{"id":89967,"date":"2018-02-16T02:29:00","date_gmt":"2018-02-16T02:29:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:38:05","modified_gmt":"2023-01-06T20:38:05","slug":"protectia-mediului-natural-cerinta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/16\/protectia-mediului-natural-cerinta\/","title":{"rendered":"PROTEC\u0162IA MEDIULUI NATURAL CERIN\u0162\u0102 INTRINSEC\u0102 A UNEI DEZVOLT\u0102RI ECONOMICE MODERNE"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Este un lucru elementar, dar fundamental, acela c\u0103 omul nu se afl\u0103 \u00een afara legilor care guverneaz\u0103 via\u0163a pe planeta noastr\u0103, ci, din contra, c\u0103 orice vietate p\u0103m\u00e2ntean\u0103 s-a format, s-a dezvoltat \u015fi se va dezvolta \u00een interac\u0163iune cu mediul natural.
\u00centreaga mi\u015fcare a fenomenelor \u015fi proceselor din sfera raportului om-natur\u0103 este indisolubil legat\u0103 de \u00eenaintarea \u015fi complexitatea istoric\u0103 a produc\u0163iei (\u00een sens larg), deci a muncii. Constituind un proces \u00een care omul efectueaz\u0103, reglementeaz\u0103 \u015fi controleaz\u0103 schimbul de materii dintre el \u015fi mediu, munca presupune at\u00e2t expresie, contradic\u0163ia dintre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i.
1. Privit \u00een mi\u015fcarea sa, raportul dintre oamenii care utilizeaz\u0103 factorii naturali \u00een interesul lor spre a-\u015fi satisface necesit\u0103\u0163ile \u015fi natur\u0103 presupune:
a. o latur\u0103 cantitativ\u0103 care prive\u015fte scara desf\u0103\u015fur\u0103rii nevoilor omului \u015fi a extragerii din natur\u0103 a ceea ce \u00eei trebuie, lucru care \u00ee\u015fi afl\u0103 expresia \u00een contradic\u0163ia dintre nevoile de resurse, pe de o parte, \u015fi dimensiunile resurselor oferite de natur\u0103, pe de alt\u0103 parte.
b. o latur\u0103 calitativ\u0103, care \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte expresia \u00een contradic\u0163ia dintre ac\u0163iunea de produc\u0163ie, reparti\u0163ie, circula\u0163ie \u015fi consum a oamenilor, ce conduce, totodat\u0103, la de\u015feuri, efluen\u0163i, reziduuri \u015f.a.m.d. pe care ei le arunc\u0103 \u00een mediu, pe de o parte, \u015fi posibilit\u0103\u0163ile de asimilare pe care le are mediul natural, pe de alta.
De\u015fi sunt indisolubil legate \u015fi chiar se \u00eentrep\u0103trund, cele dou\u0103 laturi pun, \u00een esen\u0163\u0103, probleme distincte. Prima o ridic\u0103 pe aceea a suficien\u0163ei \u015fi durabilit\u0103\u0163ii resurselor – preocupare major\u0103 pentru toate \u0163\u0103rile -, iar a doua pe cea a afect\u0103rii echilibrului prin poluare, poluarea nefiind, \u00een fond, altceva dec\u00e2t resurse ajunse la loc nepotrivit. Drept urmare, \u00eentre sistemul social al economiei \u015fi sistemul factorilor naturali (implicit ecologici) exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 foarte str\u00e2ns\u0103 \u015fi o influen\u0163\u0103 reciproc\u0103 puternic\u0103. Protejarea factorilor naturali se impune astfel ca o cerin\u0163\u0103 fundamental\u0103 a continuit\u0103\u0163ii vie\u0163ii economice \u015fi sociale. La acestea se adaug\u0103 problema factorului timp, a celui de intensitate \u015fi cea a optimului cantitativ-calitativ al rela\u0163iei dintre om \u015fi natur\u0103, \u00een interac\u0163iunea lor.
2. Toate acestea ridic\u0103, \u00eempreun\u0103, c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri de principiu: pentru cine curge timpul, pentru cine are importan\u0163\u0103 scara produc\u0163iei \u015fi a consumului, pentru cine trebuie ap\u0103ra\u0163i factorii de mediu \u015fi echilibru ecologic?
