{"id":89970,"date":"2018-02-16T02:27:00","date_gmt":"2018-02-16T02:27:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:38:05","modified_gmt":"2023-01-06T20:38:05","slug":"raportul-dintre-cresterea-economica-si","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/16\/raportul-dintre-cresterea-economica-si\/","title":{"rendered":"RAPORTUL DINTRE CRE\u015eTEREA ECONOMIC\u0102 \u015eI MEDIUL \u00ceNCONJUR\u0102TOR"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Spre deosebire de epocile anterioare, c\u00e2nd dauna din activit\u0103\u0163ile economice era relativ mic\u0103 \u015fi natura avea for\u0163e destule pentru restabilirea echilibrului ecologic, \u00een condi\u0163iile actuale situa\u0163ia s-a schimbat brusc. Criza ecologic\u0103 global\u0103, ce se manifest\u0103 \u00een diferite forme, a devenit o realitate.
O problem\u0103 ecologic\u0103 central\u0103, \u00eendeosebi \u00een \u0163\u0103rile subdezvoltate, este apa potabil\u0103 poluat\u0103. Aproape un miliard de oameni pe glob nu au acces la ap\u0103 curat\u0103. Peste trei milioane de oameni, \u00een majoritate copii, mor annual din cauza apei potabile poluate. Purificarea apei necesit\u0103 resurse colosale, dar acest lucru este \u00eendrept\u0103\u0163it \u015fi \u00een toate \u0163\u0103rile se iau m\u0103suri de construc\u0163ie a sistemelor de purificare a apelor.
Odat\u0103 cu trecerea la economia de pia\u0163\u0103, o responsabilitate mare revine \u00eentreprinderilor din sectorul privat.
Dauna ecologic\u0103 \u00een urma gospod\u0103ririi din fosta U.R.S.S. a transformat, conform constat\u0103rilor exper\u0163ilor str\u0103ini, p\u0103m\u00e2nturile agricole \u00eentr-un adev\u0103rat pustiu. E nevoie s\u0103 treac\u0103 mul\u0163i ani, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd statele noi constituite \u00ee\u015fi vor putea asigura popula\u0163ia cu produse \u015fi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se vor transforma \u00een concuren\u0163i reali \u00een domeniul agriculturii.
Aplicarea pesticidelor \u00een Moldova s-a f\u0103cut de 13 ori mai intens dec\u00e2t pe celelalte teritorii ale fostei U.R.S.S. DDT a fost interzis, dup\u0103 ce a otr\u0103vit peste 12 milioane de hectare de p\u0103m\u00e2nt arabil.
Cheltuielile pentru purificarea solului \u00eembinat cu erbicide \u015fi pentru lichidarea daunelor aduse de polu\u0103rile industriale sunt enorme. P\u0103m\u00e2ntul e amenin\u0163at de erozie \u015fi de alte pericole, agricultura confrunt\u00e2ndu-se \u015fi cu alte probleme. \u00cen urma folosirii intensive \u015fi incorecte a p\u0103m\u00e2ntului \u015fi a altor resurse naturale, \u00een Republica Moldova s-a creat o situa\u0163ie ecologic\u0103 grav\u0103, s-a redus sim\u0163itor stabilitatea produc\u0163iei agricole.
Indicii de folosire \u015fi presiune asupra poten\u0163ialului natural \u00een Moldova sunt cei mai mari \u00een compara\u0163ie cu tot teritoriul fostei U.R.S.S. Teritoriul economic activ al republicii constituie 95% din suprafa\u0163\u0103.
Procesul de utilizare a resurselor naturale \u00eembin\u0103 o totalitate de transform\u0103ri \u015fi modific\u0103ri ale resurselor naturale, caracterizate prin cicluri de resurse. Activitatea economic\u0103 denatureaz\u0103 \u00een fond mersul esen\u0163ial al ciclurilor naturale \u015fi provoac\u0103 crize ecologice, conflictul “om-natur\u0103”.
