{"id":89641,"date":"2018-02-16T21:31:00","date_gmt":"2018-02-16T21:31:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:35:53","modified_gmt":"2023-01-06T20:35:53","slug":"premisele-formarii-statelor-medievale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/16\/premisele-formarii-statelor-medievale\/","title":{"rendered":"Premisele form\u0103rii statelor medievale rom\u00e2ne\u015fti."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Odat\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u00ad\u015firea procesului de formare a poporului rom\u00e2n \u015fi a limbii rom\u00e2ne (secolele VIII-IX) \u00een istoria ce se scria \u00een spa\u0163iul Carpato-Danubian-Pontic \u00eencepe o nou\u0103 etap\u0103 -constituirea statelor medievale rom\u00e2ne\u015fti.<\/span> <\/span>Formarea statelor medievale rom\u00e2ne\u015fti este, \u00een primul r\u00e2nd, rezultatul ac\u0163iunii mai multor factori interni: formarea rela\u0163iilor feudale, necesitatea protej\u0103riii averii acumulate de diferitele p\u0103turi sociale, a reglement\u0103rii rela\u0163iilor dintre aceste p\u0103turi, a ap\u0103r\u0103rii c\u0103ilor comericiale interna\u0163ionale care str\u0103b\u0103teau spa\u0163iul rom\u00e2nesc \u015fi a centrelor de comer\u0163 intern (iarmaroace, a\u015fez\u0103ri or\u0103\u015fene\u015fti), a valorific\u0103rii economice a noilor terenuri etc.<\/span> Premisele interne au fost favorizate de anumite \u00eemprejur\u0103ri externe. Astfel, \u00een perioada care a urmat dup\u0103 invazia t\u0103tarilor din 1241 a fost lichidat\u0103 pentru o vreme hegemonia regatului maghiar la sud \u015fi est de Carpa\u0163i, ceea ce a permis forma\u0163iunilor statale rom\u00e2ne\u015fti din aceast\u0103 zon\u0103 s\u0103 evolueze spre \u00eent\u0103rirea propriei organiz\u0103ri interne \u015fi extinderea lor teritorial\u0103.<\/span><\/div>\n
Constituirea statelor medievale rom\u00e2ne\u015fti a decurs \u00een c\u00e2teva etape: unificarea teritorial\u0103, formarea structurilor sociale, a institu\u0163iilor centrale statale de guvernare \u015fi ob\u0163inerea independen\u0163ei, recunoscut\u0103 de \u0163\u0103rile vecine.<\/span><\/div>\n
Procesul de formare a statelor rom\u00e2ne\u015fti \u015fi-a g\u0103sit expresie \u00een formula acceptat\u0103 de istorici despre evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti de la sat la stat. <\/i>Aceast\u0103 formul\u0103 explic\u0103 esen\u0163a procesului care a avut la baz\u0103 consolidarea ob\u015ftei s\u0103te\u015fti (\u00een frunte cu juzi sau cnezi) ca form\u0103 ini\u0163ial\u0103 de organizare social\u0103 \u015fi autoadministrare \u00een perioada de dup\u0103 retragerea legiunilor romane din Dacia.<\/span><\/div>\n
Interesele comune de ap\u0103rare \u015fi de valorificare a terenurilor agricole serveau drept baz\u0103 pentru unirea mai multor ob\u015fti \u00een uniuni de ob\u015fti cu o c\u0103petenie unic\u0103 \u00een frunte, numit\u0103 voievod, cnez, ban. <\/i>Uniunile de ob\u015fte se numeau “\u0163\u0103ri” <\/i>(din latinescul-terra). <\/i>Marele istoric rom\u00e2n Nicolae lorga a numit aceste “\u0163\u0103ri”- Romanii populare, <\/i>\u00een izvoarele istorice str\u0103ine ele se mai numeau Vlahii, <\/i>adic\u0103 \u0163ari ale rom\u00e2nilor, deoarece str\u0103inii, dup\u0103 cum am demonstrat deja (vezi capitolul 5) \u00eei numeau pe rom\u00e2ni “vlahi”, cu diferite derivate ale acestei denumiri. Istoricii au atestat circa 20 de asemenea “\u0163\u0103ri”, care acopereau \u00eentreg spa\u0163iul locuit de rom\u00e2ni. Romaniile populare erau, astfel, forma\u0163iuni teritorial-politice incipiente \u015fi prezentau o form\u0103 de organizare teritorial-administrativ\u0103 autonom\u0103 \u00een condi\u0163iile lipsei unui stat unitar.<\/span><\/div>\n