R\u0103spunsul la aceste \u00eentreb\u0103ri conduce la mai multe concepte:
a. Un concept este cel geocentric care face din protec\u0163ia Terei, a tuturor factorilor de mediu, un scop \u00een sine, p\u0103m\u00e2ntul urm\u00e2nd a fi ap\u0103rat \u00een general, condamn\u00e2ndu-se orice interven\u0163ie a omului \u015fi neav\u00e2ndu-se \u00een vedere altceva dec\u00e2t conserva\u0163ionismul absolut. \u00cen aceast\u0103 concep\u0163ie, omul se pierde aproape complet din aten\u0163ie, el fiind considerat doar unul din milioanele de elemente ce se cer conservate pentru ca “natura s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neatins\u0103 \u00een puritatea ei”. Acest conserva\u0163ionism dus la absurd nu poate interesa \u00eens\u0103 dec\u00e2t pu\u0163ini ecologi extremi\u015fti, dar nu g\u0103se\u015fte nici o rezonan\u0163\u0103 \u00een mintea \u015fi sufletul locuitorilor Terrei.
b. Un alt concept este cel denumit biocentric, care cere ca omul s\u0103 pun\u0103 \u00een centrul preocup\u0103rilor sale ecologice celelalte forme de via\u0163\u0103 \u015fi specii deoarece, de\u015fi sunt creaturi sensibile, ele nu se pot prezerva singure, a\u015fa cum o poate face omul, nici m\u0103car atunci c\u00e2nd este vorba de pr\u0103d\u0103tori. Conceptul respectiv cere ca omul s\u0103 nu intervin\u0103 \u00een nici un altfel \u00een via\u0163a speciilor, dec\u00e2t prin protec\u0163ie. Aceasto modalitate de conserva\u0163ionism nu \u0163ine, \u00eens\u0103 seama, de faptul c\u0103 ap\u0103rarea biosferei \u00een condi\u0163iile \u00een care omul nu-\u015fi poate asigura existen\u0163a \u015fi dezvoltarea dec\u00e2t folosindu-se de natur\u0103, lucru ce i se interzice, nu mai poate interesa nici ea pe nimeni (bun\u0103oar\u0103, pe sutele de milioane de oameni care mor de foame, sau aflate sub pragul s\u0103r\u0103ciei negre).
c. Un al treilea concept este acela antropocentric. \u00cen cadrul lui, totul este subsumat nevoilor cresc\u00e2nde ale omului, \u00een fa\u0163a c\u0103ruia nimic nu conteaz\u0103. A privi \u00eens\u0103 omul ca o creatur\u0103 care are dreptul s\u0103 fac\u0103 ce vrea \u015fi s\u0103 \u00eencalce – \u00een numele intereselor sale – legile naturii, se dovede\u015fte a fi o enorm\u0103 eroare, c\u0103ci orice idee \u00eempins\u0103 la absurd – \u00een cazul acesta absolutizarea necesit\u0103\u0163ilor immediate ale omului – se transform\u0103 \u00een contrariul ei. \u00centr-adev\u0103r, f\u0103c\u00e2nd totul \u00een folosul lor, f\u0103r\u0103 limitele dictate de legile naturii, oamenii pot \u00eempinge lucrurile p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t s\u0103 distrug\u0103 \u00eense\u015fi bazele naturale ale existen\u0163ei lor. \u015ei, \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, oamenii au demonstrat o creativitate imens\u0103, demn\u0103 de o cauz\u0103 mai bun\u0103. S\u0103 ne amintim c\u0103 este vorba de r\u0103zboailele cu tehnica cea mai sofisticat\u0103 care distrug \u00een mas\u0103 \u015fi sistematic at\u00e2t oamenii c\u00e2t \u015fi factorii naturali, de soarta p\u0103turii de ozon a globului, de p\u0103durile ecuatoriale, de poluarea grav\u0103 a apelor \u015f.a.m.d.
d. Dup\u0103 cum se poate observa, de\u015fi cele trei concepte au fiecare meritele lor, ele con\u0163in, totu\u015fi imense pericole. Care ar putea fi solu\u0163ia?
