{"id":89618,"date":"2018-02-16T22:28:00","date_gmt":"2018-02-16T22:28:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:35:44","modified_gmt":"2023-01-06T20:35:44","slug":"cucerirea-daciei-de-catre-romani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/16\/cucerirea-daciei-de-catre-romani\/","title":{"rendered":"Cucerirea Daciei de c\u0103tre romani"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Preliminarii. <\/span><\/i><\/b>Adop\u0163iunea \u015fi apoi moartea lui Nerva l-au surprins pe Traian \u00een provinciile germanice, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la frontierele de pe Rin, din Pannonia \u015fi de pe Dun\u0103re p\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u015fitul anului 99. Aceast\u0103 lung\u0103 sta\u0163ionare la frontiere a preg\u0103tit expedi\u0163iile sale de mare anvergur\u0103. \u00cenainte de a se \u00eentoarce la Roma, \u00een iarna 98-99 e.n., Traian \u00eencepe un turneu de inspec\u0163ie, pe frontiera danubian\u0103. \u00cen “Panegiricul” s\u0103u, publicat \u00een timpul \u015fi dup\u0103 primul r\u0103zboi dacic, Pliniu subliniaz\u0103 c\u0103 astfel Traian intimida pe Decebal \u015fi \u00eei z\u0103d\u0103rnicea orice plan de nou\u0103 ac\u0163iune ofensiv\u0103. \u00cen realitate, Traian urm\u0103rea, mai ales, s\u0103 verifice \u015fi s\u0103 consolideze capacitatea de lupt\u0103 a legiunilor sta\u0163ionate \u00een zona danubian\u0103. Patru dintre acestea se aflau \u00een Pannonia (I Adiutrix, XII Gemina, XIV Gemina, XV Apollinaris), trei \u00een Moesia Superioar\u0103 (IV Flavia, II Adiutrix, VII Claudia) \u015fi \u00eenc\u0103 dou\u0103 \u00een Moesia Inferioar\u0103 (I Italica \u015fi V Macedonica). Traian inspecteaz\u0103 taberele acestor legiuni, for\u0163ele auxiliare \u015fi fortifica\u0163iile de la frontier\u0103. Totodat\u0103, el \u00eentreprinde lucr\u0103ri importante, cum ar fi: construirea sau numai terminarea construirii \u015foselei de pe malul sudic al Dun\u0103rii, la Cazane, care prelungea de fapt unele amenaj\u0103ri rutiere mai vechi.<\/span><\/div>\n
Cum atesta vestita inscrip\u0163ie “Tabula Traiana”, aceast\u0103 \u015fosea s-a realizat prin t\u0103ierea unor buc\u0103\u0163i de st\u00e2nc\u0103 iar podeaua sa a fost sus\u0163inut\u0103 de console de lemn fixate \u00een malul pietros. Noi fortifica\u0163ii au fost ridicate \u00een mai multe locuri. Toate aceste ac\u0163iuni f\u0103ceau parte dintr-un plan de preg\u0103tire a vastei campanii \u00eentreprinse \u00eempotriva dacilor. Nici chiar declara\u0163iile de pace, men\u0163ionate de Pliniu nu puteau \u00een\u015fela pe nimeni.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Primul razboi dacic<\/span><\/i><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
Cauze:<\/span><\/b><\/div>\n
– inten\u0163ia lui Traian de a sp\u0103la presupusa ru\u015fine rezultat\u0103 din tratatul \u00eencheiat \u00eentre Domi\u0163ian \u015fi daci.<\/span><\/div>\n
– Pliniu se refer\u0103 la dispre\u0163ul dacilor fa\u0163\u0103 de Imperiul Roman, prilejuit de stipula\u0163iile tratatului, lucru dovedit de incursiunile \u00een teritoriile romane.<\/span><\/div>\n
– de asemenea, Criton semnaleaz\u0103 c\u0103 Decebal umilise pe romani prin \u00eencheierea p\u0103cii din 89 e.n., consider\u00e2nd acest lucru ca pricin\u0103 fundamental\u0103 a r\u0103zboiului lui Traian \u015fi a cuceririi regatului dac.<\/span><\/div>\n
Decebal a folosit clauzele tratatului pentru a-\u015fi spori capacitatea de lupt\u0103. Astfel el a atras \u00een r\u00e2ndurile armatei dace un num\u0103r mare de transfugi recruta\u0163i dintre militarii romani cei mai destoinici. Dacii \u015fi-au fortificat puternic cet\u0103\u0163ile \u015fi au fabricat ma\u015fini de lupt\u0103 eficace. Armata dac\u0103, preg\u0103tit\u0103 de militari romani, deprindea tactica de lupt\u0103 roman\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Cauzele imediate ale cuceririi Daciei sunt: a) de ordin politico-militar; b) de natur\u0103 economic\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