Necesit\u0103\u0163ile de ap\u0103rare \u00een fa\u0163a incursiunilor r\u0103zboinice ale migratorilor au dus la apari\u0163ia unei forme mai avansate \u00een compara\u0163ie cu uniunile de ob\u015fti. Acestea erau voievodatele, cnezatele <\/i>\u015fi banatele, <\/i>forma\u0163iuni, ce \u00eentruneau c\u00e2teva uniuni de ob\u015fti, av\u00e2nd \u00een frunte un cneaz, voievod <\/i>(din slav\u0103-conduc\u0103tor de oaste), un ban <\/i>etc. Faptul c\u0103 aceste forma\u0163iuni erau preponderent numite \u00een termeni slavi, permite de a conchide c\u0103 constituirea lor s-a produs \u00een perioada asimil\u0103rii elementului slav la nord de Dun\u0103re \u00een secolele VII-VIII.<\/span><\/div>\n
Forma\u0163iuni statale incipiente rom\u00e2ne\u015fti. <\/span><\/b>Cele mai vechi informa\u0163ii despre voievodatele rom\u00e2ne\u015fti se refer\u0103 la teritoriul Transilvaniei. Aceasta se l\u0103mure\u015fte prin faptul c\u0103 dup\u0103 896 ungurii au migrat din stepele nord-pontice \u00een Panonia unde au venit \u00een contact cu rom\u00e2nii. Pe m\u0103sura extinderii lor teritoriale \u00een direc\u0163ia Tran\u00adsilvaniei, ei s-au ciocnit cu forma\u0163iunile politice locale rom\u00e2ne\u015fti, \u00een cronica maghiar\u0103 “Gesta Hungarorum” (“Faptele ungurilor”), scris\u0103 de un notar anonim (numit de istorici Anonymus) <\/i>al regelui Bela (dup\u0103 opinia majorit\u0103\u0163ii istoricilor este vorba de Bela al III-lea, 1173-1196) se vorbe\u015fte despre trei voievodate rom\u00e2ne\u015fti: voevodatul lui Menumorut <\/i>(\u00een Cri\u015fana, cu centrul la Biharea), voievodatul lui Gelu <\/i>(pe podi\u015ful Transilvaniei, cu centrul posibil la D\u0103b\u00e2ca) \u015fi voievodatul lui Glad <\/i>(\u00een Banat, \u00eentre Mure\u015f \u015fi Dun\u0103re, cu centrul la Cuvin).<\/span><\/div>\n
Unii istorici, mai ales maghiari, sunt de p\u0103rere c\u0103 detaliile privind luptele b\u0103\u015fti-na\u015filor rom\u00e2ni cu ungurii, expuse cu lux de am\u0103nunte de c\u0103tre cronicar, ar putea fi  imaginare. Dar \u015fi \u00een acest caz cert este faptul c\u0103 Anonymus se bazeaz\u0103 pe tradi\u0163ia existent\u0103 \u00een mediul maghiarilor despre rezisten\u0163a opus\u0103 la venirea lor \u00een Transilvania de c\u0103tre rom\u00e2nii b\u0103\u015ftina\u015fi (organiza\u0163i \u00een voievodate).<\/span><\/div>\n
De\u015fi aceste voievodate au fost supuse de c\u0103tre maghiari, totu\u015fi un secol mai t\u00e2rziu \u00een Transilvania sunt atestate alte dou\u0103 noi forma\u0163iuni statale: una cu centrul la Alba lulia (B\u0103lgrad), \u00een frunte cu Gyla, \u015fi alta \u00een Banat, fiind condus\u0103 de Antum,<\/span><\/div>\n
\u2022 descendent din familia lui Glad, vasal al Imperiului Bizantin. Cu timpul \u015fi aceste voievodate au fost supuse de Regatul maghiar.<\/span><\/div>\n
Prezen\u0163a compact\u0103 a rom\u00e2nilor \u00een Transilvania i-a determinat pe regii maghiari s\u0103 cuate a c\u00e2\u015ftiga loialitatea c\u0103peteniilor locale. Cu acest scop \u00een Transilvania a fost p\u0103strat\u0103 o autonomie intern\u0103. Ea avea \u00een frunte un voievod, <\/i>fiind numit\u0103 voievodat.<\/i><\/span><\/div>\n
Dar \u015fi dup\u0103 constituirea voievodatului \u00eenc\u0103 mult\u0103 vreme s-au p\u0103strat formele rom\u00e2ne\u015fti de organizare teritorial-administrativ\u0103 -“\u0163\u0103rile” (\u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului, \u0162ara Maramure\u015fului, \u0162ara Ha\u0163egului, \u0162ara B\u00e2rsei etc.).<\/span><\/div>\n
\u00centre anii 1211-1225 pe teritoriul \u0162\u0103rii B\u00e2rsei regele maghiar a dislocat Ordinul cavaleresc religios al loni\u0163ilor, str\u0103mutat din Palestina. Teutonii, \u00eens\u0103, refuzau s\u0103 se supun\u0103 autorit\u0103\u0163ii regale \u015fi la ordinul papei ei au fost din nou str\u0103muta\u0163i, de aceast\u0103 dat\u0103 \u00een \u0162inuturile Baltice.<\/span><\/div>\n
Dac\u0103 loni\u0163ii n-au contribuit la consolidarea pozi\u0163iilor regelui maghiar \u00een Transilvania, apoi acest rol le-a revenit coloni\u015ftilor secui (de origine turanic\u0103) \u015fi germanici, numi\u0163i sa\u015fi (adic\u0103 saxoni, deoarece o mare parte dintre ei erau originari din Saxonia). Ei aveau o autonomie administrativ\u0103 (numit\u0103 “scaune s\u0103sesti <\/i>\u015fi “scaune secuie\u015fti”) <\/i>\u015fi sus\u0163ineau politica regelui \u00een voievodat.<\/span><\/div>\n