Credem c\u0103 ea nu poate fi dat\u0103 de un concept suprasimplificat \u015fi unilateral, ca cele amintite, ci de unul complex, realist, care s\u0103 \u00eembine ra\u0163ional \u015fi armonios elementele pozitive ale celor discutate \u015fi s\u0103 elimine totodat\u0103 pericolele. Un asemenea concept l-am denumi al reconcilierii omului cu natura \u015fi cu sine \u00eensu\u015fi. F\u0103r\u0103 a omite nevoile multiple dar afirm\u00e2nd rolul s\u0103u esen\u0163ial \u00een respectarea naturii, conceptul acesta \u00eenseamn\u0103 respect fa\u0163\u0103 de legile naturii \u00een via\u0163a economic\u0103, respect pentru via\u0163\u0103 \u00een general \u015fi diversitatea ei, respect pentru echilibrul ecologic, pentru s\u0103n\u0103tatea Terrei \u015fi a sferelor ei, ca \u015fi pentru progresul societ\u0103\u0163ii umane. \u00cen aceast\u0103 concep\u0163ie, deci, protec\u0163ia mediului natural reprezint\u0103 protec\u0163ia omului \u015fi a dezvolt\u0103rii sale, iar protec\u0163ia omului – protec\u0163ia tuturor factorilor de mediu. O asemenea politic\u0103 economic\u0103 trebuie s\u0103 includ\u0103 \u00een actele decizionale la toate nivelurile – individual, micro, mezo, macro \u015fi mondo – criteriul ecologic, pe cel al durabilit\u0103\u0163ii \u015fi pe cel al s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii dezvolt\u0103rii. Pentru aceasta \u00eens\u0103 este nevoie ca problemele mediului s\u0103 fie studiate \u00een complexitatea lor, iar legile naturii cunoscute \u015fi respectate cu r\u0103spundere.
3. Abordarea problemei criteriilor protec\u0163iei mediului necesit\u0103 totodat\u0103 \u00eempingerea cercet\u0103torilor c\u0103tre spa\u0163iul opera\u0163ional, spre a putea face din teorie un instrument de ac\u0163iune practic\u0103. Aici intr\u0103m, inevitabil, \u00een c\u00e2mpul \u015ftiin\u0163elor tehnice, biologice \u015fi al tehnologiei, pe de o parte, \u015fi \u00een cel al \u015ftiin\u0163elor economice \u015fi sociale, pe de alt\u0103 parte. \u015ei e firesc: multidisciplinaritatea, transdisciplinaritatea \u015fi interdisciplinaritatea \u0163in de \u00eens\u0103\u015fi metodologia cercet\u0103rii problemelor de care ne ocup\u0103m. Problemele care se ridic\u0103 sunt nu numai impresionante prin amploarea \u015fi diversitatea lor, dar \u015fi dintre cele mai complicate. \u00cen cele ce urmeaz\u0103, \u00een limitele spa\u0163iului de care dispunem, vom c\u0103uta s\u0103 ne oprim asupra unora din aspectele care, \u00eentr-un fel sau altul, privesc \u015ftiin\u0163ele economice.
O problem\u0103 de \u00eensemn\u0103tate decisiv\u0103 este aceea a nivelului \u015fi a ritmului dezvolt\u0103rii economico-sociale.
\u00cen lumina criteriului adoptat mai \u00eenainte, este necesat:
a. Cre\u015fterea economic\u0103 s\u0103 aib\u0103 un nivel care s\u0103 permit\u0103 acoperirea, adecvat\u0103 condi\u0163iilor contemporane, a nevoilor membrilor societ\u0103\u0163ii. Aceasta presupune desf\u0103\u015furarea concret\u0103 a cre\u015fterii economice \u00een raport cu factorii de mediu, at\u00e2t \u00een timp, c\u00e2t \u015fi \u00een spa\u0163iu. \u00cen timp, ea trebuie s\u0103 aib\u0103 continuitate. Potrivit punctului nostru de vedere, acest lucru presupune o dezvoltare care s\u0103 poat\u0103 fi sus\u0163inut\u0103 de factorii naturali \u015fi umani \u015fi care, \u00een plus, s\u0103 poat\u0103 fi durabil\u0103, respect\u00e2nd echilibrul ecologic dinamic, iar pentru aceasta – s\u0103n\u0103toas\u0103. De aici c\u00e2teva probleme:
aI. C\u00e2t de mare poate fi o economie fa\u0163\u0103 de resursele ei naturale \u015fi fa\u0163\u0103 de sistemul ecologic care stau la baza ei?
bI. \u00cen ce limite \u015fi c\u00e2t timp poate fi \u0163inut \u00een echilibru dinamic sistemul ecologic din respectiva \u0163ar\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care importul \u015fi exportul \u00eei modific\u0103 dimensiunea \u015fi calitatea propriei activit\u0103\u0163i economice?
cI. Poate fi asigurat\u0103 dezvoltarea economico-social\u0103 durabil\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103toas\u0103 doar prin cre\u015fterea economic\u0103 sustenabil\u0103?