a) Cauze de ordin politico-militar.<\/span><\/div>\n
– statul dac devenise prea puternic pentru ca romanii s\u0103 mai poat\u0103 asigura securitatea deplin\u0103 a frontierei danubiene.<\/span><\/div>\n
– Traian avea inten\u0163ia de a f\u0103uri \u00een Europa estic\u0103 o latinitate puternic\u0103, replic\u0103 a celei create \u00een Occident de Caesar \u015fi de August, Dacia urm\u00e2nd s\u0103 devin\u0103 un bastion<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
avansat al acestei latinit\u0103\u0163i, \u00een mijlocul vecinilor aprigi ai romanilor.<\/span><\/div>\n
– ap\u0103rarea provinciilor balcanice de triburile migratoare. Totodat\u0103, el nu voia s\u0103 lase \u00eentreg estul Imperiului \u00een sfera lingvistic\u0103-cultural\u0103 elenic\u0103 \u015fi spera s\u0103 creeze un r\u0103s\u0103rit latin, al\u0103turi de cel grecesc.<\/span><\/div>\n
– romanii doreau s\u0103 cucereasc\u0103 toate statele civilizate de la frontierele lor, numite “lumea locuit\u0103”, din care f\u0103ceau parte \u015fi dacii. Prin acest lucru se urm\u0103rea de fapt cucerirea regatului part, principalul stat civilizat.<\/span><\/div>\n
– Traian nu considera posibil\u0103 o ac\u0163iune de anvergur\u0103 \u00eempotriva par\u0163ilor, \u00eenainte de a-\u015fi fi asigurat spatele, adic\u0103 \u00eenainte de a fi lichidat primejdia constituit\u0103 de statul dac al lui Decebal.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
b) Cauze de ordin economic<\/span><\/div>\n
– aurul dacilor, bog\u0103\u0163iile subsolului \u015fi solului dacic, al minelor \u015fi ogoarelor sale, au determinat \u00een mare m\u0103sur\u0103 cucerirea Daciei, care astfel putea sus\u0163ine material celelalte campanii.<\/span><\/div>\n
– posibilitatea coloniz\u0103rii unor noi teritorii promitea solu\u0163ionarea par\u0163ial\u0103 a unor deparit\u0103\u0163i sociale \u015fi devierea unor nemul\u0163umiri.<\/span><\/div>\n
– linia Dun\u0103rii era mai u\u015for de ap\u0103rat dec\u00e2t o frontier\u0103 \u00een interiorul Daciei. Experien\u0163ele Imperiilor Bizantin \u015fi Otoman, dar \u015fi cele ale Imperiului Roman, o dovedesc.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Campaniile:<\/span><\/b><\/div>\n
Decebal \u015fi-a creat un abil sistem de alian\u0163e, care a dus la formarea unei ample coali\u0163ii antiromane, din care f\u0103ceau parte numeroase triburi dacice, germanice \u015fi sarmatice: \u00eendeosebi burii germanici \u015fi roxolanii. Se apreciaz\u0103 c\u0103 el a concentrat \u00eempotriva lui Traian o<\/span><\/div>\n
armat\u0103 format\u0103 din 160.000 de lupt\u0103tori (ceea ce la acea vreme \u00eensemna foarte mult), dintre care 140.000 erau daci \u015fi 20.000 proveneau din r\u00e2ndurile alia\u0163ilor s\u0103i. Decebal a \u00eencercat de asemenea s\u0103 stabileasc\u0103 o alian\u0163\u0103 cu par\u0163ii, chiar dac\u0103 nu cuno\u015fteau inten\u0163ia lui Traian de a-i ataca, dup\u0103 cucerirea Daciei.<\/span><\/div>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 construirea marelui drum militar \u015fi \u00eent\u0103rirea garnizoanelor \u015fi a fortifica\u0163iilor, Traian a s\u0103pat un canal lung de peste<\/span><\/div>\n