Dac\u0103 “\u0163\u0103rile” rom\u00e2ne situate \u00een Transilvania au avut de \u00eenfruntat expansiunea maghiar\u0103, apoi forma\u0163iunile statale de la sud \u015fi est de Carpa\u0163i s-au confruntat cu un nou val de migratori. Pe la mijlocul secolului al Xl-lea \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc s-au deplasat pecinegii, <\/i>popula\u0163ie de origine turanic\u0103, apoi \u00een secolul al Xl-lea au urmat cumanii, <\/i>un alt neam turanic.<\/span><\/div>\n
Rom\u00e2nii au c\u0103utat s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 rela\u0163ii pa\u015fnice cu migratorii. Conducerea forma\u0163iunilor statale de la est \u015fi sud de Carpa\u0163i \u00eendeplinea func\u0163ia de mediere \u00een rela\u0163iile rorn\u00e2no-turanice, organiz\u00e2nd colectarea d\u0103rilor pentru invadatori.<\/span><\/div>\n
\u00cen secolul al Xl-lea pecinegii de la Dun\u0103rea de Jos au \u00eentreprins ac\u0163iuni antibizantine. Ca urmare, pecinegii, \u00eempreun\u0103 cu popula\u0163ia eterogen\u0103 din Dobrogea, printre care \u015fi rom\u00e2ni, au participat la organizarea a trei forma\u0163iuni politice, conduse de Tatos, Sesthlav \u015fi Staza. Unii istorici \u00eei socot pe aceste c\u0103petenii conduc\u0103tori ai unor forma\u0163iuni politice rom\u00e2ne\u015fti, \u00een ultimul timp a fost expus\u0103 \u015fi p\u0103rerea c\u0103 ei puteau fi pecinegi care au colaborat cu popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 local\u0103. Alte triburi de migratori-cumanii, \u00eempreun\u0103 cu o mul\u0163ime de alia\u0163i (inclusiv \u015fi rom\u00e2ni nord-dun\u0103reni), au colaborat, la r\u00e2ndul lor, cu rom\u00e2nii de la sud de Dun\u0103re, care \u00een anii 1185-1186, condu\u015fi de trei fra\u0163i – Petru, Asan \u015fi loni\u0163\u0103, s-au r\u0103sculat \u00eempotriva Bizan\u0163ului. Biruin\u0163a r\u0103scula\u0163ilor a pus temeiul Imperiului Rom\u00e2no-Bulgar (sau al doilea tarat bulgar). Rom\u00e2nii \u00eempreun\u0103 cu bulgarii au participat la crearea acestei structuri statale, iar loni\u0163\u0103 Caloian a fost recunoscut \u00eemp\u0103rat de c\u0103tre papa Inocen\u0163iu al III-lea, invoc\u00e2nd originea roman\u0103 a lui loni\u0163\u0103. \u00een timpul domniei urma\u015filor lui loni\u0163\u0103 acest stat devine bulgar. Rela\u0163iile lui cu cumanii \u015fi extinderea st\u0103p\u00e2nirii Imperiului la nord de^Dun\u0103re s-au r\u0103sfr\u00e2nt \u015fi asupra popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti din spa\u0163iul Carpato-Dun\u0103rean, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 la riord de Dun\u0103re se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte scrisul slav chirilic \u015fi liturghia \u00een limba slavon\u0103. Prin intermediul statului sud-slav p\u0103trund \u015fi anumite elemente bizantine de organizare a institu\u0163iilor statale la rom\u00e2ni, inclusiv a domniei (dup\u0103 modelul bazileilor bizantini \u015fi \u0163arilor bulgari).<\/span><\/div>\n
Astfel, conform ultimelor viziuni ale istoricilor rom\u00e2ni, asupra procesului de constituire a statelor medievale rom\u00e2ne\u015fti, de r\u00e2nd cu tradi\u0163ia autohton\u0103 a Romaniilor populare, un anumit rol l-au jucat influen\u0163a bizantino-subslav\u0103 \u015fi prezen\u0163a migratorilor turanici. Cumanii au \u00eempiedicat expansiunea Regatului maghiar la sud \u015fi est de Mun\u0163ii Carpa\u0163i, oferind rom\u00e2nilor posibilitatea s\u0103-\u015fi creeze forma\u0163iuni statale proprii, care pl\u0103teau tribut migratorilor.<\/span><\/div>\n
Formarea \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. <\/span><\/b>Formarea statului medieval \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 a cunoscut c\u00e2teva etape. Forma\u0163iuni politice incipiente – uniuni de ob\u015fti – au fost atestate \u00een izvoarele slave sub denumirea de Vla\u015fca, Codrii Vl\u0103siei (\u0162ara Vl\u0103\u015fiei) etc., adic\u0103 \u0163\u0103ri ale rom\u00e2nilor.<\/span><\/div>\n
