{"id":89608,"date":"2018-02-16T22:34:00","date_gmt":"2018-02-16T22:34:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:35:41","modified_gmt":"2023-01-06T20:35:41","slug":"civilizatiile-orientului-apropiat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/16\/civilizatiile-orientului-apropiat\/","title":{"rendered":"CIVILIZA\u0162IILE ORIENTULUI APROPIAT"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n

1. Unitatea \u015fi diversitatea civiliza\u0163iilor Orientului Apropiat.Numeroasele cercet\u0103ri \u00eentreprinse \u00een ultimele decenii \u00een arheologie, filologie \u015fi istorie au contribuit \u00een mod deosebit la \u00een\u0163elegerea organiz\u0103rii sociale, politice, c\u00e2t \u015fi a sistemelor economice ale lumii antice.Analiza structurilor socio-economice ale civiliza\u0163iei mesopotamiene \u015fi egiptene demonstreaz\u0103 c\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu mileniul al VIII-lea exista o continuitate \u00een ceea ce prive\u015fte caracterul mixt al sistemului lor economic, care \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputuri prezint\u0103 doi factori esen\u0163iali: hidro-agricultura \u015fi cre\u015ftere animalelor. Chiar dac\u0103 este vorba de men\u0163inerea sistemului de iriga\u0163ii al Nilului sau al Eufratului, \u00eencep\u00e2nd din mileniul al III-lea, cei doi factori aminti\u0163i mai sus vor asigura trecerea de la o societate comunitar\u0103 la una stratificat\u0103. Sf\u00e2r\u015fitul acesteia este marca de apari\u0163ia fenomenului urban.<\/span><\/h3>\n
         F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 \u015fi al\u0163i factori vor fi invoca\u0163i \u00een explicarea na\u015fterii procesului de urbanizare. Dintre ace\u015ftia, amintim \u00een primul r\u00e2nd schimburile la mare distan\u0163\u0103. Presiunea demografic\u0103 va avea drept consecin\u0163\u0103 dezvoltarea tehnologic\u0103 \u015fi intensificarea schimburilor, ceea ce va determina o \u00eenflorire deosebit\u0103 a aglomer\u0103rilor de tip urban \u015fi o transformare a organiz\u0103rii sociale. Inova\u0163iile tehnologice vor ocupa un loc important \u00een evolu\u0163ia acestor fenomene diverse: plugul determin\u0103 o extensiune a teritoriilor, carul permite comunica\u0163iile, roata olarului favorizeaz\u0103 intensificarea schimburilor ceramice, metalurgia determin\u0103 realizarea unor unelte mai solide. Inventarea scrierii va fi str\u00e2ns legat\u0103 de dezvoltarea birocra\u0163iei \u015fi a organiz\u0103rii politice.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
2. Tipuri de scriere<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Scrierea cuneiform\u0103<\/span><\/h6>\n
<\/div>\n

         Prin scriere cuneiform\u0103 \u00een\u0163elegem desemnarea aspectului exterior al acesteia,  care se prezint\u0103 sub forma unei combina\u0163ii de semne \u00een form\u0103 de cuie gravate pe t\u0103bli\u0163e de argil\u0103. Acest aspect se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 scribul folosea, \u0163in\u00e2nd<\/span><\/h4>\n
<\/div>\n
 str\u00e2ns \u00een m\u00e2n\u0103, o bucat\u0103 de trestie t\u0103iat\u0103 oblic la un cap\u0103t, cu care grava t\u0103bli\u0163ele de argil\u0103 proasp\u0103t\u0103 prin lovituri scurte \u015fi rapide. T\u0103bli\u0163ele erau apoi puse \u00een cuptoare, c\u0103p\u0103t\u00e2nd astfel o t\u0103rie \u015fi o rezisten\u0163\u0103 care le f\u0103cea indestructibile. Acesta era \u00eens\u0103 numai un procedeu care a servit scrierilor diverse a c\u0103ror structur\u0103 intern\u0103 difer\u0103 radical. Distingem astfel scrierile sumero-akkadiene \u015fi cele elamite.<\/span><\/div>\n