Republica Moldova este o zon\u0103 unical\u0103 pe glob dup\u0103 caracterul compact al terenurilor funciare fertile, clim\u0103 \u015f.a. Principala bog\u0103\u0163ie patrimonial\u0103 a \u0163\u0103rii, indiferent de daunele pricinuite, r\u0103m\u00e2ne a fi p\u0103m\u00e2ntul ei. \u00cen republic\u0103 80% din teritorii le constituie cernoziomurile cu 1-1,5 metri grosime. De\u015fi p\u0103m\u00e2nturile republicii sunt foarte variate (745 feluri de soluri), sunt supuse eroziei \u015fi acumul\u0103rii de s\u0103ruri, totu\u015fi cele fertile predomin\u0103. Din 33,7 mii de km2 de suprafa\u0163\u0103 32,0 mii km2 constituie teritoriul economic activ. Fiec\u0103rui locuitor al Republicii Moldova \u00eei revine mai pu\u0163in (\u00een medie) de 40 de ari de p\u0103m\u00e2nt agricol.<\/p>\n

Presiunea comparativ\u0103 asupra naturii Tabelul 1
Indicii Ucraina Moldova
Densitatea popula\u0163iei la 1 km2
Asigurarea cu ap\u0103 potabil\u0103 la 1 km2, m3 pentru o persoan\u0103, m3
\u00cemp\u0103durirea teritoriului, %
Asigurarea cu resurse energetice \u015fi combustibil, %
Cota de p\u0103m\u00e2nt agricol \u00een fondul funciar, %
Cota de p\u0103m\u00e2nt arat, %
\u00cengr\u0103\u015f\u0103minte minerale la 1 ha, kg
la 1 ha de ar\u0103tur\u0103, kg 84,5
67,1
0,8
13,8
“
69,6
58,8
120,7
153,4 123,1
20,1
0,2
8,9
0,7
75,9
67,3
170,8
196,1<\/p>\n

Pentru a stopa deteriorarea situa\u0163iei ecologice prin activit\u0103\u0163i economice intense, e necesar\u0103 o remaniere cardinal\u0103 a principiilor de organizare a gospod\u0103riei agricole.
Pentru a restabili nivelul subteran al apelor, nu mai trebuie s\u0103 fie cultivate luncile r\u00e2urilor \u015fi r\u00e2ule\u0163elor, d\u00e2ndule posibilitatea de a re\u00e2nvia. E necesar\u0103 o revedere a opiniilor cu privire la rota\u0163ia sem\u0103n\u0103turilor, la circuitul solurilor, trebuie luate m\u0103suri contra polu\u0103rii industriale ale solului. Numai crearea unui echilibru \u00eentre activitatea economic\u0103 agricol\u0103 \u015fi mediul natural poate schimba situa\u0163ia ecologic\u0103 din Republica Moldova.
Activitatea de produc\u0163ie \u00een extindere comport\u0103 pericolul efectului “de ser\u0103”, \u015fi, \u00een rezultat, supra\u00eenc\u0103lzirea planetei noastre, ce ar putea avea consecin\u0163e ecologice imprevizibile. \u00cen \u0163\u0103rile \u00eenaintate, \u00eendeosebi \u00een S.U.A., cresc considerabil aloca\u0163iile pentru ocrotirea mediului ambiant. Tot \u00een S.U.A. mul\u0163i savan\u0163i eminen\u0163i au constatat c\u0103 cre\u015fterea temperaturii pe P\u0103m\u00e2nt va fi foarte ne\u00eensemnat\u0103 \u00een urm\u0103torii o sut\u0103 de ani. La forul ecologic interna\u0163ional din Rio-de-Janeiro \u00een iunie 1992 s-a ajuns la \u00een\u0163elegerea c\u0103 \u00een caz c\u0103 va spori pericolul cre\u015fterii temperaturii globale, se vor lua m\u0103suri serioase.
\u00cen Republica Moldova precum \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri, poluarea mediului aerian a ajuns la un nivel amenin\u0163\u0103tor. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu faptul c\u0103 noxele se deplaseaz\u0103 cu aerul pe \u00eentregul glob, poluarea atmosferei are un caracter planetar.
Rolul de baz\u0103 \u00een poluarea atmosferei revine evacu\u0103rilor de la transportul auto, cazangerii, centrale termoelectrice, \u00eentreprinderi industriale. Transportului auto \u00eei revin 60% din volumul total al poluan\u0163ilor atmosferei, industriei – 17%, sistemului energetic – 14%, arderea de\u015feurilor – 9%. Conform datelor bibliografice, evacu\u0103rile specifice \u00een rezultatul arderii unei tone de combustibil conven\u0163ional, constituie:
\u2022 oxid de carbon – 395 kg;
\u2022 oxid de azot – 20 kg;
\u2022 hidrocarburi – 34 kg;
\u2022 aldehide \u015fi acizi organici – 1,4 kg.