\u00cen deceniile care au urmat dup\u0103 invazia t\u0103taro-mongol\u0103, izvoarele istorice ne comunic\u0103 despre forma\u0163iuni statale \u00eentre Carpa\u0163i \u015fi Dun\u0103re cu un caracter mai avansat. Astfel, \u00een anul 1247 regele maghiar preconiza s\u0103 amplaseze \u00een Banat \u015fi Oltenia Ordinul religios al loni\u0163ilor. Printr-o diplom\u0103 special\u0103 cavalerilor ioni\u0163i li s-au acordat mari privilegii, dar ei a\u015fa \u015fi nu s-au stabilit aici. Din diplom\u0103 afl\u0103rn c\u0103 \u00een spa\u0163iul rezervat ioni\u0163ilor era situat\u0103 \u0162ara Severinului, care includea cnezatele lui loan \u015fi Farca\u015f (\u00een Oltenia), \u0162ara Litua, \u00een frunte cu voievodul Litovoi (pe Jiu), \u015fi voievodatul lui Seneslau (pe Arge\u015f).<\/span><\/div>\n
\u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XII<\/span>-lea, conform documentelor maghiare, un urma\u015f al lui Litovoi (purt\u00e2nd acela\u015fi nume) pentru anii 1272-1275 a unit la voievodatul s\u0103u teritoriul din dreapta Oltului \u015fi a refuzat s\u0103 recunoasc\u0103 suzeranitatea maghiar\u0103. Dar \u00een urma expedi\u0163iei regelui Ladislau al IV-lea (1272-1290), \u00eentreprins\u0103 \u00een 1277-1279 Litovoi este ucis, iar fratele s\u0103u B\u0103rbat – luat prizonier.<\/span><\/div>\n
Prima \u00eencercare de unificare politic\u0103 la sud de Cr\u0103pa\u0163i denot\u0103 faptul c\u0103 evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti se dezvolta \u00een direc\u0163ia statului medieval unificat.<\/span><\/div>\n
Crearea unui stat unificat era determinat\u0103 de mai mul\u0163i factori, \u00een primul r\u00e2nd, era necesar\u0103 asigurarea securit\u0103\u0163ii drumului comercial, care lega Europa Central\u0103 cu gurile Dun\u0103rii. Veniturile c\u0103p\u0103tate de la asigurarea comer\u0163ului pe acest drum au \u00eent\u0103rit for\u0163a economic\u0103 a voievodatelor rom\u00e2ne\u015fti. Diferen\u0163ierea social\u0103 din societatea rom\u00e2neasc\u0103 aflat\u0103 pe calea constituirii rela\u0163iilor feudale, determina la r\u00e2ndul ei necesitatea unui aparat administrativ puternic pentru a reglementa rela\u0163iile dintre diferitele p\u0103turi sociale, pentru a ap\u0103ra bunurile lor materiale de invazii str\u0103ine \u015fi infractori interni.<\/span><\/div>\n
De\u015fi regii maghiari \u00ee\u015fi impuneau suzeranitatea lor la sud de Carpa\u0163i, vecin\u0103tatea Hoardei de Aur nu le permitea s\u0103-\u015fi extind\u0103 st\u0103p\u00e2nirile \u00een aceast\u0103 zon\u0103. Domina\u0163ia mongol\u0103 dup\u0103 1241 era efectiv\u0103 numai \u00een teritoriile de sud-vest ale Moldovei, \u00een celelalte teritorii rom\u00e2ne\u015fti de la sud \u015fi est de Carpa\u0163i dependen\u0163a de mongoli se limita la plata unui tribut, \u00een schimb ace\u015ftia st\u0103vileau expansiunea maghiar\u0103 \u00een zon\u0103. Totodat\u0103, \u00een procesul evolu\u0163iei rela\u0163iilor mongolo-rom\u00e2ne, bazate pe colectarea birurilor de la popula\u0163ia autohton\u0103, s-a constituit aparatul administrativ local, preluat apoi de statul medieval rom\u00e2nesc. Astfel, domina\u0163ia mongol\u0103 a fost un factor accelerator pentru procesul de unificare politic\u0103 \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc.<\/span><\/div>\n
\u00cen cronicile muntene\u015fti \u00eenceputul procesului de unificare este legat de venirea legendarului Negru Vod\u0103 din \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului, care la 1290 “a desc\u0103lecat” (\u00eentemeiat) \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 cu centrul la C\u00e2mpulung, apoi la Arge\u015f. Legenda se bazeaz\u0103 pe tradi\u0163ia oral\u0103 despre str\u0103mutarea unor grupuri de rom\u00e2ni de peste mun\u0163i din cauza ofensivei feudalilor unguri \u00eempotriva obiceiurilor \u015fi institu\u0163iilor lor tradi\u0163ionale, \u00een realitate unificarea a fost \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de c\u0103tre c\u0103petenii militare locale \u00een decursul unei perioade \u00eendelungate (ceea ce nu exclude \u015fi unele imigr\u0103ri ale rom\u00e2nilor de peste mun\u0163i, factor permanent jn acea zon\u0103). Acest proces s-a \u00eencheiat sub domnia lui Basarab I (1324-1352). \u00een anul 1330 Basarab I a respins atacul regelui maghiar Carol-Robert, pornit s\u0103-i pedepseasc\u0103 pe vasalul s\u0103u “infidel”, care unise la st\u0103p\u00e2nirile sale Banatul Severinului (supus regelui).<\/span><\/div>\n