Scrierea sumero-akkadian\u0103 a fost denumit\u0103 astfel, pentru c\u0103 ea a fost folosit\u0103 mai \u00eent\u00e2i de sumerieni, iar apoi de akkadieni. Se generalizeaz\u0103  progresiv \u00eencep\u00e2nd cu mileniul al III-lea. Originile acestei scrieri trebuie c\u0103utate probabil \u00een primele pictograme, care apar pe t\u0103bli\u0163ele perioadei Warka IV, din mileniul al IV-lea. \u00cen evolu\u0163ia lor spre scriere vor avea loc dou\u0103 fenomene decisive:<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Unul va modifica grafia semnelor<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Altul va afecta valoarea semnifica\u0163iei<\/span><\/div>\n
Principalele tipuri de scriere sumero-akkadian\u0103 vor evolua astfel:<\/span><\/div>\n
\u00b7              <\/span><\/span>2700-2500, perioad\u0103 care \u00eencepe la prin\u0163ul sumerian al ora\u015fului Laga\u015f, Ur-Nanse \u015fi se termin\u0103 cu dinastia Agade<\/span><\/div>\n
\u00b7              <\/span><\/span>2500-2350, adic\u0103 de la Manistusci la Gudea<\/span><\/div>\n
\u00b7              <\/span><\/span>2300 dinastia Ur<\/span><\/div>\n
\u00b7              <\/span><\/span>2100-1800 dinastia Hammurabi<\/span><\/div>\n
\u00b7              <\/span><\/span>1800-1200 dinastia Kassit\u0103 din Babilon<\/span><\/div>\n
\u00b7              <\/span><\/span>1100-600 preponderen\u0163a asirian\u0103<\/span><\/div>\n
\u00b7              <\/span><\/span>600-540 epoca neo-babilonean\u0103<\/span><\/div>\n
\u00cen regiunea Elamului, \u00ee\u015fi face apari\u0163ia o alt\u0103 scriere, proto-elamit\u0103, cunoscut\u0103 ast\u0103zi prin s\u0103p\u0103turile arheologice de la Susa. Ea va supravie\u0163ui doar p\u00e2n\u0103 \u00een 2450 \u00ee. Hr., c\u00e2nd sub efectul cuceririlor lui Naramsin, va fi \u00eenlocuit\u0103 de dea sumerian\u0103. Din aceasta din urm\u0103 va deriva scrierea elamit\u0103. Chiar \u015fi hitti\u0163ii, popoare indo-europene, vor \u00eemprumuta numeroase semne din scrierea sumero-akkadian\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al IV-lea \u00ee. Hr.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Scrierile hieroglifice<\/span><\/div>\n
        <\/span><\/div>\n
Dintre toate scrierile vechi, ancestrale, cea egiptean\u0103 ne ofer\u0103 cel mai limpede exemplu scriere prin care cuvintele sunt realizate cu ajutorul unor reprezent\u0103ri de obiecte. Etimologia greac\u0103 a termenului \u201ehieroglif\u0103\u201d subliniaz\u0103 aspectul sacru al acestor caractere. Clement din Alexandria distinge trei tipuri de scrieri egiptene:<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>hieroglific\u0103 \u2013 caractere sacre<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>hieratic\u0103 \u2013 scriere folosit\u0103 de preo\u0163i<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>epistolografic\u0103 \u2013 scriere pentru redactare scrisorilor, numit\u0103 ast\u0103zi demotic\u0103, de care se servea Herodot<\/span><\/div>\n
         Scrierea egiptean\u0103, mai exact ideogramele ce desemnau un rege sau un ora\u015f, \u00ee\u015fi face apari\u0163ia \u00een mileniul IV, deci \u00een perioadele predinastice. Scrierea egiptean\u0103 pe deplin constituit\u0103 nu apare \u00eenainte de mileniul III.<\/span><\/div>\n
