{"id":89617,"date":"2018-02-16T22:29:00","date_gmt":"2018-02-16T22:29:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:35:44","modified_gmt":"2023-01-06T20:35:44","slug":"cruciadele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/16\/cruciadele\/","title":{"rendered":"Cruciadele"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Zelul religios, cruzimea, cavalerismul \u015fi l\u0103comia, toate au de\u0163inut un rol important \u00een istoria dramatic\u0103 a cruciadelor. Acestea erau expedi\u0163ii militare, trimise din Europa medieval\u0103, cu scopul de a rec\u00e2\u015ftiga de partea cre\u015ftinismului Palestina \u015fi Siria.<\/span>Secolul al XI-lea Europa cre\u015ftin\u0103 supravie\u0163uie\u015fte unui num\u0103r \u00eensemnat de crize grave \u015fi era \u00een plin\u0103 expansiune. Printre inamicii for\u0163a\u0163i s\u0103 se retrag\u0103 se num\u0103rau \u015fi arabii musulmani din Spania \u015fi Sicilia. Pe nea\u015fteptate, un impuls ie\u015fit din comun, i-a determinat pe europeni s\u0103-\u015fi \u00eendrepte aten\u0163ia, cu scopul invaziei, asupra \u00eendep\u0103rtatei zone de est a bazinului mediteranean, controlat\u0103 de musulmani. \u00cen centrul acestei zone se afla \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103, venerat\u0103 de cre\u015ftini, ca fiind locul \u00een care a tr\u0103it \u015fi murit Iisus din Nazareth. Acest r\u0103zboi a devenit unul sf\u00e2nt, \u00een care cei implica\u0163i au <\/span>\u201cluat crucea \u201c<\/span> \u015fi au devenit crucia\u0163i.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
O cerere de ajutor<\/span><\/u><\/div>\n
<\/div>\n
Una din cauzele declan\u015f\u0103rii primei cruciade a fost apelul adresat Papei de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul bizantin Alexius I. Vreme de mai multe sute de ani, Bizan\u0163ul a servit ca zon\u0103-tampon a cre\u015ftinismului \u00eempotriva islamismului militant. \u00cenfr\u00e2ngerea de la Manzikert, din anul 1017, a dus la pierderea aproape \u00een \u00eentregime, a Asiei Mici, care a reprezentat \u00eentotdeauna pentru Bizan\u0163, o surs\u0103 de for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u015fi de bani. Afla\u0163i \u00een pericol de moarte, m\u00e2ndrii bizantini au fost obliga\u0163i s\u0103 cear\u0103 ajutor extern.<\/span><\/div>\n
\u00cenving\u0103torii de la Manzikert nu erau arabi ci turci selgiucizi, nomazi fioro\u015fi converti\u0163i la islamism \u015fi care au devenit puterea principal\u0103 \u00een Orientul Mijlociu. Dac\u0103 arabii fuseser\u0103 mai re\u0163inu\u0163i, noii veni\u0163i s-au impus \u00eentr-un mod violent \u00een fa\u0163a pelerinilor europeni, veni\u0163i \u00eentr-un  num\u0103r din ce \u00een ce mai mare, pentru a vizita locurile sfinte. Aceasta a constituit a alt\u0103 cauza, care l-a determinat pe Papa Urban II s\u0103 predice \u00een favoarea unei cruciade, \u00een anul 1095, \u00een cadrul conciliului de la Clermont. Ajutorul acordat bizantinilor a devenit mai pu\u0163in important, \u00een compara\u0163ie cu recucerirea \u0162\u0103rii Sfinte de c\u0103tre cre\u015ftinitate. Dup\u0103 cum a subliniat \u00eensu\u015fi Urban II, crima, jaful \u015fi \u00eenfiin\u0163area unor domenii, au devenit perfect acceptabile at\u00e2ta timp c\u00e2t victimele erau \u201c necredincio\u015fi\u201d, care nu merit\u0103 nimic altceva. \u00cendemnurile Papei \u015fi pledoariile vehemente ale zelosului Petru Eremitul au fost primite cu un val de entuziasm. \u00cencep s\u0103 se organizeze expedi\u0163ii militare, numite cruciade, \u00een diferite p\u0103r\u0163i ale Fran\u0163ei, Germaniei \u015fi Italiei. Mii de oameni s-au adunat pentru a forma armate care \u00eenaintau omor\u00e2nd evrei, jefuind \u015fi cre\u00e2nd nelini\u015fte pe unde treceau.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cenfr\u00e2n\u0163i<\/span><\/u><\/div>\n