3 Km pe malul drept al Dun\u0103rii, \u00een zona dificil navigabil\u0103 de la Por\u0163ile de Fier, care urm\u0103rea s\u0103 asigure trecerea flotelor romane de pe Dun\u0103re (lucru atestat de descoperirea unei a doua “Tabula Traiana”). El \u015fi-a \u00eent\u0103rit armata \u015fi prin aducerea unor legiuni din alte teritorii care nu puneau probleme militare. For\u0163ele auxiliare au fost \u00eent\u0103rite cu unit\u0103\u0163i neregulate, “etnice”, recrutate din popula\u0163iile neromanizate, cum erau: maurii, asturii, sirienii, palmirienii, marcomanii, germanicii. For\u0163ele romane utilizate \u00een primul r\u0103zboi dacic \u00eensumau 120.000 de militari.<\/span><\/div>\n
Prima campanie \u00eencepe \u00een 25 martie 101. Ajuns la Dun\u0103re, Traian trece fluviul pe un pod de vase pe la Lederata (\u00een prezent Rama). Totodat\u0103, o a doua coloan\u0103 roman\u0103 a trecut Dun\u0103rea pe la Dierna (azi Or\u015fova) cu scopul de a se uni ulterior cu principalele for\u0163e expedi\u0163ionare.<\/span><\/div>\n
\u00cen timp ce dacii se retrag ad\u00e2nc \u00een interior, romanii \u00eenainteaz\u0103 sistematic \u00een Banat. Traian renun\u0163\u0103 la ideea unei \u00eenaint\u0103ri rapide spre Sarmizegetusa deoarece o solie \u00eel informeaz\u0103 c\u0103 burii \u015fi al\u0163i alia\u0163i ai dacilor (dacii din nord, care nu f\u0103ceau parte din statul lui Decebal) cer \u00eencheierea p\u0103cii cu Decebal. Trupele romane croiesc drumuri, ridic\u0103 poduri \u015fi \u00eenalt\u0103 castre, care le asigura ocuparea ferm\u0103 a \u0163\u0103rii \u015fi<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
leg\u0103tur\u0103 cu provinciile de la sudul Dun\u0103rii. For\u0163ele conduse de Traian \u00eenainteaz\u0103 spre nord, pe la Arcidava (V\u0103radia actual\u0103), Centum Putea, dup\u0103 care se \u00eentorc spre est, de la Berzovia (B\u00e2rzava) spre Ai(zi)zis (Pogonis), av\u00e2nd ca obiectiv principal Tibiscum. Aici se realizeaz\u0103 jonc\u0163iunea cu for\u0163ele pornite de la Dierna. De aici p\u0103trund pe valea Bistri\u0163ei, \u00eentr-un defileu \u00eengust \u015fi p\u0103duros, numit Poarta de Fier a Transilvaniei. \u00cen acest lung culoar, la Tapae, are loc prima confruntare important\u0103 \u00eentre cele doua trupe, \u00eenving\u0103tori ie\u015find romanii. Dacii se retrag, fiind defavoriza\u0163i de vreme, ca \u015fi romanii, \u015fi trimit solii de pace dar care sunt respinse.<\/span><\/div>\n
Romanii p\u0103trund \u00een depresiunea Ha\u0163egului \u015fi \u00eencep cucerirea cet\u0103\u0163ilor dacice din mun\u0163i, unde se aflau puternicele citadele de la Gr\u0103di\u015ftea, Coste\u015fti, Blidaru \u015fi Piatra Ro\u015fie. For\u0163ele lui Traian ajung \u00een fata unei cet\u0103\u0163i, pe zidurile c\u0103reia se aflau, \u00eenfipte \u00een pari, craniile prizonierilor romani, lua\u0163i \u00een timpul campaniilor lui Domi\u0163ian. Datorit\u0103 iernii Traian este obligat s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 \u015fi mai mult \u00eenaintarea, importante efective romane r\u0103m\u00e2n\u00e2nd s\u0103 ierneze \u00een Tara Ha\u0163egului.     Decebal    profit\u0103    de<\/span><\/div>\n
r\u0103gazul acordat de venirea iernii, \u00eencerc\u00e2nd o diversiune menit\u0103 s\u0103 \u00eei oblige pe romani s\u0103 se retrag\u0103 complet din Dacia. \u00cen acest scop, el a ob\u0163inut \u015fi sprijinul substan\u0163ial al alia\u0163ilor s\u0103i. Aceast\u0103 diversiune s-a produs \u00een iarna 101-102, \u00een Moesia Inferioar\u0103. Zona de ac\u0163iune a fost destul de larg\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u00eengloba Dobrogea \u015fi nordul Bulgariei actuale. For\u0163ele trimise de Decebal s-au unit cu burii cobor\u00e2\u0163i de-a lungul Carpa\u0163ilor r\u0103s\u0103riteni \u015fi cu roxolanii lui Susagus, foarte bine \u00eenarma\u0163i. Atacatorii trec cu dificultate Dun\u0103rea, c\u0103ci gheata se rupe sub greutatea lor \u015fi le pricinuie\u015fte pierderi serioase. Atac\u0103 zonele fortificate ale inamicilor slab ap\u0103rate de auxiliari romani, pe care le<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