         Tradi\u0163ia atribuie inventarea scrierii lui Thot, zeu din Egiptul de Jos. Ast\u0103zi, descifrarea textelor ne permite s\u0103 preciz\u0103m evolu\u0163ia diferitelor tipuri de scriere. Hieratica, scriere cursiv\u0103, se manifest\u0103 odat\u0103 cu prima dinastie \u015fi se prelunge\u015fte p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al III-lea d. Hr. Totu\u015fi, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al VII-lea, ea va ceda locul scrierii demotice, care va avea drept rezultat simplificarea grafiei.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
3. Cadrul: Lumea rural\u0103 \u015fi primele<\/span><\/div>\n
aglomer\u0103ri urbane<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Mesopotamia<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Mesopotamia a oferit multiple zone geografice ce au permis folosirea resurselor naturale de c\u0103tre grupuri umane care au locuit \u00een aceea\u015fi epoc\u0103, dar care s-au caracterizat prin moduri de via\u0163\u0103 diferite. Pentru anumi\u0163i teoreticieni, agricultura<\/span><\/div>\n
\u015fi-ar avea originea aici, \u00eentruc\u00e2t ea s-a n\u0103scut dintr-o necesitate. Aceast\u0103 schimbare \u00eentre modul de subzisten\u0163\u0103 va determina modific\u0103ri \u00een modul de via\u0163\u0103, \u00een sensul transform\u0103rii s\u0103la\u015felor de baz\u0103 \u00een locuri permanente. Trecerea de la primele sate la aglomer\u0103ri urbane are loc \u00een mileniile VIII-IV.<\/span><\/div>\n
         \u00cen perioada mileniului al VI (5500-5000 perioada Eridu)  foarte pu\u0163ine zone au fost locuite. De-abia \u00een faza urm\u0103toare, comunit\u0103\u0163ile s\u0103te\u015fti acoper\u0103 Mesopotamia sudic\u0103 \u015fi cea central\u0103. \u00centre 4500 \u015fi 3500 (epoca Ubaid), cre\u015fterea num\u0103rului de a\u015fez\u0103ri \u00een c\u00e2mpia aluvial\u0103 este spectaculoas\u0103. O schimbare notabil\u0103 intervine \u00een cursul mileniului al III-lea: albia Eufratului se diminueaz\u0103 \u015fi odat\u0103 cu aceasta numeroase canale dispar , ceea ce va determina ca popula\u0163iile private de sursele de ap\u0103 s\u0103 se concentreze \u00een num\u0103r mare \u015fi c\u00e2teva aglomer\u0103ri, ce vor da na\u015ftere ora\u015felor. Documentele cuneiforme ne dau c\u00e2teva indica\u0163ii asupra peisajului: C\u00e2mpurile de cereale se \u00eentind \u00een jurul centrelor urbane \u015fi al a\u015fez\u0103rilor de mai mic\u0103 importan\u0163\u0103. Ora\u015ful este \u00eenconjurat de planta\u0163ii \u015fi gr\u0103dini.<\/span><\/div>\n
         Printre marile ora\u015fe re\u0163inem cel numit Eridu, centru cultural important \u00een epoca Uruk (3500-3100), ilustrat printr-o arhitectur\u0103 monumental\u0103. \u00cen cursul mileniului al III-lea , a\u015fezarea ocup\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de 90 km, cuprinz\u00e2nd \u015fi ora\u015ful Ur cu o \u00eentindere de 20 de ha.<\/span><\/div>\n
Cre\u015ftere num\u0103rului de aglomer\u0103ri urbane este considerabil\u0103: de la 18 pentru perioada cuprins\u0103 \u00eentre 3500 \u015fi 3400, la 108 pentru cea dintre 3300 \u015fi 3100. \u00cen cursul mileniului al III-lea, Uruk este o cetate a c\u0103rei ziduri delimiteaz\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de mai mult de 400 de ha. Incinta sa se dezvolt\u0103 pe mai mult de 9 km. Popula\u0163ia a putut \u015fi evaluat\u0103 la circa 40000-50000 de locuitori. Dar aceste modele de urbanizare nu vor fi at\u00e2t de impresionante \u00een Mesopotamia central\u0103 ca \u00een Babilonia \u015fi Akkad.<\/span><\/div>\n