Fire\u015fte, aici \u015fi acum, nu pot fi date dec\u00e2t r\u0103spunsurile de principiu:
La prima \u00eentrebare r\u0103spunsul este oferit de limita dincolo de care se provoac\u0103 epuizarea prematur\u0103 sau periculoas\u0103 a unor resurse naturale \u015fi de ajungerea la \u00eenc\u0103lcarea echilibrului ecologic dinamic. La a doua, r\u0103spunsul este c\u0103 limita sustenabilit\u0103\u0163ii \u015fi cre\u015fterii economice s\u0103n\u0103toase este ar\u0103tat\u0103 de atacarea echilibrului ecologic general \u015fi dinamic. Iar la a treia \u00eentrebare, apare necesar s\u0103 subliniem c\u0103, pentru a fi sustenabil\u0103, durabil\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103toas\u0103, dezvoltarea economic\u0103 trebuie s\u0103 fie \u00eenso\u0163it\u0103 \u015fi de o dezvoltare social\u0103 adecvat\u0103, ceea ce presupune o structur\u0103 social\u0103 neantagonist\u0103 \u015fi un stat de drept care s\u0103 se bazeze pe justi\u0163ia social\u0103. Dezechilibrele sociale profunde provoac\u0103 nu numai dezechilibrele economice, dar \u015fi ecologice, un dezechilibru agrav\u00e2ndu-l pe cel\u0103lalt. \u00cen plus, cre\u015fterea economic\u0103 sustenabil\u0103, durabil\u0103 are nevoie \u015fi de realizarea practic\u0103 a unui sistem moral s\u0103n\u0103tos, a unei con\u015ftiin\u0163e ecologice f\u0103r\u0103 de care ea ar fi funciarmente subminat\u0103.
b. O alt\u0103 problem\u0103 care se pune este aceea a necesit\u0103\u0163ii internaliz\u0103rii costurilor provocate mediului de c\u0103tre agen\u0163ii economici care tind s\u0103 utilizeze factorii de mediu ca pe ni\u015fte bunuri libere, iar costurile repar\u0103rii daunelor s\u0103 le arunce asupra societ\u0103\u0163ii, asupra unei p\u0103r\u0163i a ei sau asupra altor agen\u0163i. Datorit\u0103 acestei tendin\u0163e, deteriorarea mediului \u00eencepe s\u0103 se desf\u0103\u015foare cu o energie tot mai \u00eengrijor\u0103toare. Pentru a pune cap\u0103t unei asemenea situa\u0163ii, agen\u0163ii economici – ca \u015fi indivizii – trebuie obliga\u0163i de autorit\u0103\u0163i s\u0103 suporte ei \u00een\u015fi\u015fi pagubele ecologice pe care le porduc, adic\u0103 s\u0103 transforme costurile ecologice pe care ei le vor externe, \u00een costuri interne ale propriei activit\u0103\u0163i. Cadrul legal al unei internaliz\u0103ri este deci obligatoriu. El trebuie s\u0103 stabileasc\u0103 limitele \u015fi condi\u0163iile \u00een care elementele nocive ale produc\u0163iei etc. pot fi evacuate \u00een mediul natural sau amenzi progresive pentru asemenea evacu\u0103ri ori anumite taxe ce urmeaz\u0103 a fi pl\u0103tite \u00een concordan\u0163\u0103 cu dimensiunile \u015fi caracterul respectivelor evacu\u0103ri nedorite \u015f.a.m.d. Internalizarea costurilor are drept efect o incitare la reducerea ra\u0163ional\u0103 a consumului total de munc\u0103 pe unitate de produs \u015fi, odat\u0103 cu aceasta, ofer\u0103 imboldul economic necesar \u00een vederea asigur\u0103rii protec\u0163iei mediului.