prad\u0103 \u015fi jefuiesc, repurt\u00e2nd unele succese. Acest lucru determin\u0103 \u00eembarcarea lui Traian, \u00eempreun\u0103 cu o mare parte din unit\u0103\u0163ile din Dacia, care imediat ce debarc\u0103 se angajeaz\u0103 \u00een lupt\u0103 cu “barbarii”. Au loc 3 mari ciocniri, soldate cu mari pierderi de ambele tabere. Cea mai important\u0103 este cea de la Adamclisi, unde Traian a participat personal la b\u0103t\u0103lie, rup\u00e2ndu-\u015fi propriile ve\u015fminte pentru a confec\u0163iona bandaje pentru r\u0103ni\u0163i, \u015fi din care romanii au ie\u015fit \u00eenving\u0103tori. Astfel diversiunea moesian\u0103 este lichidat\u0103. Pentru consolidarea liniei Dun\u0103rii, \u00eemp\u0103ratul las\u0103 \u00een Moesia Inferioar\u0103 pe Laberius Maximus \u00een fruntea unei legiuni. \u00centre timp, Decebal atac\u0103 trupele din Tara Ha\u0163egului, sl\u0103bind astfel \u015fi mai mult trupele romane.<\/span><\/div>\n
A treia campanie are loc \u00een prim\u0103vara anului 102, c\u00e2nd romanii atac\u0103 din 4 direc\u0163ii. O coloan\u0103, condus\u0103 de \u00eemp\u0103rat, atac\u0103 prin Transilvania, din valea Mure\u015fului, cet\u0103\u0163ile dacice din M-\u0163ii Or\u0103\u015ftiei. \u00cenainteaz\u0103 de-a lungul Apei Ora\u015fului (Gr\u0103di\u015ftii) \u015fi cucere\u015fte<\/span><\/div>\n
una dup\u0103 alta cet\u0103\u0163ile dacice din mun\u0163i. Este luat\u0103 cu asalt fosta capital\u0103 a dacilor, cetatea de la Coste\u015fti.<\/span><\/div>\n
O alt\u0103 coloan\u0103 roman\u0103 p\u0103trunsese prin pasul V\u00e2lcan, de-a lungul Jiului, \u015fi \u00eenfr\u00e2nsese pe daci \u00een zona ora\u015fului Petro\u015fani.
O a treia coloan\u0103 p\u0103trunsese prin pasul Turnu Ro\u015fu, impun\u00e2nd dacilor pierderi grele \u015fi lu\u00e2nd mul\u0163i prizonieri. Aceast\u0103 coloan\u0103 se une\u015fte   cu    for\u0163ele   lui   Traian,<\/span><\/div>\n
continu\u00e2nd cucerirea cet\u0103\u0163ilor din mun\u0163i. Pentru a \u00eenfr\u00e2nge moralul dacilor \u015fi a le t\u0103ia resursele, romanii p\u00e2rjolesc satele autohtone. A patra coloan\u0103 atacase dinspre est sau nord-est, ocup\u00e2nd o cetate dacic\u0103 \u00een care se afla chiar sora lui Decebal. Si aceast\u0103 coloan\u0103 face jonc\u0163iunea cu grosul for\u0163elor romane conduse de Traian. Aceast\u0103 for\u0163\u0103 s-a confruntat cu armata dacic\u0103 \u00een apropiere de Sarmizegetusa. Ini\u0163ial romanii au fost pu\u015fi \u00een derut\u0103, dob\u00e2ndind foarte greu victoria cu ajutorul unor aristocra\u0163i daci tr\u0103d\u0103tori.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie, care epuizase ambele tabere, \u015fi venirea iernii, determin\u0103 pe Traian s\u0103-i acorde lui Decebal pacea solicitat\u0103, dar cu condi\u0163ii foarte aspre pentru daci.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n

Pacea din 102<\/span><\/h1>\n
<\/div>\n
Pentru a respecta privilegiile senatului, Traian nu acord\u0103 dacilor dec\u00e2t un armisti\u0163iu. Dacii sunt obliga\u0163i s\u0103 trimit\u0103 o ambasad\u0103 senatului la Roma, care \u00eencheie definitiv pacea cu ei. Dar aceast\u0103 pace stipula de fapt condi\u0163iile lui Traian.<\/span><\/div>\n
– Decebal trebuia s\u0103 predea armele, ma\u015finile de r\u0103zboi, tehnicienii \u015fi transfugii romani.<\/span><\/div>\n
– s\u0103-\u015fi demanteleze fortifica\u0163iile.<\/span><\/div>\n
– s\u0103 cedeze teritoriile cucerite de romani.<\/span><\/div>\n
– s\u0103 nu aib\u0103 al\u0163i prieteni \u015fi du\u015fmani dec\u00e2t pe cei ai romanilor.<\/span><\/div>\n
– s\u0103 nu mai recruteze osta\u015fi \u00een interiorul Imperiului Roman.