<\/div>\n
Travers\u00e2nd Europa, sub conducerea lui Petru Eremitul \u015fi a unui cavaler numit Walter cel S\u0103rac, ei au ajuns \u00een final, \u00een capitala Bizan\u0163ului, ora\u015ful Constantinopol. De aici \u00eemp\u0103ratul Alexius, speriat, \u00eei transport\u0103 peste Bosfor, \u00een Asia Mic\u0103, unde sunt zdrobi\u0163i de turcii selgiucizi. O explozie similar\u0103, de isterie a maselor a izbucnit o sut\u0103 de ani mai t\u00e2rziu, atunci c\u00e2nd preo\u0163i tineri din Fran\u0163a \u015fi Germania au lansat ofensiva numit\u0103 \u201cCruciada copiilor \u201c. Se spune c\u0103 ea ar fi avut la baz\u0103 legenda lui Hamelin, dar i-a costat via\u0163a pe mul\u0163i copii, nici unul dintre ei nereu\u015find s\u0103 ajung\u0103 \u00een apropierea \u0162\u0103rii Sfinte.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
R\u0103zboinicii<\/span><\/u><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
 <\/span>Prima cruciad\u0103 a \u00eenceput atunci c\u00e2nd contingentele de cavaleri \u015fi r\u0103zboinici \u015fi-au croit drumul, pe uscat \u015fi pe mare, p\u00e2n\u0103 la Constantinopol. Conduc\u0103torii lor erau nobili printre care<\/span>: Raymond de Toulouse, Godfrey de Boulln <\/span>\u015fi Bohemond de Tareno. \u00cen mod semnificativ, ace\u015fti b\u0103rba\u0163i aveau nume r\u0103sturn\u0103toare, dar de\u0163ineau \u00een realitate, domenii mici, ceea ce \u00eei f\u0103cea s\u0103 fie direct interesa\u0163i de cucerirea unor noi teritorii \u00een est. Crucia\u0163ii nu au fost prea bine primi\u0163i de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Alexis care, \u00een locul acestor b\u0103rba\u0163i independen\u0163i, zgomoto\u015fi, uneori chiar periculo\u015fi, sperase s\u0103 soseasc\u0103 mercenari obedien\u0163i. O sl\u0103biciune a crucia\u0163ilor a reprezentat-o ne\u00eencrederea ce domnea \u00eentre greci \u015fi \u201dfranci\u201d- nume generic dat crucia\u0163ilor at\u00e2t de greci c\u00e2t \u015fi de musulmani, f\u0103r\u0103 a \u0163ine cont de na\u0163ionalit\u0103\u0163ile lor. \u00cen urma unor manevre abile,  Alexius i-a determinat pe crucia\u0163i s\u0103 jure c\u0103-l vor recunoa\u015fte ca \u00eemp\u0103rat al oric\u0103ror teritorii, foste bizantine, pe care ace\u015ftia le-ar cuceri de la turcii selgiucizi. Crucia\u0163ii au fost obliga\u0163i s\u0103-\u015fi respecte jur\u0103m\u00e2ntul, \u00een cazul cuceririi ora\u015fului Niceea. Au uitat \u00eens\u0103 repede de el dup\u0103 repurtarea primei lor victorii, \u00een anul 1097, la Dorylaeum.<\/span><\/div>\n
            Cu toate c\u0103 greutatea armurii purtate de crucia\u0163i, trebuie s\u0103 fi fost greu de suportat \u00een climatul fierbinte, aceast\u0103 armur\u0103 a blindat practic cavaleria de atac, f\u0103c\u00e2nd-o foarte rezistent\u0103. De cealalt\u0103 parte, cavaleria turc\u0103 se a\u015feza \u00een pozi\u0163ii statice foarte rar pentru a nu se expune \u015farjelor inamicului, prefer\u00e2nd s\u0103 se \u00eenv\u00e2rte \u00een cercuri, \u00een jurul inamicului. \u00cen timpul atacurilor cu s\u0103ge\u0163i asupra crucia\u0163ilor, ei se men\u0163ineau la distan\u0163\u0103. Soarta b\u0103t\u0103liilor era nesigur\u0103 deoarece s\u0103ge\u0163ile turce\u015fti