         \u00cencep\u00e2nd cu mileniul al III-lea, asist\u0103m \u00een aceste centre urbane la separarea \u015fi institu\u0163ionalizarea puterilor politice \u015fi a celor economico-religioase. P\u00e2n\u0103 atunci. Guvernarea era asigurat\u0103 de o ierarhie sacerdotal\u0103, care controla principalele resurse strategice. Apari\u0163ia noii puteri centralizate coincide cu o activitate militar\u0103 impun\u0103toare, a\u015fa cum ne las\u0103 s\u0103 presupunem existen\u0163a numeroaselor fortifica\u0163ii. Exemplele istorice arat\u0103 c\u0103 trecerea de la teocra\u0163ie la statul administrativ se realizeaz\u0103 \u00een cadrul conflictului care opune cele dou\u0103 clase dominante: cea sacerdotal\u0103 \u015fi cea militar\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Egiptul<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Valea fertil\u0103 a Nilului, cu o lungime de 1200 km, nu prezint\u0103 dec\u00e2t o por\u0163iune cultivabil\u0103 lat\u0103 de unul sau doi km. Pe aceast\u0103 zon\u0103 verde se va desf\u0103\u015fura aproape \u00eentreaga istorie a Egiptului. Schema trebuie \u00eens\u0103 nuan\u0163at\u0103 pentru perioada primelor sate. Pentru stabilirea locuitorilor au fost alese patru tipuri de \u201eni\u015fe ecologice\u201d: mla\u015ftinile, cursurile temporare de ape, regiunile colinare din apropierea c\u00e2mpiilor, oazele. Supuse \u00een permanen\u0163\u0103 schimb\u0103rilor climatice, valea Nilului \u015fi marginile sale de\u015fertice au oferit deseori doar posibilitatea unor habitate temporare. Frecvent este cazul primelor sate, c\u00e2t \u015fi a siturilor de la Nabta Playa (mileniul III), Faiy\u00fbm (mileniul VI), Merimde (mileniul IV).<\/span><\/div>\n
         Hierakonopolis este unul din rarele ora\u015fe ale c\u0103rui case dat\u00e2nd din mileniul al IV-lea vor supravie\u0163ui p\u00e2n\u0103 \u00een epocile istorice.<\/span><\/div>\n
         \u00cen limba egiptean\u0103 veche exist\u0103 cuvinte diferite pentru a distinge satul de ora\u015f. \u00cen ceea ce prive\u015fte construc\u0163ia acestora, ea a fost realizat\u0103 \u00een ambele cazuri din c\u0103r\u0103mizi f\u0103cute din lut \u015fi uscate la soare, c\u0103ci numai templele trebuiau construite din piatr\u0103, ele fiind destinate eternit\u0103\u0163ii.<\/span><\/div>\n
         S-a p\u0103strat totu\u015fi ora\u015ful Kahun, descoperit la \u00eenceputul secolului al XX-lea \u015fi  care purta \u00een antichitate numele de Hetep-Senusrit. El se \u00eentindea pe o lungime de 300-400 de metri \u015fi era \u00eenconjurat de un zid de incint\u0103. Delimitat pe cartiere, avea numeroase str\u0103du\u0163e ce \u00eenconjurau case modeste. Dar acesta e unul din rarele exemple din perioade Imperiului de Mijloc. Din ora\u015ful Tel el-Amarna, datat \u00een perioada Imperiului Nou, s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 azi doar un zid de c\u0103r\u0103mizi, cu o lungime de 2 metri. De fapt, acest ora\u015f se \u00eentindea pe o suprafa\u0163\u0103 de 9 km lungime \u015fi 1 km l\u0103\u0163ime.<\/span><\/div>\n
4. Societatea<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Mesopotamia<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Suveranul este cel care exercit\u0103 diferitele puteri. Palatul s\u0103u simbolizeaz\u0103 centrul administrativ suprem. El de\u0163ine puterea \u00een vederea atributelor sale personale \u015fi datorit\u0103 unui mandat primit de la zei. Func\u0163ia sa este aceea de a face leg\u0103tura dintre divin \u015fi uman. \u00cen virtutea acestei puteri, el de\u0163ine mijloacele de existen\u0163\u0103 ale \u00eentregii popula\u0163ii. Administra\u0163ia