c. S. C. Kolm a introdus no\u0163iunea de func\u0163ie a mediului. Potrivit lui, not\u0103m cu Y produsul intern net, cu B bugetul protec\u0163iei mediului (adic\u0103 partea din Y consacrat\u0103 diverselor m\u0103suri ce rezult\u0103 din politica de protejare a mediului) \u015fi cu E indicele de calitate a mediului, atunci calitatea mediului (E) este o func\u0163ie descresc\u0103toare \u00een raport cu Y (pentru c\u0103 \u00een ra\u0163ionamentul lui Kolm poluarea cre\u015fte odat\u0103 cu activitatea economic\u0103) \u015fi o func\u0163ie descresc\u0103toare \u00een raport cu B (\u00eentruc\u00e2t cheltuielile de protec\u0163ie ap\u0103r\u0103, conserv\u0103 sau amelioreaz\u0103 mediul). Prin urmare:<\/p>\n

E = E(Y, B)<\/p>\n

iar derivatele par\u0163iale de ordinul \u00eent\u00e2i ale acestei func\u0163ii sunt:
Ey mai mic dec\u00e2t zero \u015fi Eb mai mare dec\u00e2t zero.
Dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, func\u0163ia lui S. C. Kolm nu poate fi \u00eens\u0103 mul\u0163umitoare deoarece nu \u0163ine seama de doi factori esen\u0163iali: introducerea progresului tehnico-ecologic \u00een produc\u0163ia (P), de pild\u0103 a tehnicii noi mai pu\u0163in degradante pentru mediu sau nepoluante, \u015fi mi\u015fcarea ecostructurii produc\u0163iei (S), adic\u0103 a structurii produc\u0163iei din punctul de vedere al consecin\u0163ei ecologice. De aceea, consider\u0103m c\u0103 indicele de func\u0163ie (\u015fi calitate) a mediului trebuie notat:
E = E(Y, S, P, B)<\/p>\n

\u00een care Ep mai mare ca zero, \u00eentruc\u00e2t calitatea mediului cre\u015fte odat\u0103 cu a\u015fezarea produc\u0163iei pe baza progresului tehnico-ecologic \u015fi Es mai mare ca zero, \u00een sensul c\u0103 indicele calit\u0103\u0163ii mediului spore\u015fte pe m\u0103sur\u0103 ce structura produc\u0163iei se modific\u0103 \u00een detrimentul ramurilor, subramurilor \u015fi produc\u0163iilor care degradeaz\u0103 mediul.
d. O problem\u0103 deosebit de important\u0103 este aceea dac\u0103 munca de prevenire a polu\u0103rii \u015fi degrad\u0103rii mediului, de refacere a calit\u0103\u0163ii acestuia este doar consumatoare de produs intern net sau este \u015fi creatoare de valoare, de produs intern net. Este drept c\u0103 autorii teoriei “dilema economic\u0103 a polu\u0103rii” sus\u0163in c\u0103 protec\u0163ia mediului nu ar face dec\u00e2t s\u0103 consume PIB \u015fi prin aceasta s\u0103 blocheze cre\u015fterea economic\u0103 \u00eentruc\u00e2t dup\u0103 ei, nu ar fi posibil\u0103 f\u0103r\u0103 poluare. Adev\u0103rul este \u00eens\u0103 c\u0103:
aI. activitatea de protejare a mediului influen\u0163eaz\u0103 pozitiv asupra sporirii venitului na\u0163ional \u00eentruc\u00e2t, ac\u0163ion\u00e2nd favorabil asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii fizice \u015fi psihice a membrilor societ\u0103\u0163ii, contribuie la cre\u015fterea lor de munc\u0103;
bI. ea influen\u0163eaz\u0103, de asemenea, asupra cre\u015fterii productivit\u0103\u0163ii muncii sociale \u015fi contribuie la men\u0163inerea acesteia la un nivel ridicat \u00eentruc\u00e2t elimin\u0103 sau reduce perioadele de boal\u0103 care, \u00een condi\u0163iile polu\u0103rii sau deterior\u0103rii mediului natural, devin dese \u015fi nu o dat\u0103 prelungite;
cI. influen\u0163\u00e2nd \u00een bine s\u0103n\u0103tatea omului, \u00eei prelunge\u015fte durata vie\u0163ii, f\u0103r\u0103 a mai vorbi de faptul c\u0103 reduce num\u0103rul cazurilor de pensionare prematur\u0103 pentru motive de boal\u0103 \u015fi \u00eei ofer\u0103 astfel posibilitatea s\u0103 desf\u0103\u015foare o activitate creatoare un timp mai \u00eendelungat, f\u0103r\u0103 a mai aminti de faptul c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a omului devine mai frumoas\u0103 \u015fi mai plin\u0103 de satisfac\u0163ii;
dI. ac\u0163iunea de protejare a mediului natural \u015fi de asigurare a unei calit\u0103\u0163i corespunz\u0103toare a lui este \u00een acela\u015fi timp o ac\u0163iune de protejare a resurselor deoarece, pe de o parte, ea conserv\u0103 mediul natural necesar unei existen\u0163e umane \u015fi produc\u0163iei, iar pe de alt\u0103 parte, conduce la economii de resurse \u00eenl\u0103tur\u00e2nd risipa, utiliz\u00e2ndu-le mai complex sau recicl\u00e2nd de\u015feuri \u015fi efluen\u0163i care altfel ar fi ajuns \u00een mod d\u0103un\u0103tor \u00een mediu. Nu o dat\u0103, activitatea de protejare a mediului ridic\u0103 nivelul calit\u0103\u0163ii acestuia.