Xiphilin adaug\u0103 c\u0103 Decebal a consim\u0163it f\u0103r\u0103 voie”, \u015fi a primit pacea.<\/span><\/div>\n
Astfel capacitatea de ap\u0103rare a dacilor era considerabil redus\u0103 iar politica lor extern\u0103 disp\u0103ruse, fiind nevoi\u0163i s\u0103 se alinieze intereselor \u015fi ac\u0163iunilor romane.Au fost distruse cet\u0103\u0163ile de la Piatra Ro\u015fie, Blidaru \u015fi Sarmizegetusa Regia. \u00cen ce prive\u015fte teritoriile ocupate de romani \u015fi cedate prin tratatul de pace, acestea includeau o por\u0163iune din Tara Ha\u0163egului, sudul Banatului, teritorii din Oltenia \u015fi<\/span><\/div>\n
zone \u00eentinse din Muntenia \u015fi sudul Moldovei, ce au fost \u00eencorporate Moesiilor romane. Romanii au l\u0103sat \u015fi c\u00e2teva garnizoane \u00een diferite puncte esen\u0163iale ale teritoriului r\u0103mas lui Decebal, pentru a supraveghea aplicarea tratatului de pace. Ulterior aceste for\u0163e de ocupa\u0163ie au fost retrase,<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
dar pentru daci condi\u0163iile de pace r\u0103m\u00e2neau \u00eenc\u0103 zdrobitoare. \u00centorc\u00e2ndu-se la Roma, \u00een decembrie 102, Traian prime\u015fte numele de Dacicus, s\u0103rb\u0103torindu-\u015fi totodat\u0103 \u015fi triumful. Apar primele emisiuni monetare, ce \u00eel prezint\u0103, pe Traian \u00eentr-o cvadrig\u0103 triumfal\u0103, Dacia \u00een genunchi \u015fi oferind un scut lui Traian, un dac prosternat \u00eenaintea unei figuri ce simboliza senatul, pe l\u00e2ng\u0103 numeroase imagini ale trofeelor \u00eemp\u0103ratului. Prin acest lucru, Traian urm\u0103rea s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 opinia public\u0103 \u00een vederea celui de-al doilea r\u0103zboi dac.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n

Al  doilea razboi dacic<\/span><\/h2>\n
<\/div>\n
Pregatirile<\/span><\/b><\/div>\n
Traian, care fusese obligat de starea resurselor sale s\u0103 acorde dacilor pacea din 102 e.n., \u00eencepe s\u0103-\u015fi \u00eent\u0103reasc\u0103 sensibil linia Dun\u0103rii \u015fi teritoriile dacice ocupate. Personalul de conducere al provinciilor de la grani\u0163a cu statul dac este \u00eemprosp\u0103tat. Garnizoanele romane sunt pretutindeni \u00eent\u0103rite \u015fi mai ales \u00een Moesia<\/span><\/div>\n
Inferioar\u0103, pentru a se evite o noua diversiune ca cea din iarna anilor 101-102. Sunt sporite \u015fi bine antrenate trupele romane din Oltenia \u015fi Banat. \u00cen vederea asigur\u0103rii comunic\u0103rii intre cele dou\u0103 maluri ale Dun\u0103rii, Traian ordona construirea unui pod permanent de piatr\u0103, la Drobeta, punct care controla mai multe drumuri de acces spre centrul<\/span><\/div>\n
statului dac. Astfel, Apollodor a edificat intre 103 \u015fi 105, un pod de piatr\u0103 de dimensiuni gigantice pentru antichitate. Podul avea o<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
lungime de peste 1000m (1135m), era sus\u0163inut de 20 de picioare de piatr\u0103, iar la capete avea portaluri monumentale \u015fi bol\u0163i cu o deschidere de 33m. Dar aceste lucruri nu-i putea sc\u0103pa nici lui Decebal. Xiphilin relateaz\u0103 c\u0103 Decebal ordon\u0103 s\u0103 se fabrice arme, prime\u015fte din nou transfugi romani, trece la refacerea cet\u0103\u0163ilor distruse \u015fi la ridicarea unor fortifica\u0163ii. Sunt construite noi incinte pentru cet\u0103\u0163ile de la Blidaru \u015fi de la Piatra Ro\u015fie \u015fi este ref\u0103cut sistemul de ap\u0103rare