devine instrumentul acestei puteri. El are drept de proprietate asupra tuturor bunurilor \u015fi p\u0103m\u00e2nturilor. Regele mesopotamian este \u00een acela\u015fi timp \u015fef militar \u015fi administrator. Ar fi, deci, u\u015for s\u0103 g\u0103sim raporturi \u00eentre regalitatea mesopotamian\u0103 \u015fi cea egiptean\u0103, de\u015fi pentru cea din urm\u0103, regii sunt ei \u00een\u015fi\u015fi zei. Regele mesopotamian nu este dec\u00e2t reprezentantul divinit\u0103\u0163ii \u015fi puterea lui se extinde astfel asupra tuturor domeniilor vie\u0163ii colective.<\/span><\/div>\n
         Aparatul administrativ se compune din demnitari, notabili locali \u015fi dintr-un personal imens. Acesta se recruteaz\u0103 din ansamblul straturilor sociale ale popula\u0163iei. A intra \u00eentr-un serviciu pentru suveran este considerat un avantaj, \u00eentruc\u00e2t el procura beneficiarului venituri materiale durabile \u015fi gratifica\u0163ii pentru \u00eentreaga via\u0163\u0103. Absen\u0163a mijloacelor tehnice dezvoltate constr\u00e2nge administra\u0163ia la folosirea unei importante for\u0163e de munc\u0103, mai ales \u00een lucr\u0103rile de iriga\u0163ie sau cele agricole.<\/span><\/div>\n
Sclavajul nu va juca un rol important \u00een acest tip de sistem economic. Sclavii, care \u00een general sunt prizonieri de r\u0103zboi, nu apar dec\u00e2t rar pe listele personajului. Trebuie f\u0103cut\u0103 distinc\u0163ia \u00eentre ace\u015fti \u015fi servitori, a c\u0103ror via\u0163\u0103 este legat\u0103 de cea a st\u0103p\u00e2nului.<\/span><\/div>\n
         Vom cunoa\u015fte mai bine societatea mesopotamian\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu secolul lui Hammurabi, gra\u0163ie codului s\u0103u de legi, care permite interpretarea nenum\u0103ratelor documente emise de regele di Ur, de principele Esnunna sau de regii mileniului al<\/span><\/div>\n
II-lea. Codul lui Hammurabi diferen\u0163iaz\u0103 3 tipuri de oameni:1-omul liber ;<\/span><\/div>\n
2-subalternul, omul care se prosterneaz\u0103; 3-sclavul, proprietate a altui om, care juridic este asimilat unui bun imobiliar. Drepturile femeii sunt protejate juridic. Ea dispune de bunurile sale, pe care le administreaz\u0103 \u00een toat\u0103 libertatea. Ea poate practica numeroase profesii \u015fi c\u00e2teodat\u0103 poate avea importante responsabilit\u0103\u0163i. C\u0103s\u0103torit\u0103, ea se supune autorit\u0103\u0163ii so\u0163ului. Dup\u0103 moartea acestuia, ea poate administra \u015fi ap\u0103ra interesele mo\u015ftenitorilor ei. Codul fixeaz\u0103 nu numai detaliile succesiunii, dar \u015fi pe cele ale cazului \u00een care femeia ar fi repudiat\u0103 pe nedrept.<\/span><\/div>\n
         Capul familiei r\u0103m\u00e2ne tat\u0103l, care la moartea sa \u00ee\u015fi transmite puterile, mai \u00eent\u00e2i fiilor s\u0103i, iar \u00een cazul lipsei mo\u015ftenitorilor b\u0103rba\u0163i, fiicei sale. C\u0103s\u0103toria este monogam\u0103, o singur\u0103 femeie put\u00e2nd pretinde dreptul de so\u0163ie legitim\u0103. Totu\u015fi, suveranii beneficiaz\u0103 de anumite privilegii, poligamia fiind unul dintre ele.<\/span><\/div>\n