\u00cen localitatea numit\u0103 Posada <\/i>oastea maghiar\u0103 a fost nimicit\u0103 (9-12 octombrie 1330). Ca urmare, a fost \u00eentrerupt\u0103 dependen\u0163a vasal\u0103 de rege a voievodului rom\u00e2n. Victoria ob\u0163inut\u0103 a demonstrat c\u0103 statul nou ap\u0103rut prezint\u0103 o realitate politico-militar\u0103 la sud de Carpa\u0163i. Voievodul Basarab I a fost \u00eentemeietorul dinastiei Basara-bilor \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/span><\/div>\n
Formarea \u0162\u0103rii Moldovei, <\/span><\/b>\u00een secolele IX-XIII, \u00een spa\u0163iul situat \u00eentre Mun\u0163ii Carpa\u0163i \u015fi Nistru s-au desf\u0103\u015furat procese similare cu cele din teritoriile dintre Carpa\u0163i \u015fi Dun\u0103re. Cercet\u0103rile arheologice ne permit s\u0103 urm\u0103rim concentrarea popula\u0163iei \u00een jurul unor complexe teritoriale, ap\u0103rate de fortifica\u0163ii \u00een mai multe zone pe cursul inferior al Jijiei, Bahluiului \u015fi Prutului, \u00een regiunea dintre Prut \u015fi B\u00e2rlad, pe teritoriuldintre Prut \u015fi Nistru – pe valea Ciuhurului, \u00een regiunea codrilor (teritoriul viitorului \u0163inut L\u0103pu\u015fna-Orhei) etc.<\/span><\/div>\n
Izvoarele istorice con\u0163in unele informa\u0163ii despre forma\u0163iuni politice \u00een aceast\u0103 zon\u0103. \u00een vestitul poem german “C\u00e2ntecul Nibelungilor” se poveste\u015fte despre o “\u0162ar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103” \u00een frunte cu ducele Rumunc, nume derivat de la denumirea etnic\u0103 a poporului-rum\u00e2n.<\/span><\/div>\n
\u00cen vecin\u0103tatea cnezatului Hacici a fost atestat\u0103 o “\u0163ar\u0103 a bolohovenilor” (adic\u0103 a “volohovenilor”), a rom\u00e2nilor, \u00eentre anii 1231-1257 bolohovenii au luptat cu Cnezatul Halici, fiind ajuta\u0163i de mongoli.<\/span><\/div>\n
Despre trei forma\u0163iuni politice vechi, uniuni de ob\u015fti: Vrancea, C\u00e2mpulung \u015fi Thigheci a relatat Dimitrie Cantemir. Aceste forma\u0163iuni teritoriale \u015fi-au p\u0103strat specificul lor \u00een decursul \u00eentregului ev mediu, form\u00e2nd de r\u00e2nd cu alte “\u0163\u0103ri” baza pe care s-a constituit statul medieval moldovenesc.<\/span><\/div>\n
\u00cen lucr\u0103rile istoricilor au mai fost men\u0163ionate “Cnezatul b\u00e2rladnicilor” \u015fi “\u0162ara brodnicilor”. Numele primei forma\u0163iuni este legat de cel al cneazului Ivan Rostislavovici din Zvenlgorod, care \u00een 1144 a fugit la sudul p\u0103m\u00e2nturilor dintre Nistru \u015fi Carpa\u0163i, stabilindu-se \u00een regiunea B\u00e2rladului. Istoricii \u00eenclin\u0103 spre p\u0103rerea c\u0103 aflarea cneazului rus \u015fi a tovar\u0103\u015filor lui de lupt\u0103, numi\u0163i “b\u00e2rtadnici”, pe teritoriul Moldovei a fost un eveniment temporarf\u0103r\u0103 urm\u0103ri politice semnificative.<\/span><\/div>\n
\u00cen anul 1222, \u00eentr-un^act emis de regele ungar Andrei al H-lea, la sudul Moldovei este men\u0163ionat\u0103 “\u0162ara (p\u0103m\u00e2ntul) brodnicilor”. \u00een 1223, brodnicii condu\u015fi de voievodul lor Plosc\u00e2nea au participat \u00een b\u0103t\u0103lia de la Kalka (1223) de partea mongolilor.<\/span><\/div>\n
Originea etnic\u0103 a brodnicilor nu este clar\u0103. Ei au fost considera\u0163i slavi semlnomazi, rom\u00e2ni, sau o popula\u0163ie mixt\u0103, alc\u0103tuit\u0103 din rom\u00e2ni, slavi \u015fi cumani. Unii istorici consider\u0103, c\u0103 numele brodnicilor ar proveni de la “brod” (\u00een l. slav\u0103 – “vad”), acestea fiind b\u0103\u015ftina\u015fi rom\u00e2ni aveau func\u0163ia de podari la trecerea peste r\u00e2uri. Ultima p\u0103rere poate fi acceptat\u0103, deoarece mai t\u00e2rziu, \u00een secolele XV-XVI, la Dun\u0103re \u015fl Nistru era demult stabilit\u0103 o popula\u0163ie local\u0103, care deservea trec\u0103torile.<\/span><\/div>\n
