{"id":89615,"date":"2018-02-16T22:30:00","date_gmt":"2018-02-16T22:30:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:35:44","modified_gmt":"2023-01-06T20:35:44","slug":"originile-crestinismului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/16\/originile-crestinismului\/","title":{"rendered":"Originile cre\u015ftinismului"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
In primul secol al erei noastre, in Imperiul roman si-a f\u0103cut apari\u0163ia o noua religie: cre\u015ftinismul. Aduc\u00e2nd un mesaj universal, mai presus de diviziunile na\u0163ionale sau sociale, cre\u015ftinismul avea sa devin\u0103 religia dominanta pe \u00eentreg cuprinsul Imperiul roman .IUDEEA ROMANA<\/b> .Din anul 63 i. Cr., Ideea este inclusa in provincia romana Siria. Regii Iudeii domnesc sub autoritatea proconsului roman. Ocupa\u0163ia romana i-a divizat pe evrei in mai multe grup\u0103ri. Saducheii reprezentau bogata si influenta aristocra\u0163ie preo\u0163easca, colaboratoare a romanilor. Fariseii erau partizanii respect\u0103rii cu stricte\u0163e a Legii lui Moise. Zelotii erau adep\u0163ii rezistentei armate, violente contra romanilor. Esenienii erau o secta care, dezgustata de societatea din timpul ei, a preferat sa tr\u0103iasc\u0103 in comunitati monarhale izolate.<\/span><\/div>\n
O componenta esen\u0163iala a iudaismului era ideea venirii unui salvator, Mesia, care sa elibereze poporul evreu.<\/span><\/div>\n
CRESTINISMUL SI MESAJUL SAU<\/span><\/b><\/div>\n
Nucleul \u00eentregii doctrine (doctrina reprezint\u0103 pentru cre\u015ftini totalitatea credin\u0163elor, a ideilor, a regulilor, care definesc o concep\u0163ie a omului fata de Dumnezeu, fata de lume si fata de ceilal\u0163i) cre\u015ftine este Iisus, pe care discipolii s\u0103i l-au numit Mesia (Unsul, in grece\u015fte Christos). N\u0103scut in Palestina, in anul 5 i. Cr., el a fost r\u0103stignit in anul 30 d. Cr. Viata si scurta lui apari\u0163ie de Mesia sunt descrise de Evanghelii.<\/span><\/div>\n
Iisus nu a contestat religia evreilor, dar a \u00eencercat sa depaseasca limitele unei comunitati umane restr\u00e2nse, mesajul sau fiind adresat tuturor oamenilor. Cre\u015ftinismul este o religie \u00eentemeiata pe iubirea aproapelui si pe virututi morale. Cretinilor li se promitea dup\u0103 moarte viata eterna in imparatia lui Dumnezeu, Paradisul.<\/span><\/div>\n
INCEPUTURILE CRESTINISMULUI<\/span><\/b><\/div>\n
Componenta esen\u0163iala a acestei noi religii este iudaismul, care a promovat monoteismul, speran\u0163a mesianica, sistemul etic cel mai riguros existent atunci (cele 10 porunci), o filozofie a istoriei ( Dumnezeu va triumfa asupra e\u015fecului pe care omul l-a \u00eenregistrat in \u00eencercarea lui de a aduce in istorie o epoca de aur), si o carte sf\u00e2nta (Vechiul Testament), care, \u00eempreuna cu Noul Testament, vor constitui Biblia.<\/span><\/div>\n
Limba in care s-a difuzat cre\u015ftinismul a fost cea greaca, o adev\u0103rata limba universala antica. Momentul-cheie care a dus la distrugerea credin\u0163elor politeiste grece\u015fti a fost apari\u0163ia filozofiei ra\u0163ionale in secolul al VI-lea i. Cr. Insa foarte cur\u00e2nd, filozofia nu va mai reu\u015fi sa ofere o unitate spirituala a lumii grece\u015fti (cum fuseser\u0103 \u00eenainte panteonul zeilor, cultul lor, marile serb\u0103ri panelenice). Ea insasi se va diviza in diverse scoli filozofice: stoicismul( cu deta\u015farea sa), epicureismul (cu individualismul si urm\u0103rirea satisfactiei personale) si materialismul, care au influen\u0163at profund orientarea generala. Elementele prin care s-au manifestat insa afinitatile religioase intre greci si religia cre\u015ftina nou aparuta au fost platonismul, cu ideea nemuririi sufletului, si stoicismul, cu ideea lumii de dincolo.<\/span><\/div>\n