Egipt<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Cuv\u00e2ntul \u201efaraon\u201d apare \u00een vocabularul egiptean spre sf\u00e2r\u015fitul primului mileniu. El semnific\u0103 Per Aha \u201emarea cas\u0103\u201d, nume care se va perpetua \u00een Imperiul Otoman prin \u201eSublima Poart\u0103\u201d. Faraonul este un zeu printre zei, c\u0103ci el se va sc\u0103lda \u00een spa\u0163iul divin. Na\u015fterea sa reprezint\u0103 hierogamie sau c\u0103s\u0103torie divin\u0103: mama faraonului prime\u015fte dragostea zeului. Legitimitatea regal\u0103 se transmite prin femei. Astfel, la na\u015fterea lui Amenophis al III-lea, reprezentat\u0103 la templul de la Luxor, Amon Ra ordon\u0103 zeilor s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 venirea acestuia pe lume. Zeul Khnum \u00een preg\u0103te\u015fte pe faraon, iar zei\u0163a-broasc\u0103 Heket \u00eei d\u0103 via\u0163\u0103. Papirusul Westcar poveste\u015fte felul \u00een care regii celei de a V-a dinastii \u015fi-au asigurat puterea: so\u0163ia preotului de la Heliopolis este vizitat\u0103 de zeul Ra, iar regii \u00ee\u015fi iau numele de \u201efii a lui Ra\u201d \u00een scopul de a sublinia filia\u0163ia lor divin\u0103. Astfel, to\u0163i zeii se reunesc pentru a s\u0103rb\u0103tori na\u015fterea noului zeu.<\/span><\/div>\n
         Faraonul este un zeu printre oameni. Aceasta se manifest\u0103 prin titulatur\u0103:<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Numele de Ka (venit de la Horus \u015fi de la Seth) reprezint\u0103 \u00eentruparea terestr\u0103 a zeului Horus, care va deveni zeul dinastic al Egiptului \u015fi ca atare este identificat cu zeul-soare, Ra<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Numele de Nebty este simbolul Egiptului de Sus \u015fi a celui de Jos (faraonul se identific\u0103 cu nebty \u2013 \u201edualul feminin\u201d \u2013 zei\u0163a vultur \u015fi zei\u0163a cobra)<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Numele lui \u201eHorus de Aur\u201d, concept definit \u00een timpul dinastiei a XI-a<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Prenumele faraonului<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Numele de fiu a lui Ra \u015fi prenumele s\u0103u sunt scrise \u00eentr-un cartu\u015f<\/span><\/div>\n
Caracteristicile faraonului:<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Coroana Egiptului de Sus: mitra alb\u0103<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Coroana Egiptului de Jos: tiara ro\u015fie<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Cele 2 coroane formeaz\u0103 una singur\u0103, numit\u0103 pschent.<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Piept\u0103n\u0103tura regal\u0103: Nemes este o piept\u0103n\u0103tur\u0103 ce se termin\u0103 printr-o coad\u0103 \u00eempletit\u0103, iar keprech este \u201ecoafura de r\u0103zboi\u201d.<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>S\u0103rb\u0103toarea Sed: aceasta va fi o modalitate de \u00eennoire a puterii regelui la fiecare 30 de ani, printr-o nou\u0103 \u00eencoronare.<\/span><\/div>\n
         \u00cen Egiptul antic absen\u0163a studiilor asupra institu\u0163iilor juridice determin\u0103 o cunoa\u015ftere destul de aleatorie a institu\u0163iilor sociale. Diferitele tipuri sociale le cunoa\u015ftem prin intermediul basoreliefurilor, picturii \u015fi sculpturii ronde-bosse. Cartea \u201eSatira meseriilor\u201d descrie avantajele func\u0163ionarilor din Imperiul Mijlociu, dar p\u0103streaz\u0103 t\u0103cerea \u00een ceea ce prive\u015fte celelalte meserii. Descoperirea recent\u0103 a unui sat de meseria\u015fi la Delir-el-Medineh, datat din timpul Imperiului Nou, a permis o mai bun\u0103 cunoa\u015ftere a vie\u0163ii cotidiene a celor care construiau mormintele nobililor. Exist\u0103 c\u00e2teva indica\u0163ii (insuficiente \u00eens\u0103 dac\u0103 ar fi s\u0103 le compar\u0103m cu cele ale altor civiliza\u0163ii) privitoare la categoriile sociale: topitori de metale, vopsitori, m\u0103celari\u2026<\/span><\/div>\n