Evacu\u0103rile \u00een atmosfer\u0103 a substan\u0163elor nocive gazoase \u015fi lichide de la transportul auto pentru anul 1990 \u00een Republica Moldova a constituit circa 545,8 mii tone, inclusiv:
\u2022 oxid de carbon – 432,1 kg;
\u2022 bioxid de azot – 24,5 kg;
\u2022 hidrocarburi – 82,8 kg.
\u00cen afar\u0103 de afectarea direct\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii omului noxele, nimerind \u00een mediul ambiant, apoi \u00een produsele agricole le fac neconcurente la realizarea pe pia\u0163a mondial\u0103, ceea ce este foarte important pentru sectorul agrar din Moldova.
\u00cen ora\u015fe transportul auto este factorul principal al degaj\u0103rilor toxice \u00een atmosfer\u0103, inclusiv \u015fi al celor cancerogene.
La func\u0163ionarea motorului automobilului \u00eentr-un regim stabil con\u0163inutul impurit\u0103\u0163ilor \u00een gazele de e\u015fapament este mai redus dec\u00e2t \u00een regimul de lucru al motorului \u00een gol, regimul de pornire \u015fi fr\u00e2nare, ce este foarte caracteristic pentru exploatarea transportului auto \u00een ciclul urban. Con\u0163initul de substan\u0163e d\u0103un\u0103toare cre\u015fte la exploatarea automobilului cu o ajustare nesatisf\u0103c\u0103toare a sistemului de alimentare \u015fi de aprindere a amestecului carburant. Zilnic 1000 automobile de tipul motoarelor cu carborator elimin\u0103 aproximativ trei tone oxid de carbon, 200-400 kg de al\u0163i compu\u015fi de la arderea necomplet\u0103 a benzinei, 50-150 kg oxid de azot.
Gazele de e\u015fapament de la transportul auto provoac\u0103 urm\u0103toarele boli: alergiile, catarul c\u0103ilor respiratorii superioare, angina, tuberculoza, cancerul etc.
\u00cen tabel sunt prezentate date despre CLA (concentra\u0163ia limit\u0103 admisibil\u0103) \u015fi indicele toxicit\u0103\u0163ii care indic\u0103 raportul de diluare cu aer a unui \u015fi de substan\u0163e toxice p\u00e2n\u0103 la o stare inactiv\u0103, ce se con\u0163in \u00een gazele de e\u015fapament de la motoarele cu ardere intern\u0103.
Din acest tabel rezult\u0103 c\u0103 ob\u0163inerea CLA prin diluarea cu aer pentru majoritatea substan\u0163elor toxice practic este imposibil\u0103. Deaceea este necesar\u0103 elaborarea \u015fi utilizarea metodelor de ardere mai complet\u0103 a combustibilului la motoarele cu ardere intern\u0103.<\/p>\n

Concentra\u0163ia limit\u0103 admisibil\u0103 \u015fi indicele toxicit\u0103\u0163ii
pentru unele substan\u0163e
Substan\u0163a CLA, mg\/m3 Indicele toxicit\u0103\u0163ii, K
CO 1,000000 1,0
NOx 0,085000 11,8
CHx 1,500000 0,67
C 0,500000 20,00
Pb 0,000700 1,43\uf0d7103
Hidrocarburi aromatice policiclice 0,000001 1\uf0d7106<\/p>\n

Pentru diminuarea \u00een gazele de e\u015fapament a substan\u0163elor d\u0103un\u0103toare \u015fi men\u0163inerea CLA, stabilite de lege, sunt folosite urm\u0103toarele c\u0103i:
1. Utilizarea combustibilului gazos (H2, CH4, etc.)
2. Utilizarea combustibilului combinat.
3. \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea inject\u0103rii benzinei \u00een tractul de aspirare \u015fi ob\u0163inerea amestecului necesar de benzin\u0103.
4. Perfec\u0163ionarea proceselor de ardere (anticamer\u0103-flac\u0103r\u0103).
5. Purificarea catalitic\u0103 a gazelor de e\u015fapament.
Mai eficient\u0103 este combinarea purific\u0103rii catalitice cu una din metodele sus-numite, excluz\u00e2nd arderea hidrogenului.