al celei de la Coste\u015fti (distrus \u00een 102). Totodat\u0103, Decebal trimite solii la vecinii s\u0103i spre a propune constituirea unei mari coali\u0163ii antiromane, atac\u0103 pe iazygi, alia\u0163ii Romei, \u015fi le ocup\u0103 unele teritorii (Banatul vestic, care fusese anexat iazygilor dup\u0103 primul r\u0103zboi dacic). El respinge ultimatumul roman care \u00eei cerea s\u0103 predea armele \u015fi transfugii angaja\u0163i de el \u015fi trece la atac, \u00een primele luni ale anului 105, baz\u00e2ndu-se pe efectul surprizei, cu toate c\u0103 \u015ftia c\u0103 are \u015fanse de izb\u00e2nd\u0103 mai mici dec\u00e2t \u00een r\u0103zboiul din 101.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n

Inceputurile celui  de-al doilea razboi<\/span><\/h1>\n
<\/div>\n
Dacii declan\u015feaz\u0103 \u00een mod practic ostilit\u0103\u0163ile numai dup\u0103 ce primiser\u0103 \u015fi respinseser\u0103 ultimatumul roman, destinat s\u0103-i dezarmeze \u015fi s\u0103 le stopeze preg\u0103tirile de r\u0103zboi. Decebal atac\u0103 garnizoanele romane de pe teritoriile cedate \u00een 102 \u015fi \u00eentinde o curs\u0103 lui Cneus Pompeius Longinus, fost guvernator \u00een Moesia Superioara<\/span><\/div>\n
 \u015fi \u00een Pannonia (\u00een 98 e.n) , care comanda o parte din for\u0163ele romane. Longinus este f\u0103cut prizonier \u015fi Decebal se angajeaz\u0103 s\u0103-l restituie \u00een schimbul retragerii lor la sudul Dun\u0103rii \u015fi redob\u00e2ndirii teritoriilor anexate \u00een urma primului r\u0103zboi dacic. Dar Longinus se sinucide \u015fi astfel \u00eei r\u0103pe\u015fte lui Decebal orice instrument de presiune asupra romanilor.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Ofensiva dacilor se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een iarna t\u00e2rzie \u015fi \u00een prim\u0103vara anului 105, \u00eenainte de declan\u015farea oficial\u0103 a r\u0103zboiului. Unele zone ocupate de romani au c\u0103zut \u00een m\u00e2inile dacilor, astfel \u00eenc\u00e2t for\u0163ele lor au \u00eenregistrat un succes par\u0163ial. Totu\u015fi vasta coali\u0163ie antiroman\u0103, de la Dun\u0103re la Eufrat, n-a luat na\u015ftere. Xiphilin reliefeaz\u0103 c\u0103 numero\u015fi daci au trecut din nou de partea lui Traian. Senatul declar\u00e2nd r\u0103zboi dacilor, Traian riposteaz\u0103 fa\u0163\u0103 de inten\u0163ia lui Decebal, care \u00eenc\u0103lcase ireparabil conven\u0163iile. Astfel, el adun\u0103 la Drobeta for\u0163e mai numeroase dec\u00e2t cele \u00eentrebuin\u0163ate \u00een primul r\u0103zboi dacic \u015fi \u00ee\u015fi alc\u0103tuie\u015fte un stat-major format din generali \u015fi guvernatori importan\u0163i. Decebal, prin intermediul unor transfugi \u00eencearc\u0103 s\u0103-l ucid\u0103 pe \u00eemp\u0103rat dar ace\u015ftia sunt prin\u015fi \u00eenainte de a putea \u00eenf\u0103ptui atentatul. Trecerea lui Traian peste Dun\u0103re are loc pe podul nou construit la Drobeta. Mar\u015ful trupelor romane se desf\u0103\u015foar\u0103 prudent \u015fi foarte lent pe teritoriile ocupate \u00eenc\u0103 din 101 \u015fi 102, unde numeroase lucr\u0103ri de fortifica\u0163ii, drumuri \u015fi poduri sunt din nou efectuate. Se pare c\u0103 Traian nu a p\u0103truns pe teritoriile r\u0103mase \u00een st\u0103p\u00e2nirea lui Decebal dec\u00e2t \u00een prim\u0103vara anului 106, c\u00e2nd a \u00eenceput marea ofensiv\u0103 propriu-zis\u0103. Din Oltenia, unde a iernat, el a atacat pe mai multe fronturi dec\u00e2t \u00een 102, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l prind\u0103 pe Decebal \u00eentr-un cerc, elimin\u00e2nd astfel, posibilitatea unei diversiuni.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n