         \u00cen Egiptul antic nu exist\u0103 nici un nume care s\u0103 ne permit\u0103 s\u0103 presupunem c\u0103 exista \u00eentr-adev\u0103r sclavaj. Deseori, prizonierii de r\u0103zboi erau folosi\u015fi ca m\u00e2n\u0103 de lucru \u00een lucr\u0103rile publice (la construirea piramidelor, la s\u0103parea canalelor etc.) \u00eens\u0103 nu aveau un statut inferior declarat juridic. De asemenea, situa\u0163ia femeii \u00een Egiptul antic era cu totul deosebit\u0103, fiind raportat\u0103 la celelalte societ\u0103\u0163i antice. C\u0103s\u0103toria egiptean\u0103, ca \u015fi cea mesopotamian\u0103, era monogam\u0103. Excep\u0163ia o constituia familia faraonului, unde numele so\u0163iilor sale apar al\u0103turi de cel al \u201emarii so\u0163ii regale\u201d. De asemenea, \u00een interiorul familiei regale putea avea loc c\u0103s\u0103toria \u00eentre fra\u0163i \u015fi surori. Femeile vor fi \u00eenvestite cu func\u0163ii sacerdotale, iar \u00een timpul Imperiului Nou ele se vor consacra lui Amon. Regine ca Hatchepsut sau Cleopatra demonstreaz\u0103 rolul principal pe care l-au avut \u00een societate.<\/span><\/div>\n
         \u00cenc\u0103 din Imperiul Vechi, Egiptul este \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een provincii. Constituirea nomelor (provincii) are loc \u00een mileniul al III-lea, \u00een timpul dinastiilor thinite. Fiecare nom\u0103 se deosebe\u015fte de celelalte prin religie \u015fi prin zeul venerat. \u00cen aceste condi\u0163ii, doar re\u0163eaua birocratic\u0103 a f\u0103cut ca Egiptul s\u0103 fie un stat at\u00e2t de bine organizat. \u00cencep\u00e2nd cu domnia lui Menes, regele primei dinastii, administra\u0163ia central\u0103 \u00ee\u015fi exercit\u0103 autoritatea asupra administra\u0163iilor locale. Sarcinile cele mai importante sunt atribuite \u201evizirului \u015fi judec\u0103torului marii s\u0103li de la Poart\u0103\u201d (Poarta care avea deasupra \u015farpele ureus regal era tribunalul regelui). Printre \u00eenal\u0163ii func\u0163ionari, amintim pe cei 2 \u201ecancelari ai zeului\u201d, care erau intenden\u0163ii generali ai armatei, asista\u015fi de numero\u015fi subalterni.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
5. Religia<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Mesopotamia<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Religia a ap\u0103rut pe deplin constituit\u0103 la Sumer \u00een cursul mileniului al III-lea. Este cunoscut\u0103 datorit\u0103 arheologiei \u015fi textelor cuneiforme. Fiecare cetate mesopotamian\u0103 \u00ee\u015fi are propriul zeu, fiecare ora\u015f form\u00e2nd un stat \u00een sine. Religia este caracterizat\u0103 de:<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Politeism. Pentru fiecare ora\u015f exist\u0103 un zeu ce domne\u015fte \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia \u015fi copii s\u0103i. Ora\u015fele Umma, Nippur num\u0103r\u0103 \u00een timpul cele de-a treia dinastii de la Ur 638 de nume de diferite divinit\u0103\u0163i.<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Antropomorfismul divinit\u0103\u0163ilor. Reprezentate sub form\u0103 uman\u0103, ele ac\u0163ioneaz\u0103 ca atare. Totu\u015fi, ele sunt nemuritoare, iar eroul Ghilgamesh nu va reu\u015fi niciodat\u0103 s\u0103 ating\u0103 imortalitatea, c\u0103ci, \u00een ciuda tuturor vicleniilor sale, \u015farpele va \u00eenghi\u0163i planta vie\u0163ii ve\u015fnice chiar sub ochii s\u0103i.<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Atribuirea unui num\u0103r fiec\u0103rui zeu. Lui Anu, zeul zeilor, \u00eei este atribuit\u0103 cifra 60, num\u0103r perfect pentru c\u0103 include sistemele sexagesimal \u015fi decimal folosite \u00een calcule de c\u0103tre mesopotamieni.<\/span><\/div>\n