Mai actual\u0103 este utilarea purificatoarelor de gaze (la automobilele cu sisteme de formare exterioar\u0103 a amestecului) nu cu sisteme de injectare, ci cu carburatoare.
Carburatoarele moderne, instalate la automobilele “Moskvich” \u015fi “Lada”, la o ajustare corect\u0103 a lor \u015fi a sistemelor de aprindere, permit de a avea \u00een gazele de e\u015fapament \u00een regimul de lucru al motorului \u00een gol, oxid de carbon \u00een limitele 0,5-1,2%, hidrocarburi 1200 mln-1, care \u00een compara\u0163ie cu oxidul de carbon nu dep\u0103\u015fe\u015fte normele CLA dup\u0103 standardul actual \u015fi se limiteaz\u0103 la 2%. \u00cens\u0103 lipse\u015fte garan\u0163ia c\u0103 la automobilele exploatate sunt ajustate carburatoarele \u015fi sistemele de aprindere.
Automobilele de producere european\u0103, SUA \u015fi Japonia (foste \u00een exploatare), aduse \u00een Moldova, de regul\u0103, sunt \u00eenzestrate cu sisteme de injectare a benzinei \u015fi sistemul I-sond\u0103, sau cu carburatoare mai pu\u0163in toxice, majoritatea fiind echipate cu purificatoare a gazelor. \u00cens\u0103 speran\u0163a c\u0103 ele polueaz\u0103 mai pu\u0163in mediul ambiant nu este justificat\u0103 din urm\u0103toarele considerente:
1. Lipse\u015fte garan\u0163ia c\u0103 starea lor tehnic\u0103 este satisf\u0103c\u0103toare, fiindc\u0103 \u00een republic\u0103 nu sunt bancuri de diagnosticare pentru verificarea sistemelor sus-numite.
2. De regul\u0103 purificatoarele catalitice a automobilelor \u00een cauz\u0103 sunt uzate \u00een urma distan\u0163ei mari, care s-a parcurs (dup\u0103 cum se \u015ftie, durata func\u0163ion\u0103rii purificatoarelor este de 50000-100000 km), iar kilometrajul parcurs la automobilele aduse, de obicei, este de 100000 km \u015fi mai mult sau catalizatoarele sunt “otr\u0103vite”, fiindc\u0103 nu oriunde este posibil\u0103 alimentarea cu benzin\u0103 neetilat\u0103. “Otr\u0103virea” purificatorului decurge foarte repede \u00een urma depunerii unui strat de plumb pe suprafa\u0163a catalizatorului, dac\u0103 benzina con\u0163ine adaosuri de plumb. Dup\u0103 consumarea unui rezervor de astfel de benzin\u0103 purificatorul nu mai neutralizeaz\u0103 oxidul de carbon, iar dup\u0103 dou\u0103-trei rezervoare – \u015fi to\u0163i ceilal\u0163i compu\u015fi.
Este stabilit c\u0103 o diminuare mai eficient\u0103 a con\u0163inutului componen\u0163ilor nocivi \u00een gazele de e\u015fapament se atinge prin utilizarea catalizatorilor pentru purificarea oxidativ\u0103 a CO, CHx la admisia suplimentar\u0103 a aerului \u00een tractul de e\u015fapament. \u00cens\u0103 aceasta necesit\u0103 prezen\u0163a \u015fi a unei instala\u0163ii suplimentare pentru pomparea aerului \u015fi a altei instala\u0163ii pentru arderea combustibilului r\u0103mas. Diminuarea con\u0163inutului gazelor de e\u015fapament se poate efectua \u015fi prin intermediul catalizatorilor complec\u015fi.
\u00cen a\u015fa \u0163\u0103ri ca SUA, RFG, Fran\u0163a \u015fi Japonia au fost ob\u0163inute mari succese \u00een elaborarea purificatoarelor de gaze pentru transportul auto. \u00cen rezultat \u00een 1970 \u00een SUA a fost adoptat\u0103 legea privind puritatea aerului, iar \u00een anul 1975 s-au stabilit ni\u015fte norme stricte asupra evacu\u0103rii substan\u0163elor d\u0103un\u0103toare \u00een atmosfer\u0103 de c\u0103tre motoarele alimentate cu benzin\u0103.