Procesul de unificare politic\u0103 a p\u0103m\u00e2nturilor de la est de Carpa\u0163i este \u00eens\u0103, legat direct nu de forma\u0163iunile nominalizate, ci de una care a ap\u0103rut la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XlII-lea, \u00een timpul domniei regelui maghiar Ladislau al IV-lea (1272-1290), \u00een valea r\u00e2ului Moldova, afluent al \u015eiretului. La 1308, \u00een “Cronica rimat\u0103 a lui Ottocar de Styria” este men\u0163ionat un “voievod rom\u00e2n (vlah) de peste mun\u0163i”, adic\u0103 de la est de Carpa\u0163i. Din aceast\u0103 zon\u0103 au venit la 1325 rom\u00e2nii (volohi!) care au participat la o campanie a polonezilor contra Brandenburgului. Voievodatul numit “Valahia”, cu centrul la \u015eiret, este men\u0163ionat \u00een 1340 \u00eentr-o scrisoare a c\u0103lug\u0103rilor mineri\u0163i c\u0103tre Papa de la Roma.<\/span><\/div>\n
Cronicile moldovene\u015fti, ca \u015fi cele ungure\u015fti, leag\u0103 constituirea Voievodatului Moldovei de legenda lui Dragos. A\u015fa cum Negru Vod\u0103 sosise \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 din \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului, \u015fi Dragos a venit din \u0162ara Maramure\u015fului \u00een timpul v\u00e2n\u0103torii unui bour la est de Carpa\u0163i, unde \u00een valea r\u00e2ului Moldova a “desc\u0103lecat” \u0162ara Moldovei.<\/span><\/div>\n
Legenda \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte expresie \u00een stema Moldovei – cap de bour, dar mai mult nu este confirmat\u0103 de realit\u0103\u0163ile istorice. P\u0103m\u00e2nturile de la est de Carpa\u0163i erau permanent populate de autohtoni. De\u015fi \u00eentre popula\u0163ia Moldovei \u015fi a Maramure\u015fului \u00een evul mediu au existat rela\u0163ii foarte diverse, constituirea statului independent a fost un proces l\u0103untric, care s-a desf\u0103\u015furat similar \u015fi \u00een alte teritorii rom\u00e2ne\u015fti \u00een direc\u0163ia unific\u0103rii \u015fi emancip\u0103rii lor politice.<\/span><\/div>\n
C\u00e2t prive\u015fte personalitatea lui Dragos, date precise despre timpul c\u00e2nd a domnit lipsesc. Unii istorici sunt de p\u0103rere c\u0103 el s-a situat \u00een fruntea voievodatului din Valea Moldovei \u00eenc\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIH-lea.<\/span><\/div>\n
Al\u0163i istorici Insist\u0103 c\u0103 voievodul maramure\u015fean Dragos a fost impus la domnie de c\u0103tre regele maghiar dup\u0103 anul 1345, c\u00e2nd avuse loc campania sa la est de Carpa\u0163i. Campania a fost reu\u015fit\u0103 \u015fi voievodatul din Valea Moldovei a devenit vasal al regelui. Ultima viziune este cea mai des acceptat\u0103 \u00een istoriografia rom\u00e2neasc\u0103; de\u015fi discu\u0163iile controversate continu\u0103. Dragos a fost urmat la domnie de fiul s\u0103u Sas.<\/span><\/div>\n
O a doua etap\u0103 \u00een constituirea statului medieval moldovenesc este legat\u0103 de numele voievodului maramure\u015fan Bogdan din Cuhea. Dup\u0103 o lupt\u0103 \u00eendelungat\u0103 pentru p\u0103strarea libert\u0103\u0163ilor rom\u00e2nilor din Maramure\u015f, el a trecut mun\u0163ii \u00eempreun\u0103 cu ceata sa militar\u0103, stabilindu-se \u00een Moldova, de unde l-a izgonit pe Bale, fiul lui Sas.<\/span><\/div>\n
Data la care s-a produs acest eveniment continu\u0103 s\u0103 fie discutat\u0103 de istorici. Conform unei opinii evenimentul a avut loc la 1359, c\u00e2nd a fost concomitent respins\u0103 \u015fi o \u00eencercare a polonilor de a pune st\u0103p\u00e2nire pe voievodatul moldovenesc, fapt relatat de cronicarul polon Ian Dlugosz.<\/span><\/div>\n