nu reu\u015feau s\u0103 produc\u0103 dec\u00e2t r\u0103ni u\u015foare, \u00een vreme ce for\u0163ele crucia\u0163ilor includeau un num\u0103r mare de arca\u015fi, ale c\u0103ror arme aveau o raz\u0103 de ac\u0163iune mai mare \u015fi produceau r\u0103ni mai severe. \u00cen mod obi\u015fnuit, rezultatul oric\u0103rui conflict depindea de strategie , de coordonare \u015fi de al\u0163i factori, cum ar fi de exemplu, unitatea comandan\u0163ilor. Unitatea era punctul slab al feudalilor europeni deoarece conduc\u0103torii aveau tendin\u0163a de a fi gelo\u015fi unii pe al\u0163ii. Cavalerii \u015fi nobilii erau mai interesa\u0163i de gloria personal\u0103 dec\u00e2t de bunul mers al \u00eentregii armate.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n

Statele crucia\u0163ilor<\/span><\/h1>\n
<\/div>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
\n
<\/div>\n
1095<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Papa Urban II declar\u0103 o cruciad\u0103 pentru a recuceri \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1096-1099<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Prima cruciad\u0103, capturarea Ierusalemului (1099), \u00eentemeierea statelor cre\u015ftine<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1144<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Musulmanii recuceresc Edessa<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1147-1149<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
\u00cenfr\u00e2ngerea celei de-a doua cruciade<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1187<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Saladin recucere\u015fte Ierusalemul<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1189-1192<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
A treia cruciad\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1202.1204<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
A patra cruciad\u0103<\/span>;<\/span> au fost cucerite Zara \u015fi Constantinopol.<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1212<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Cruciada copiilor.<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1218.1221<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
A cincea cruciad\u0103: nici o victorie definitiv\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1228-1254<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
A \u015fasea cruciad\u0103.<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1244<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Musulmanii recuceresc Ierusalemul.<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1248-1254<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
A \u015faptea cruciad\u0103 \u00een Egipt o expedi\u0163ie dezastruoas\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1261<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Bizantinii recuceresc Constantinopole<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1270<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
A opta cruciad\u0103 atac\u0103 Tunisul f\u0103r\u0103 a reu\u015fi s\u0103-l cucereasc\u0103.<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1291<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Musulmanii cuceresc ultima redut\u0103 a cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, ora\u015ful Accra, pun\u00e2nd astfel definitiv cap\u0103t cruciadelor<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1453<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Turcii otomani cuceresc Constantinopolul.<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