\u00cen RFG \u00een anul 1983 guvernul a luat o hot\u0103r\u00e2re de a ridica cu 90% a normelor toxicit\u0103\u0163ii gazelor de e\u015fapament \u015fi de trecere la folosirea benzinei neetilate (benzin\u0103 ce con\u0163ine 0,05 cm3 tetraetil de plumb \u00eentr-un galon echivalent cu 3,785 l). Din anul 1985 majoritatea automobilelor, produse \u00een RFG, sunt \u00eenzestrate cu instala\u0163ii de purificare a gazelor. \u00cens\u0103 purificatoarele produse \u00een RFG cost\u0103 foarte scump, deoarece sunt utiliza\u0163i catalizatori din platin\u0103 \u015fi rodiu.
Intensificarea cercet\u0103rilor pentru elaborarea \u015fi implementarea purificatoarelor de gaze a servit adoptarea \u00een mai multe \u0163\u0103ri a actelor legislative privind stricte\u0163ea normelor de con\u0163inut a substan\u0163elor toxice \u00een gazele de e\u015fapament de la transportul auto.
\u00cen rezultat au fost elaborate construc\u0163ii originale a purificatoarelor de gaze. De exemplu, firma “Enghelgard” a propus metoda industrial\u0103 de producere a ceramicii de fagure, care posed\u0103 o rezisten\u0163\u0103 gazodinamic\u0103 redus\u0103. Firma “GSM” a elaborat catalizatorul de Pt-Pd pentru purificarea oxidului de carbon \u015fi hidrocarburilor. Au fost imobiliza\u0163i catalizatorii Pt-Rh, Pt-Rh-Pd-Ce pe oxid de aluminiu granulat, pe purt\u0103torii din ceramic\u0103 cu scopul purific\u0103rii mai complexe a gazelor de CO, CH4 \u015fi NOx (firma “GMC”, “Ford”, “Chrysler”).
Posed\u0103m experien\u0163e \u015fi sunt premise pentru utilizarea compu\u015filor catalitici cu con\u0163inut redus de metale scumpe \u015fi rare, baza c\u0103rora o constituie metalele polivalente a grupei intermediare cu structura electronic\u0103 a subnivelului “d” necompletat\u0103, precum \u015fi catalizatori ce nu con\u0163in metale scumpe \u015fi rare, dar \u00een compozi\u0163ia lor intr\u0103 stfel de metale ca nichelul, cuprul \u015fi cromul.
Dezvoltarea catalizei eterogene de purificare a gazelor de e\u015fapament de la motoarele transportului auto a contribui la ob\u0163inerea ceramicii de fagure, ca purt\u0103tor primar, precum \u015fi sinteza catalizatorilor pe baza unor compu\u015fi neorganici neordinari (perovskite, acizi heteropoliciclici).
\u00cen calitate de materie prim\u0103 pentru ob\u0163inerea catalizatorilor pot fi utilizate de\u015feurile industriei galvano-chimice ce con\u0163in cupru, nichel, crom etc. Extragerea lor este posibil\u0103 prin metoda dezalcaliniz\u0103rii \u015fi transferarea lor \u00een complexe amoniacale solubile, cu reducerea ulterioar\u0103 sub ac\u0163iunea amestecurilor de reduc\u0103tori activi. Cu ajutorul acestei metode este posibil\u0103 stratificarea metalelor sau aliajelor lor cu formarea termic\u0103 ulterioar\u0103 a fazelor \u015fpinelice cu compozi\u0163ie stabilit\u0103.
De asemenea se utilizeaz\u0103 o tehnologie mai avansat\u0103 de producere a catalizatorilor prin metoda descompunerii termice a compu\u015filor diferitor metale. \u00cens\u0103 aceast\u0103 metod\u0103 face cheltuieli mari de energie \u015fi costul s\u0103rurilor ini\u0163iale este mai \u00eenalt.
Lu\u00e2nd \u00een considerare c\u0103 num\u0103rul automobilelor \u00een Moldova cre\u015fte accelerat, sunt necesare cercet\u0103rile \u00een domeniul elabor\u0103rii catalizatorilor complec\u015fi de purificare a gazelor de e\u015fapament, utiliz\u00e2nd ceramica de fagure. O metod\u0103 similar\u0103 de producere a ceramicii de fagure pe baz\u0103 de cordierit\u0103 \u00een Moldova deja exist\u0103.