Al\u0163i istorici sunt de p\u0103rere c\u0103 momentul alung\u0103rii lui Bale nu putea fi anul 1359, deoarece aceast\u0103 dat\u0103 nu este \u00een concordan\u0163\u0103 cu un document maghiar din 20 martie 1360, \u00een care se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 un alt Dragos – cel din Gule\u015fti, a readus sub suzeranitatea regelui maghiar “\u0163ara noastr\u0103 a Moldovei”; deci, voievodatul nu reu\u015fise \u00eenc\u0103 s\u0103-\u015fi capete independen\u0163a, \u00een alt document din 2 februarie 1365 se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 Bale este desp\u0103gubit pentru pierderea posesiunilor sale din Moldova prin miluirea lui de c\u0103tre rege cu domeniile lui Bogdan din Cuhea, care deja plecase \u00een Moldova. Ca urmare. Bogdan a venit \u00een Moldova \u00eentre anii 1360-1365. Sunt accepta\u0163i ca fiind verosimi anii 1363-1364.<\/span><\/div>\n
Este cert faptul c\u0103 pe la mijlocul secolului al XlV-lea prin ac\u0163iunea lui Bogdan a fost \u00eenl\u0103turat\u0103 suzeranitatea regelui maghiar \u015fi Voievodatul Moldovei a devenit stat independent. Chiar la \u00eenceputul domniei sale Bogdan a unificat voievodatul din Valea Moldovei cu cel de la Suceava-R\u0103d\u0103u\u0163i, apoi cu \u0162ara \u015eepeni\u0163ului, cu cet\u0103\u0163ile ei de la Hmilov, Te\u0163ina \u015fi Hotin pe Nistru. Statul constituit – \u0162ara Moldovei – mai era numit \u015fi \u0162ara de Sus, deoarece \u00een partea de sud-est a spa\u0163iului Carpato-Nistrean-Pontic, dar \u015fi dincolo de Nistru (\u00een Podolia Mic\u0103), exista o alt\u0103 forma\u0163iune statal\u0103, numit\u0103 \u0162ara de Jos, care includea teritoriile eliberate de sub domina\u0163ia t\u0103tar\u0103. La 1386 aici era domn voievodul Costea. \u00een anul urm\u0103tor, 1387, \u00een timpul domniei lui Petru Mu\u015fat (1375-1391) \u0162ara de Sus \u015fi \u0162ara de Jos au fost unificate. \u0162ara Moldovei a mai inclus \u00een componen\u0163a sa \u015fi “culuarul unguresc” – o por\u0163iune de teritoriu la Curbura Carpa\u0163ilor, care unea st\u0103p\u00e2nirile ungare cu gurile Dun\u0103rii \u015fi separa Moldova de \u0162ara Rom\u00e2\u00adneasc\u0103. Contopirea \u0162\u0103rii de Sus cu \u0162ara de Jos a \u00eensemnat \u00eencheierea procesului de formare a statului moldovenesc. La sf\u00e2r\u015fitul secolului al XlV-lea teritoriul \u0162\u0103rii Moldovei ajunge p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103.<\/span><\/div>\n
Prin Moldova trecea un drum comercial care unea Marea Baltic\u0103 cu Marea Neagr\u0103. Acest drum, numit apoi “drum moldovenesc”, era protejat de statul moldo\u00advean, care beneficia pe aceast\u0103 cale de anumite avantaje economice.<\/span><\/div>\n
\u00centemeierea statului dobrogean. <\/span><\/b>Formarea statelor rom\u00e2ne\u015fti se \u00eencheie cu cea a statului dobrogean situat \u00eentre Dun\u0103re \u015fi Marea Neagr\u0103, \u00een timpul domniei \u0163arului bulgar loan Asan al H-lea (1218-1241) aici este situat\u0103 “\u0162ara C\u0103rvunei”, unitate politic\u0103 aflat\u0103 sub autoritatea religioas\u0103 a Patriarhiei din Constantinopol.<\/span><\/div>\n
\u00cen anul 1346 este men\u0163ionat drept conduc\u0103tor al statului dobrogean – Balica, urmat dup\u0103 1350 de Dobrotici. Ultimul extinde teritoriul statului s\u0103u p\u00e2n\u0103 la gurile Dun\u0103rii, intr\u00e2nd \u00een conflict cu negustorii genovezi de la Vicina \u015fi Chilia. Urma\u015ful lui Dobrotici-Ivanco, \u00eencheie un tratat de pace \u015fi comer\u0163 cu genovezii, bate moned\u0103 proprie, \u00een 1388, Ivanco particip\u0103 la luptele cu otomanii, c\u0103z\u00e2nd \u00een timpul b\u0103t\u0103liei.<\/span><\/div>\n
Tot atunci domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti Mircea cel B\u0103tr\u00e2n a luat \u00een st\u0103p\u00e2nire \u0162ara Dobrogei. Acest eveniment contura \u00eenceputul unui proces de unificare a \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne, care nu s-a desf\u0103\u015furat din cauza condi\u0163iilor externe nefavorabile. Dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani de via\u0163\u0103 unitar\u0103 \u00een componen\u0163a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, Dobrogea, ca \u015fi alte teritorii balcanice, a fost inclus\u0103 \u00een componen\u0163a Imperiului otoman.<\/span><\/div>\n
