman, adic\u0103 din diferen\u0163ierea preg\u0103tirii salaria\u0163ilor, a capacit\u0103\u0163ii lor de adaptare la procesele de munc\u0103 \u015fi tehnologiile existente \u00een \u00eentreprinderi sau la mobilitatea geografic\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, diferen\u0163ele dintre salarii influen\u0163eaz\u0103 alocarea factorului munc\u0103 \u00een economie, declan\u015f\u00eend mobilitatea salaria\u0163ilor spre \u00eensu\u015firea celor mai cerute calific\u0103ri sau spre \u00eentreprinderile \u00een expansiune.
Teoria dualist\u0103 despre substan\u0163a salariului \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile \u00een vechile doctrine economice, dup\u0103 care substan\u0163a salariului const\u0103, concomitent, \u00een costul for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi \u00een productivitatea muncii. \u00cen viziunea acestei teorii, ceea ce prime\u015fte salariatul este o parte din produsul muncii, condi\u0163ionat de nivelul productivit\u0103\u0163ii. Dar, m\u0103rimea salariului se formeaz\u0103 astfel \u00eenc\u00eet ea s\u0103 se situeze cel pu\u0163in la nivelul costului for\u0163ei de munc\u0103.
Pornind de la ceea ce este logic \u015fi ra\u0163ional \u00een diferite teorii \u015fi la diferi\u0163i autori, se poate concluziona c\u0103 substan\u0163a salariului o reprezint\u0103 partea din venitul na\u0163ional, distribuit\u0103 \u00een mod direct salaria\u0163ilor, pentru participarea lor la activitatea economic\u0103 mai ales sub form\u0103 b\u0103neasc\u0103.
Salariul se stabile\u015fte pe baza rela\u0163iei dintre cel ce are nevoie de munc\u0103 \u015fi posesorul acesteia, \u00een contextul general al raportului dintre cererea \u015fi oferta de munc\u0103. Cererea de munc\u0103, la fel ca cererea pentru ceilal\u0163i factori de produc\u0163ie are caracter derivat. Aceasta se formeaz\u0103 ca sum\u0103 a necesarului pentru a produce toate m\u0103rfurile \u015fi serviciile solicitate de societate. Pe termen lung, cre\u015fterea \u015fi diversificarea cererii pentru aceste bunuri se traduc printr-o mi\u015fcare similar\u0103 a cererii de munc\u0103.
Ca pre\u0163 pl\u0103tit pentru serviciul adus de factorul munc\u0103, salariul se stabile\u015fte pe baza mecanismului pie\u0163ei, el fiind \u00eens\u0103 definitivat \u015fi pl\u0103tit dup\u0103 depunerea muncii, \u00een func\u0163ie de rezultatele ei.
Acest mod de formare a salariului are la baz\u0103 regulile generale de func\u0163ionare ale pie\u0163ei \u015fi elementele specifice pie\u0163ei muncii. Salariul astfel format este raportat \u00eentotdeauna de posesorul muncii la cerin\u0163ele propriei sale existente pe care \u015fi-o dore\u015fte normal\u0103 \u015fi la parametrii tot mai ridica\u0163i de siguran\u0163a pe seama acestei forme de venit. Atunci c\u00eend salariul se dovede\u015fte a fi insuficient, \u00een vederea apropierii de condi\u0163iile unei vie\u0163i normale sau de realixarea acesteia intr\u0103 \u00een func\u0163ie modalit\u0103\u0163ile de completare a lui cu resurse care au revenit ini\u0163ial \u00eentreprinderii sau societ\u0103\u0163ii.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Salariul reprezint\u0103 mai \u00eent\u00eei suma pl\u0103tit\u0103 pentru a ob\u0163ine serviciul factorului munc\u0103. Dar, salariul se ob\u0163ine dup\u0103 ce munca s-a consumat, el deduc\u00eendu-se din pre\u0163ul \u00eencasat pentru bunul la producerea c\u0103ruia a contribuit. De aceea salariul este \u015fi un venit. Cele mai multe teorii consider\u0103 \u00een mod just, c\u0103 salariul reprezint\u0103 un venit \u00eensu\u015fit prin […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90138"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90138"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90138\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90138"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90138"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90138"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}