Primii crucia\u0163i au avut noroc \u00een alegerea momentului atacului. Domniile turcilor selgiucizi erau fragmente \u00een mici state rivale. \u00cen anul 1098, marele ora\u015f Antiohia a fost cucerit de franci, \u00eenving\u00e2nd o mare for\u0163\u0103 turceasc\u0103. Un an mai t\u00e2rziu a fost cucerit \u00eensu\u015fi ora\u015ful Ierusalem. Acest fapt a constituit o mare realizare a cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi a fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 printr-un masacru general.<\/span><\/div>\n
Obiectivul expedi\u0163iei fiind atins, mul\u0163i crucia\u0163i au preferat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103. Cei care au r\u0103mas, au continuat s\u0103 lupte de-a lungul coastei mediteraneene de est. \u00cen cele din urm\u0103, au fost \u00eentemeiate patru state ale crucia\u0163ilor regatul Ierusalemului, comitatul Tripoli, principatul Antiohiei \u015fi comitatul Edessei. Godfrey  de Boulion a fost ales primul conduc\u0103tor al regatului Ierusalem, situat la fel de departe ca Akaba de Marea Ro\u015fie. Practic, el era conduc\u0103torul celorlalte state, cu toate c\u0103 organizarea de tip feudal a acestora, \u00eei confereau o autoritate limitat\u0103. Statele crucia\u0163ilor nu s-au aflat niciodat\u0103 \u00een siguran\u0163\u0103. Nici m\u0103car \u00een perioada lor cea mai bun\u0103, ele nu au reu\u015fit s\u0103 se extind\u0103 p\u00e2n\u0103 la frontierele naturale de\u015fertice, care le-ar fi u\u015furat mult ap\u0103rarea. Turcii reprezentau \u00een schimb, o permanent\u0103 amenin\u0163are. Ei de\u0163ineau controlul asupra unor mari ora\u015fe cum ar fi Alepp \u015fi Damasc. Chiar pe teritoriile lor, crucia\u0163ii reprezentau un grup pu\u0163in numeros, dezbinat, care conducea o popula\u0163ie o popula\u0163ie majoritar musulman\u0103, de o loialitate \u00eendoielnic\u0103. Probabil c\u0103 ei nu ar fi supravie\u0163uit mult timp dac\u0103 nu ar fi fost sus\u0163inu\u0163i de dou\u0103 grup\u0103ri militare: Cavalerii Templului (Templierii) \u015fi Ordinul Ospitalierilor (Ioani\u0163ii). Aceste grup\u0103ri erau organizate dup\u0103 principii monahale (membrii lor f\u0103ceau jur\u0103minte de s\u0103r\u0103cie, castitate \u015fi supunere), dar erau formate din r\u0103zboinici ce aveau sarcina de a ap\u0103ra \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103 \u015fi de a lupta \u00eempotriva necredincio\u015filor. Sub comanda lui Zengi, emirul de Mosul, la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1120, turcii au atins un mare grad de unificare \u015fi expansiunea crucia\u0163ilor a fost oprit\u0103. Apoi, \u00een anul1144, Edessa a fost recucerit\u0103 de c\u0103tre turci. Fiind cel mai \u00eendep\u0103rtat stat al crucia\u0163ilor \u015fi totodat\u0103 \u015fi cel mai expus, recucerirea lui de c\u0103tre turci nu a fost surprinz\u0103toare dar i-a determinat pe europeni s\u0103 pun\u0103 la cale o expedi\u0163ie militar\u0103. Condus\u0103 de Ludovic al VII-lea, regele Fran\u0163ei \u015fi de Conrad III, \u00eemp\u0103ratul Germaniei, cea de-a doua cruciad\u0103 a reprezentat un e\u015fec, datorit\u0103 lipsei de abilitate, de coordonare \u015fi de planificare a francilor.