\u00cens\u0103 limitarea numai la astfel de lucr\u0103ri este insuficient\u0103 pentru solu\u0163ionarea practic\u0103 a acestei probleme. Este necesar s\u0103 lu\u0103m un \u015fir suplimentar de m\u0103suri ce constau \u00een urm\u0103toarele:
1. S\u0103 elabor\u0103m la nivel de legisla\u0163ie asigurarea purific\u0103rii ecologice a mijloacelor de transport, plus la aceasta ridic\u00e2nd cerin\u0163ele fa\u0163\u0103 de CLA a substan\u0163elor d\u0103un\u0103toare \u00een gazele de e\u015fapament de la motoarele automobilelor nu numai jos de nivelul \u0163\u0103rilor Europei Apusene.
2. S\u0103 trecem la utilizarea benzinei neetilate.
3. S\u0103 cre\u0103m Centrul de diagnosticare \u015fi a sucursalelor lui \u00een republica cu scopul verific\u0103rii transportului auto la corespunderea normelor standardelor de Stat.
4. S\u0103 asigur\u0103m controlul tuturor automobilelor aduse \u00een \u0163ar\u0103 \u00een corespundere cu cerin\u0163ele purit\u0103\u0163ii ecologice.
5. S\u0103 organiz\u0103m producerea purificatoarelor catalitice a gazelor cu instalarea lor obligatorie la automobile \u00een corespundere cu actele legislative.
\u00cen unele regiuni concentrarea elementelor chimice \u015fi impurit\u0103\u0163ilor din aerul atmosferic atinge un nivel periculos pentru via\u0163\u0103. Cu “ploile acide”, aceste substan\u0163e dizolvate \u00een apa ce cade pe p\u0103m\u00e2nt infecteaz\u0103 apa \u015fi nimicesc vegeta\u0163ia pe teritorii mari. Odat\u0103 cu cre\u015fterea num\u0103rului de sta\u0163ii atomoelectrice, spore\u015fte substan\u0163ial pericolul acumul\u0103rii \u00een aer \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt a substan\u0163elor radioactive. Un exemplu \u00een acest sens este avaria de la sta\u0163ia Cernob\u00e2l, care a poluat teritorii imense din Ucraina, Belorusia, Moldova \u015fi din alte \u0163\u0103ri.
\u00cen ultimul timp apare pericolul g\u0103uririi stratului de ozon al planetei, ce ap\u0103r\u0103 viet\u0103\u0163ile de pe glob de influen\u0163a distrug\u0103toare a razelor ultraviolete. Avariile \u015fi acumul\u0103rile de substan\u0163e toxice \u00een aer, ap\u0103, sol conduc la cre\u015fterea \u00eemboln\u0103virilor grave.
Toate aceste probleme se pot rezolva prin stabilizarea unui echilibru \u00eentre activitatea economic\u0103 uman\u0103 \u015fi mediul ambiant, adic\u0103 un echilibru optim \u00een sistemul “om-natur\u0103”. C\u0103utarea solu\u0163iilor trebuie s\u0103 se desf\u0103\u015foare \u00een dou\u0103 direc\u0163ii:
1. \u00een primul r\u00e2nd, trebuie ca toate for\u0163ele umane mondiale s\u0103 colaboreze \u00een sensul p\u0103str\u0103rii \u015fi ocrotirii sistemelor biologice \u00eenc\u0103 existente, s\u0103 nu se permit\u0103 distrugerea florei \u015fi faunei de pe planeta P\u0103m\u00e2nt;
2. odat\u0103 cu protejarea sistemelor biologice, e necesar\u0103 elaborarea mecanismelor de reglare a industriilor biotehnologice.
Omenirea trebuie s\u0103 aloce tot mai multe venituri provenite din activitatea economic\u0103, pentru a salva principalele resurse de via\u0163\u0103 ale sale – aerul, apa, solul.