 <\/span><\/h1>\n

Cucerirea Sarmisegetuzei<\/span><\/h1>\n
<\/div>\n
Cu o for\u0163\u0103 militar\u0103 considerabil\u0103, care se apropia de 200.000 de oameni, romanii au avansat pe 5 sau 6 coloane. O prim\u0103 coloan\u0103 a \u00eenaintat pe valea Cernei \u015fi ulterior, trec\u00e2nd pe la Tibiscum, a p\u0103truns prin Poarta de Fier a Transilvaniei \u015fi pe la Tapae \u00een depresiunea Ha\u0163egului; a urcat apoi<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
spre valea Mure\u015fului, de unde a cobor\u00e2t c\u0103tre Sarmizegetusa. O a doua coloan\u0103 a intrat \u00een Transilvania pe valea Jiului, prin pasul V\u00e2lcan. \u00cen drumul s\u0103u, pe malul st\u00e2ng al Jiului, se afla castrul de la Bumbe\u015fti, construit probabil \u00een timpul primului r\u0103zboi dacic.<\/span><\/div>\n
A treia coloan\u0103, condus\u0103 de Traian \u00eensu\u015fi, a construit un drum pe valea Oltului, protejat de fortifica\u0163ii puternice \u015fi a p\u0103truns \u00een Transilvania, pentru a ataca dinspre est “redutele” dacice din M-\u0163ii Or\u0103\u015ftiei. A patra coloana a plecat de la castrele romane ridicate \u00een Muntenia \u00een cursul primului r\u0103zboi \u015fi a p\u0103truns \u00een Tara B\u00e2rsei prin trec\u0103toarea Bran. A cincea coloan\u0103 a intrat \u00een Tara B\u00e2rsei prin pasul Br\u0103tocea. Dar este posibil ca o a \u015fasea coloan\u0103, dup\u0103 ce \u00eenaintase pe valea Siretului,    s\u0103     fi    p\u0103truns    \u00een<\/span><\/div>\n
Transilvania, printr-unul din pasurile Carpa\u0163ilor Orientali. Primele trei coloane urm\u0103rea s\u0103 atace cu prioritate cet\u0103\u0163ile dacice din Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei, zona \u00een care \u015fi-au unit for\u0163ele. Coloanele intrate \u00een Tara B\u00e2rsei au venit ulterior s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 trupele din sud-vestul Transilvaniei.<\/span><\/div>\n
\u00cenaintarea romanilor a fost mai rapid\u0103, dar s-a realizat de asemenea sistematic, cu precau\u0163ie, necesit\u00e2nd construc\u0163ii de drumuri \u015fi fortifica\u0163ii. Trupele care au atacat \u00een M-\u0163ii Or\u0103\u015ftiei au purtat lupte cr\u00e2ncene \u015fi s\u00e2ngeroase:<\/span><\/div>\n
– c\u0103ci dacii \u00eencercau prin toate mijloacele s\u0103-i opreasc\u0103 – reu\u015find s\u0103 ocupe cet\u0103\u0163ile de la Coste\u015fti, Blidaru \u015fi Piatra Ro\u015fie. Din nou Decebal este tr\u0103dat de o frac\u0163iune din poporul s\u0103u care se supune lui Traian. Grosul for\u0163elor lui Decebal este obligat s\u0103 se \u00eenchid\u0103 \u00een capitala statului dac, Sarmizegetusa Regia, aflat\u0103 pe Dealul Gr\u0103di\u015ftei la 1200 m \u00een\u0103l\u0163ime. Aceast\u0103 cetate constituia \u015fi<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
obiectivul principal al \u00eenaint\u0103rii lui Traian. Astfel a \u00eenceput asediul Sarmizegetusei, \u00een vara anului 106 e.n. Primul asalt roman este respins. Dar romanii \u00ee\u015fi construiesc o fortifica\u0163ie paralel\u0103 cu cetatea dac\u0103 \u015fi taie dacilor alimentarea cu ap\u0103. O parte dintre daci se predau, fiind istovi\u0163i de sete iar al\u0163ii reu\u015fesc s\u0103 scape. Cetatea este invadat\u0103, fortifica\u0163iile sunt distruse, \u00eempreun\u0103 cu a\u015fez\u0103rile civile, iar incinta sacr\u0103 este incendiat\u0103. Acest lucru reprezenta \u00eenceputul “tragediei” poporului dac \u015fi o nou\u0103 cucerire roman\u0103. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Lichidarea rezistentei dacilor<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