Importan\u0163a istoric\u0103 a constituirii statelor medievale rom\u00e2ne\u015fti. <\/span><\/b>Con<\/span>–stituirea statelor medievale rom\u00e2ne\u015fti a fost un proces de lung\u0103 durat\u0103 \u015fi s-a realizat \u00een dou\u0103 etape: unificarea forma\u0163iunilor politice prestatale (a Romaniilor populare) sub autoritatea unuia dintre conduc\u0103torii acestora; apoi crearea institu\u0163iilor politice, admi<\/span>–nistrative \u015fi religioase, necesare afirm\u0103rii \u015fi ap\u0103r\u0103rii statului.<\/span><\/div>\n
Prima forma\u0163iune statal\u0103 \u00eentemeiat\u0103 a fost Voievodatul Transilvaniei, integrat teritorial Regatului maghiar \u00een urma expansiunii acestuia spre est. Rom\u00e2nii transil<\/span>–v\u0103neni au \u00eenceput s\u0103 fie obiectul unei politici de discriminare, care va duce \u00een cele din urm\u0103 la eliminarea lor din via\u0163a politic\u0103 a Transilvaniei.<\/span><\/div>\n
Celelalte dou\u0103 state rom\u00e2ne\u015fti (Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103) au reu\u015fit s\u0103 s<\/span>e emancipeze de sub domina\u0163ia mongol\u0103 \u015fi ungar\u0103, dob\u00e2ndind independen\u0163a politic\u0103 Procesul de unificare a statelor rom\u00e2ne\u015fti n-a atins nivelul cre\u0103rii unui stat unita independent.<\/span><\/div>\n
\u0162\u0103rile Rom\u00e2ne au avut drept focare constituitoare teritorii destul de \u00eendep\u0103r<\/span>–tate unul de altul. Atunci c\u00e2nd extinderea lor teritorial\u0103 a ajuns s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 (la Curbura Carpa\u0163ilor), ele erau deja state constituite, conduse de dinastii domne\u015fti proprii, fiind orientate \u00een rela\u0163iile politice externe \u00een diferite direc\u0163ii: \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 – spre Ungaria, iar Moldova- spre Polonia \u015fi Lituania. Cu timpul s-a format o tradi\u0163ie istoric\u0103, acceptat\u0103 de contemporani, o tradi\u0163ie a dou\u0103 \u0163\u0103ri separate cu propriile lor interese politice, sociale \u015fi economice externe, adic\u0103 a unui pluralism statal rom\u00e2nesc.<\/span><\/div>\n
Transilvania, datorit\u0103 a\u015fez\u0103rii sale geografice \u015fi situa\u0163iei de centru natural al neamului rom\u00e2nesc, \u00een urma instaur\u0103rii timpurii a domina\u0163iei regilor ungari, a fost exclus\u0103 din procesul de unificare politic\u0103 a rom\u00e2nilor. Dup\u0103 ce Dobrogea a fost cucerit\u0103 de Imperiul otoman, \u0162ara Moldovei \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 au continuat s\u0103 prezinte cele “dou\u0103 libert\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti” (dup\u0103 expresia lui N.Iorga), care au creat condi\u0163ii politice corespunz\u0103toare pentru o dezvoltare istoric\u0103 ne\u00eentrerupt\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Pe baza lor s-a \u00eenf\u0103ptuit unitatea plitic\u0103 a spa\u0163iului rom\u00e2nesc care s-a des\u0103v\u00e2r\u015fit la 1918.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Odat\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u00ad\u015firea procesului de formare a poporului rom\u00e2n \u015fi a limbii rom\u00e2ne (secolele VIII-IX) \u00een istoria ce se scria \u00een spa\u0163iul Carpato-Danubian-Pontic \u00eencepe o nou\u0103 etap\u0103 -constituirea statelor medievale rom\u00e2ne\u015fti. Formarea statelor medievale rom\u00e2ne\u015fti este, \u00een primul r\u00e2nd, rezultatul ac\u0163iunii mai multor factori interni: formarea rela\u0163iilor feudale, necesitatea protej\u0103riii averii acumulate de diferitele p\u0103turi sociale, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89641"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89641"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89641\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89641"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89641"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89641"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}