Contribu\u0163ia romanilor la constituirea noii religii a fost una special politica. Ei au avut ca nimeni al\u0163ii pana atunci sentimentul unitarii omenirii sub o lege universala. Cuceririle romane au dus, pe de alta parte, la pierderea credin\u0163ei multor popoare in propriii lor zei, instituind un model comun.<\/span><\/div>\n
RASPANDIREA CRESTINISMULUI<\/span><\/b><\/div>\n
Cre\u015ftinismul s-a adresat mai \u00eent\u00e2i evreilor. El s-a extins repede la Ierusalim, dar tot aici si-a avut primul martir, pe \u015etefan, ucis cu pietre de evrei. Personalitatile cele mai importante care au ajutat la r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului au fost Pavel si Petru, care a convertit pentru prima data un ne-evreu, pe Cornelius, un suta\u015f roman. Conciliul de la Ierusalim din anul 49 d. Cr. a decis ca noua religie sa ias\u0103 din grani\u0163ele ei ini\u0163iale, adres\u00e2ndu-se si celorlalte popoare. Cre\u015ftinismul devine prin aceasta o religie destincta de iudaism. Cu ajutorul lui Pavel apar primele comunitati de cre\u015ftini printre evrei, dar si printre greci si romani. Doua acte rituale trebuiau respectate in primul r\u00e2nd pentru a fi considerat cre\u015ftin : botezul si euharistia ( impartasania).<\/span><\/div>\n
LUPTA CRESTINISMULUI PENTRU SUPRAVIETUIRE<\/span><\/b><\/div>\n
Biserica a avut de infrantat circa 300 de ani problema externa a persecu\u0163iilor (din partea statului roman) si pe cea interna a ereziei.<\/span><\/div>\n
Cauzele persecu\u0163iilor romane au fost de mai multe feluri. Mai \u00eent\u00e2i politice, c\u0103ci cre\u015ftinii ii erau loiali lui Cristos, iar romanii Cezarului, cele doua ordini intr\u00e2nd adesea in conflict. Alte cauze au fost de natura religioasa, crstinii refuz\u00e2nd sacrificiile pe altare si in general idolii; sociala, cre\u015ftinii milit\u00e2nd pentru egalitate sociala, ceea ce in ochii aristocra\u0163iei romane constituia o  adev\u0103rata revolu\u0163ie; economica, fabrican\u0163ii  de idoli, pictorii, arhitec\u0163ii, preo\u0163ii nefiind entuziasma\u0163i de acesta religie care le amenin\u0163a mijloacele de existenta.<\/span><\/div>\n
Persecutarea cre\u015ftinilor a fost at\u00e2t religioasa, cat si politica. Primul mare persecutor a fost Nero, care a r\u0103sp\u00e2ndit zvonul ca incendierea Romei s-ar fi datorat acestora. Ca urmare a acestei acuze, crestinii au fost martiriza\u0163i – au fost uci\u015fi in amfiteatrele romane, sfasiati fiind de animale s\u0103lbatice. Ei au adoptat, datorita persecu\u0163iei, o viata clandestina, mut\u00e2ndu-si reuniunile in catacombe. Se organizau insa temeinic, comunitatile lor fiind conduse de episcopi. Ultima mare persecu\u0163ie dateaz\u0103 din 303 si a fost ordonata de \u00eemp\u0103ratul Diocletian.<\/span><\/div>\n
LUPTA PENTRU DOCTRINA<\/span><\/b><\/div>\n
Biserica a trebuit sa lupte pe de alta parte si pentru ap\u0103rarea doctrinei, in special cu cei care \u00eencercau sa \u00eembrace filozofia greaca in haine cre\u015ftine. Astfel de erezii au fost gnosticismul, maniheismul. Acestora le-au r\u0103spuns apologe\u0163ii, prin intermediul c\u0103rora doctrna si-a precizat contururile, devenind mai riguroasa. Ei s-au adresat evreilor sau statului roman pentru o \u00eencetare a persecu\u0163iilor. Cei mai importan\u0163i apologe\u0163i cre\u015ftini au fost Iustin Martirul, Tertullian si Origene.<\/span><\/div>\n
Confrunt\u0103rile doctrinare au condus la necesitatea clarific\u0103rii corpului de baza al credin\u0163ei cre\u015ftine, pentru aceasta episcopii \u00eencep\u00e2nd sa se reuneasc\u0103 in adun\u0103ri numite Concilii.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
           Voca\u0163ia universala a cre\u015ftinismului timpuriu<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