eI. dar nu numai at\u00e2t: prevenirea degrad\u0103rii mediului este mai pu\u0163in costisitoare dec\u00e2t cea de reparare a daunelor. Ca \u00eentotdeauna, profilaxia este, \u015fi aici, mai ieftin\u0103 dec\u00e2t terapia. Drept urmare, munca de protejare a mediului este o munc\u0103 productiv\u0103, care, men\u0163ine sau \u00eei red\u0103 valoarea ori creeaz\u0103 valoare nou\u0103 \u015fi produs intern net iar nu doar consumatoare.
Caracterul productiv, de men\u0163inere sau restaurare a valorii mediului, de creare a unei valori noi \u015fi astfel de produs intern net pe care \u00eel are activitatea de protec\u0163ie a mediului, constituie un element dintre cele mai importante ce trebuie luate \u00een considerare \u00een orice program de activitate economic\u0103.
La aceasta se adaug\u0103 \u00eenc\u0103 faptul c\u0103, internaliz\u00e2nd pe o cale sau alta cheltuielile necesare pentru protec\u0163ia mediului, se cunosc mai bine costurile totale ale fiec\u0103rei produc\u0163ii, iar recuperarea costurilor prin pre\u0163uri pune problema minimiz\u0103rii lor \u015fi a maximiz\u0103rii rezultatelor utile pe fiecare unitate de cheltuial\u0103 \u00een vederea protec\u0163iei mediului. La r\u00e2ndul ei, problema maximiz\u0103rii rezultatelor utile ale cheltuielilor de protec\u0163ie a mediului ridic\u0103, inevitabil, cu deosebit\u0103 for\u0163\u0103, pe aceea c\u0103 progresul tehnic trebuie s\u0103 fie \u00een acela\u015fi timp \u015fi progres economic \u015fi progres ecologic.
Caracterul productiv, de men\u0163inere sau restituire a valorii mediului, ca \u015fi de creare a unor valori noi \u015fi, astfel, de produs intern net, pe care \u00eel are activitatea mediului, constituie un element dintre cele mai importante ce trebuie luate \u00een considerare \u00een orice program de dezvoltare economic\u0103. Ca urmare a celor ar\u0103tate, apare necesar ca desf\u0103\u015furarea produc\u0163iei s\u0103 aib\u0103 loc \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t materia s\u0103 fie utilizat\u0103, dac\u0103 este posibil, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se epuizeaz\u0103 c\u0103ile de introducere, \u00een circuitul economic – cu respectarea regulilor ecologice – a oric\u0103rui de\u015feu sau efluent, restul final urm\u00e2nd – dac\u0103 nu poate fi evitat – s\u0103 fie redus la minimum.
Iar toate acestea privesc nu numai industria, ci \u015fi agricultura, transportul, turismul \u015f.a.m.d.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Este un lucru elementar, dar fundamental, acela c\u0103 omul nu se afl\u0103 \u00een afara legilor care guverneaz\u0103 via\u0163a pe planeta noastr\u0103, ci, din contra, c\u0103 orice vietate p\u0103m\u00e2ntean\u0103 s-a format, s-a dezvoltat \u015fi se va dezvolta \u00een interac\u0163iune cu mediul natural.\u00centreaga mi\u015fcare a fenomenelor \u015fi proceselor din sfera raportului om-natur\u0103 este indisolubil legat\u0103 de \u00eenaintarea […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89967"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89967"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89967\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89967"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89967"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89967"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}