Totu\u015fi r\u0103zboiul nu s-a \u00eencheiat definitiv cu ocuparea \u015fi distrugerea Sarmizegetusei. \u00cempreun\u0103 cu pu\u0163inii lupt\u0103tori, Decebal profitase de confuzia creat\u0103 de p\u0103trunderea romanilor \u00een cetate pentru a se salva \u015fi a \u00eencerca s\u0103 organizeze noi linii de rezisten\u0163\u0103. El s-a retras spre NE, cu for\u0163ele de care mai dispunea sau pe cele pe care le str\u00e2nsese \u00een grab\u0103, \u00een cet\u0103\u0163ile dacice din Transilvania.<\/span><\/div>\n
 Xiphilin ne spune c\u0103, \u00eentre timp, romanii descoperiser\u0103 tezaurul lui Decebal, ascuns de acesta \u00een albia r\u00e2ului Sarge\u0163ia, aflat \u00een apropierea Capitalei regale, cu ajutorul lui Bicilis, confidentul lui Decebal, care \u00eel tr\u0103dase. Decebal \u00eencearc\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00een Carpa\u0163ii Orientali pentru a continua lupta cu ajutorul bastarnilor \u015fi al roxolanilor. Dar un deta\u015fament de cavalerie roman\u0103 \u00eel urm\u0103re\u015fte \u00een zona Harghitei actuale \u015fi atac\u0103 mica trup\u0103 care \u00eel \u00eenso\u0163ea. O scen\u0103 de pe Column\u0103 ni-l prezint\u0103 cum se sinucide, la r\u0103d\u0103cina unui stejar t\u0103indu-\u015fi gatul cu o sabie \u00eencovoiat\u0103. Ulterior r\u0103zboiul se limiteaz\u0103 la<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
opera\u0163ii de cur\u0103\u0163ire, conduse de Traian din tab\u0103ra sa de la Porolissum. Deta\u015famente de auxiliari urm\u0103resc pe fugari \u00een Carpa\u0163ii<\/span><\/div>\n
Orientali \u015fi iau prizonieri. Al\u0103turi de daci se angajeaz\u0103 \u00een unele grupuri de bastarni \u015fi sarma\u0163i. Dar \u00een mai pu\u0163in de 2 luni orice rezisten\u0163\u0103 \u00eenceteaz\u0103.<\/span><\/div>\n
La 11 august 106 r\u0103zboiul era \u00eencheiat \u00een mod oficial; o diplom\u0103 militar\u0103 descoperit\u0103 la Porolissum atest\u0103 c\u0103 la data respectiv\u0103 Dacia fusese proclamat\u0103 provincie roman\u0103. Astfel Dacia lui Decebal dispare, n\u0103sc\u00e2ndu-se o nou\u0103 Dacie strict controlat\u0103 \u015fi organizat\u0103 de romani.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Preliminarii. Adop\u0163iunea \u015fi apoi moartea lui Nerva l-au surprins pe Traian \u00een provinciile germanice, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la frontierele de pe Rin, din Pannonia \u015fi de pe Dun\u0103re p\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u015fitul anului 99. Aceast\u0103 lung\u0103 sta\u0163ionare la frontiere a preg\u0103tit expedi\u0163iile sale de mare anvergur\u0103. \u00cenainte de a se \u00eentoarce la Roma, \u00een iarna 98-99 e.n., Traian \u00eencepe […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89618"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89618"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89618\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89618"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89618"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89618"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}