Rezultatele economice \u015fi tehnologice ob\u0163inute de-a lungul deceniilor \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate au creat un optimism robust \u00een jurul sistemului de produc\u0163ie \u015fi tehnologie modern, \u00eenc\u00e2t leg\u0103tura fireasc\u0103 de intercondi\u0163ionare dintre cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi mediu fie c\u0103 a fost uitat\u0103, fie c\u0103 a creat o imagine fals\u0103, potrivit c\u0103reia natura generoas\u0103 se poate dispensa de toate bog\u0103\u0163iile sale, pe care omul le poate ob\u0163ine dup\u0103 bunul s\u0103u plac f\u0103r\u0103 vreun control sistematic. De asemenea, s-a creat imaginea c\u0103 omul \u00eenzestrat cu for\u0163a inteligen\u0163ei \u015fi tehnologie modern\u0103 trebuie s\u0103 domine \u015fi apoi s\u0103 transforme natura, pun\u00e2nd-o astfel \u00een \u00eentregime \u00een slujba sa.
Aceast\u0103 atitudine fa\u0163\u0103 de mediu a fost reflectat\u0103 din plin de \u015ftiin\u0163ele economice, care, astfel au alimentat \u015fi ele con\u015ftiin\u0163a multor genera\u0163ii \u00een direc\u0163ia respectiv\u0103. \u00cens\u0103 \u00een felul acesta am asistat la ad\u00e2ncirea \u00eenstr\u0103in\u0103rii omului de natur\u0103, proces care \u00eencepuse deja odat\u0103 cu \u00eenaintarea spre civiliza\u0163iile moderne, de c\u00e2nd el \u00ee\u015fi creaz\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 un mediu artificial tot mai confortabil, pe seama sau \u00een opozi\u0163ie cu cel natural.
Sistemul tehnologic modern \u00eel \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 pe om de natur\u0103 \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t el ac\u0163ioneaz\u0103 tot mai mult \u00eempotriva ei, contribuind la degradarea acesteia. Natura astfel se poate r\u0103zbuna \u00een mod ireversibil. Problema esen\u0163ial\u0103 este nu numai de a g\u0103si explica\u0163ii privind originea unor astfel de atitudini, ci \u015fi de a face pe om un bun aliat \u015fi protector al naturii de a c\u0103uta \u015fi construi mecanismele economice \u015fi sociale, necesare care s\u0103 lucreze pentru protec\u0163ia mediului \u00een condi\u0163iile cre\u015fterii economice.
Din punct de vedere al manierei generale a subiectelor tratate, se poate aprecia c\u0103 \u00een acest domeniu sunt formate trei curente principale, care \u00een general sunt dominate de viziunea a trei profesii:
a) ecologi, care \u00een general, pe baza unor studii ample \u015fi concrete a faptelor \u015fi fenomenelor, pledeaz\u0103 \u00een favoarea conserv\u0103rii mediului natural, adeseori emi\u0163\u00e2nd ca solu\u0163ie principal\u0103 \u00eencetinirea sau oprirea cre\u015fterii economice.
b) economi\u015fti, care pe baza cercet\u0103rilor concrete ale ecologilor, ca \u015fi a unor cercet\u0103ri proprii, subliniaz\u0103 compatibilitatea dintre cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi conservarea mediului, con\u0163in\u00e2nd nu numai explica\u0163iile ci \u015fi mecanismele economice sociale necesare pentru a asigura aceast\u0103 compatibilitate.
c) matematicieni, care, de obicei, pe baza unor ipoteze, ca \u015fi a unor concepte elaborate fie de ecologi, fie de economi\u015fti, formeaz\u0103 modele pentru a clarifica mai bine interdependen\u0163ele, dintre variabile \u015fi pentru a desprinde unele tendin\u0163e, inclusiv cele pe termen lung.
Acest domeniu necesit\u0103 \u00eens\u0103 o cercetare ampl\u0103, interdisciplinar\u0103 \u00een care economi\u015ftii \u015fi tehnologii din diferite ramuri \u015fi de diverse specialit\u0103\u0163i trebuie s\u0103 conlucreze.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Spre deosebire de epocile anterioare, c\u00e2nd dauna din activit\u0103\u0163ile economice era relativ mic\u0103 \u015fi natura avea for\u0163e destule pentru restabilirea echilibrului ecologic, \u00een condi\u0163iile actuale situa\u0163ia s-a schimbat brusc. Criza ecologic\u0103 global\u0103, ce se manifest\u0103 \u00een diferite forme, a devenit o realitate.O problem\u0103 ecologic\u0103 central\u0103, \u00eendeosebi \u00een \u0163\u0103rile subdezvoltate, este apa potabil\u0103 poluat\u0103. Aproape un […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89970"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89970"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89970\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89970"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89970"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89970"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}