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Epoca eroilor<\/span><\/u><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen anul 1180, pe scena cruciadelor,  a ap\u0103rut un conduc\u0103tor kurd, de geniu, faimosul Saladin. Reunific\u00e2nd Egiptul \u015fi Orientul Mijlociu musulman, \u00een anul 1187 el reu\u015fe\u015fte s\u0103-i \u00eenving\u0103 pe crucia\u0163i \u00een b\u0103t\u0103lia de la Tiberas, captureaz\u0103 Ierusalemul \u015fi cucere\u015fte restul regatului cu excep\u0163ia marelui port Tyr. Cu scopul de a salva principatele r\u0103mase \u015fi de a rec\u00e2\u015ftiga Ierusalemul, s-a organizat cea de-a treia cruciad\u0103, poate cea mai faimoas\u0103 dintre ele. \u00cemp\u0103ratul romano-german Frederic I Barbarosa a str\u0103b\u0103tut Europa \u015fi Asia Mic\u0103, dar a pierit \u00een urma scufund\u0103rii accidentale a vasului. Doi al\u0163i monarhi, englezul Richard I Inim\u0103 de Leu \u015fi Filip al II-lea August, regele Fran\u0163ei au reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la destina\u0163ie \u015fi ostilit\u0103\u0163ile au re\u00eenceput. Pe drum, Richard Inim\u0103 de Leu a cucerit Cipru pe care, mai t\u00e2rziu l-a v\u00e2ndut regelui deposedat al Ierusalemului, Guy de Lusignan. Dup\u0103 un asediu care a durat 2 ani, marele ora\u015f portuar Accra, a fost cucerit \u00een anul 1191 \u015fi crucia\u0163ii au pornit din nou, c\u0103tre Ierusalem. Dup\u0103 \u00eentoarcerea lui Filip al II-lea, s-a remarcat o mai mare unitate a comenzii, sub conducerea soldatului \u2013 Rege Richard. Lupta acestuia \u00eempotriva lui Saladin \u015fi respectul pe care cei doi \u015fi-l purtau, reprezint\u0103 cele mai cunoscute episoade ale istoriei cruciadelor. \u00cen urma unui mar\u015f bine g\u00e2ndit, de-a lungul coastei \u015fi av\u00e2nd un flanc protejat de mare, armata lui Richard Inim\u0103 de Leu s-a luptat \u015fi a \u00eenvins for\u0163ele lui Saladin \u00een anul 1191, \u00een b\u0103t\u0103lia de la Arsuf. Turcii au fost obi\u015fnui\u0163i s\u0103 treac\u0103 \u00een defensiv\u0103 dar ne\u00een\u0163elegerile ap\u0103rute \u00een r\u00e2ndul crucia\u0163ilor au f\u0103cut ca aceast\u0103 victorie s\u0103 treac\u0103 aproape neobservat\u0103. \u00cen anul 1192 un tratat a consfin\u0163it controlul asupra litoralului iar pelerinilor li se permitea intrarea \u00een Ierusalem. Ora\u015ful a r\u0103mas \u00eens\u0103, \u00een m\u00e2inile turcilor.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Tr\u0103darea cauzei<\/span><\/u><\/div>\n
<\/div>\n
Dup\u0103 plecarea regelui Richard, epoca eroic\u0103 a cruciadelor \u00een \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103 a luat sf\u00e2r\u015fit. Scopul ini\u0163ial al celei de-a patra cruciade a fost deturnat de c\u0103tre vene\u0163ieni, care \u00een acea perioad\u0103 de\u0163ineau controlul comer\u0163ului \u00een zona mediteranean\u0103  \u015fi erau dornici s\u0103 ob\u0163in\u0103 chiar suprema\u0163ia. Navig\u00e2nd cu vase vene\u0163iene, crucia\u0163ii \u015fi-au pl\u0103tit transportul prin cucerirea, mai \u00eent\u00e2i, a ora\u015fului Zara. Acesta a fost cedat vene\u0163ienilor. A urmat apoi reinstalarea unui \u00eemp\u0103rat renegat \u00een ora\u015ful Constantinopol, care se bucura de sus\u0163inere din partea vene\u0163ienilor. Dup\u0103 aceste evenimente, crucia\u0163ii au devenit din ce \u00een ce mai greu de st\u0103p\u00e2nit, pentru ca \u00een final s\u0103 jefuiasc\u0103 ora\u015ful \u015fi s\u0103 profaneze locurile sfinte, d\u00e2ndu-\u015fi fr\u00e2u liber resentimentelor fa\u0163\u0103 de sofisticata cultur\u0103 greceasc\u0103 \u015fi a credin\u0163ei lor ortodoxe.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Ultima cruciad\u0103<\/span><\/u><\/div>\n
<\/div>\n