IMPERIUL ROMAN DEVINE CRESTIN<\/span><\/b><\/div>\n
Procesul  de \u00eemp\u0103care intre Biserica si Statul roman a \u00eenceput cu Constantin cel Mare. Fiu nelegitim al generalului Constantiu Chlorus si al unei cre\u015ftine orientale cu numele de Elena, Constantin s-a antrenat la \u00eenceputul sec. al IV-lea in razboaiele pentru succesiunea imperiala. In anul 312, \u00eenaintea confrunt\u0103rii militare cu Maxentius la Podul Milvius, Constantin a adoptat cre\u015ftinismul, ci si pentru ca dorea sa dea o noua unitate imperiului. El s-a angajat in politica de favorizare a cre\u015ftinismului, acord\u00e2nd, prin Edictul de la Milano, libertatea de cult noii religii. In 325, din ordinul sau are loc primul Conciliu ecumenic al Bisericii cre\u015ftine la Niceea, av\u00e2nd ca scop combaterea arianismului.<\/span><\/div>\n
In 394, \u00eemp\u0103ratul Theodosius face din cre\u015ftinism singura religie oficiala. Templele sunt transformate in biserici, iar Jocurile Olimpice sunt suspendate. Ultima lovitura data \u201e p\u0103g\u00e2nismului\u201d a avut loc in 529, c\u00e2nd Iustian a ordonat \u00eenchiderea scolii de filozofie din Atena. De la acordarea libertatii de cult la hegemonia noii religii nu trecuser\u0103 dec\u00e2t 2 secole. Imparatii cre\u015ftini \u00eencearc\u0103 sa stearga urmele politeismului si sa instaureze o dogma universala.<\/span><\/div>\n
APARITIA REGURILOR DE CREDINTA<\/span><\/b><\/div>\n
Imparatii romani care au o dogma religioasa unitara pentru \u00eentreg imperiul. Credin\u0163ele si principiile noii religii sunt fixate acum intr-un sistem; este fixat, de asemenea, crezul, pentru a-i recunoa\u015fte si testa pe cei credincio\u015fi. Dogmele nu reprezint\u0103 doar norme canonice nou-ap\u0103rute, ci si rezumate ale doctrinelor biblice majore. Aceasta este epoca de aur a Parintilor Bisericii, care au \u00eenceput interpretarea Evangheliilor, cel mai important dintre ei fiind Augustin (354-430).<\/span><\/div>\n
Tot acum apare monasticismul. Cei mai mari conduc\u0103tori monastici au fost, in estul Europei, Pahomie (sec. al VI-lea). Ei au fondat m\u00e2n\u0103stiri ale c\u0103ror principii conduc\u0103toare erau s\u0103r\u0103cia, munca si ascultarea.<\/span><\/div>\n
SUPERIORITATEA EPISCOPULUI ROMEI<\/span><\/b><\/div>\n
In ierarhia bisericeasca, rangul de episcop este rangul suprem. Episcopul Romei castiga treptat suprema\u0163ia in raport cu ceilal\u0163i episcopi si ia titlul onorific de papa ( papa se considera succesor al apostolului Petru, crucificat la Roma). Dup\u0103 mutarea capitaliei imperiului la Constantinopol (300), pentru lung timp episcopul Romei a fost cea mai puternica persoana din Roma. Autoritatea sa a sporit si mai mult dup\u0103 ce, in 476, Imperiul roman de apus s-a destr\u0103mat, aceasta intuite incarn\u00e2nd rezintanta \u00eempotriva n\u0103v\u0103lirilor barbare.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In primul secol al erei noastre, in Imperiul roman si-a f\u0103cut apari\u0163ia o noua religie: cre\u015ftinismul. Aduc\u00e2nd un mesaj universal, mai presus de diviziunile na\u0163ionale sau sociale, cre\u015ftinismul avea sa devin\u0103 religia dominanta pe \u00eentreg cuprinsul Imperiul roman .IUDEEA ROMANA .Din anul 63 i. Cr., Ideea este inclusa in provincia romana Siria. Regii Iudeii domnesc sub […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89615"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89615"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89615\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89615"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89615"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89615"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}