            S-au mai organizat \u00eenc\u0103 patru alte cruciade \u00een afara Europei \u00eens\u0103 doar una s-a mai desf\u0103\u015furat \u00een \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103. Aceasta, a \u015fasea cruciad\u0103 (1228-1229), a fost organizat\u0103 de \u00eemp\u0103ratul romano-german Frederic al II-lea, cunoscut pentru scepticismul s\u0103u religios. Cu toate c\u0103 fusese excomunicat de c\u0103tre Pap\u0103, el a reu\u015fit s\u0103 cucereasc\u0103 Ierusalemul, Bethleemul \u015fi Nazarethul. Acest c\u00e2\u015ftig s-a dovedit \u00eens\u0103 a fi doar unul temporar. Cre\u015ftinii din \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103 au devenit din ce \u00een ce mai dezbina\u0163i, \u00een vreme ce sultanul Egiptului, revigora militar, a \u00eenceput s\u0103 cucereasc\u0103 fortifica\u0163iile crucia\u0163ilor, una dup\u0103 alta.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Ultima \u00eencercare<\/span><\/u><\/div>\n
<\/div>\n
            Spiritul crucia\u0163ilor, \u00eenc\u0103 treaz, a fost ce  care, \u00een anul 1271, a dus la o ultim\u0103 \u00eencercare , condus\u0103 de Ludovic Cel Sf\u00e2nt \u015fi prin\u0163ul Edward al Angliei dar care a e\u015fuat la Tunis. \u00centre timp, \u00een anul 1268, Antiohia apoi Jaffa(1271) \u015fi Tripoli(1289) sunt r\u00e2nd pe r\u00e2nd cucerite de sultanul Egiptului.<\/span><\/div>\n
            Odat\u0103 cu victoria musulman\u0103, din anul 1291, asupra ora\u015fului Accra, s-a pus cap\u0103t prezen\u0163ei francilor pe continent. Nu se vor mai organiza alte cruciade \u00een \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103, cu toate c\u0103 termenul a mai fost folosit pentru a desemna \u015fi alte expedi\u0163ii militare binecuv\u00e2ntate de biseric\u0103, cum ar fi, de exemplu recucerirea cre\u015ftin\u0103 a Spaniei, care  a durat mai multe secole.<\/span><\/div>\n
            Rezultatele cruciadelor sunt greau de evaluat. Cu siguran\u0163\u0103, europenii s-au familiarizat cu cultura \u015fi \u015ftiin\u0163a islamic\u0103, \u015fi-au cultivat gustul pentru m\u00e2nc\u0103ruri exotice, m\u0103t\u0103suri, covoare  \u015fi alte orientalisme. Probabil c\u0103 toate acestea s-ar fi petrecut oricum. Imperiul bizantin a fost de mai multe ori ap\u0103rat de crucia\u0163i dar, cu toate acestea el a fost \u015fi pr\u0103dat de mai multe ori. Antagonismele dintre catolici \u015fi cre\u015ftinii ortodoc\u015fi, dintre cre\u015ftini \u015fi musulmani, s-au ascu\u0163it. Practic din punctul de vedere al  \u201cfrancilor\u201d sau al \u201clatinilor\u201d, cruciadele au reprezentat un e\u015fec aproape total \u2013 un episod fascinant dar prematur al istoriei expansiunii europene.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Zelul religios, cruzimea, cavalerismul \u015fi l\u0103comia, toate au de\u0163inut un rol important \u00een istoria dramatic\u0103 a cruciadelor. Acestea erau expedi\u0163ii militare, trimise din Europa medieval\u0103, cu scopul de a rec\u00e2\u015ftiga de partea cre\u015ftinismului Palestina \u015fi Siria.Secolul al XI-lea Europa cre\u015ftin\u0103 supravie\u0163uie\u015fte unui num\u0103r \u00eensemnat de crize grave \u015fi era \u00een plin\u0103 expansiune. Printre inamicii for\u0163a\u0163i […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89617"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89617"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89617\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89617"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89617"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89617"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}