Principalii zei mesopotamieni sunt:<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span> An Anu: \u201eAnu cel suprem, zeul cerurilor, tat\u0103l zeilor\u201d. El locuie\u015fte \u00een cer \u015fi ideograma sa reprezint\u0103 o stea, determinativ folosit \u00eenaintea numelui zeilor.<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Enlil: zeu al v\u00e2ntului \u015fi al atmosferei<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Nergal: zeu al Infernului, la origine zeu solar r\u0103uf\u0103c\u0103tor<\/span><\/div>\n
La mesopotamieni, moartea nu \u00eenseamn\u0103 o nimicire total\u0103. Spre deosebire de Egipt, defunctul nu poate deveni niciodat\u0103 zeu. El trebuie \u00eengropat chiar dac\u0103 este \u00een primejdie de a-\u015fi vedea sufletul r\u0103t\u0103cind \u015fi revenind pentru a-i chinui pe cei vii. Dac\u0103 defunctul este eliberat de obliga\u0163ii, sufletul lui coboar\u0103 spre \u201ep\u0103m\u00e2nt \u00een jos\u201d a\u015fa cum se precizeaz\u0103 \u00een poemul  \u201eCobor\u00e2rea lui Ishtar \u00een Infern\u201d.<\/span><\/div>\n
Sacrificiile de animale, ofrandele de fructe, procesiunile, rug\u0103ciunile, sunt diferite ac\u0163iuni efectuate \u00een fiecare zi de un cler bine ierarhizat, veritabil intermediar \u00eentre credincios \u015fi divinitate. De asemenea, inseparabil\u0103 de religia oficial\u0103, magia are drept scop protejarea contre demonilor r\u0103uf\u0103c\u0103tori: \u201ecei \u015fapte\u201d, \u201egrupele de \u015fapte\u201d. Pentru realizarea acestui \u0163el, sunt recitate litanii \u015fi psalmii. Se practic\u0103 \u015fi dezlegarea de farmece pe figurine care se arunc\u0103 \u00een foc. Religia mesopotamian\u0103 va disp\u0103rea mai repede ca cea egiptean\u0103, sting\u00e2ndu-se cu pu\u0163in \u00eenainte de secolul I al erei cre\u015ftine.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Egipt<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Religia din Egiptul antic \u00ee\u015fi are originea \u00een divinit\u0103\u0163ile nomelor. Dup\u0103 unirea celor 2 regate, Egiptul de Jos \u015fi Egiptul de Sus, Seth \u015fi Horus se vor impune celorlal\u0163i zei. Seth, legat de no\u0163iunea de r\u0103u, se afl\u0103 \u00eentr-o etern\u0103 lupt\u0103 cu Horus, zeul \u015foim. Religia egiptean\u0103 va conserva \u00eentotdeauna unul din aspectele sale primitive: zoolatria. Divinit\u0103\u0163ile Egiptului antic sunt nenum\u0103rate \u015fu formele lor foarte variate.<\/span><\/div>\n
Cei mai importan\u0163i zei sunt:<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Osiris, st\u0103p\u00e2n al regatului mor\u0163ilor \u015fi so\u0163 al zei\u0163ei Ishtar, este deseori reprezentat mumificat, cu capul acoperit de o coron\u0103 ornat\u0103 cu pene.<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Ra, zeul-soare, zeul Universului, poart\u0103 pe capul  \u00een chip de \u015foim discul solar<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Maat, zei\u0163a drept\u0103\u0163ii a adev\u0103rului, ce c\u00e2nt\u0103rea sufletul mortului (psihostazie), simbolizeaz\u0103 greutatea corect\u0103 \u00een balan\u0163\u0103 \u00een al c\u0103rei taler opus se g\u0103se\u015fte inima defunctului. Ea e reprezentat\u0103 a\u015fezat\u0103, purt\u00e2nd pe cap o pan\u0103 de stru\u0163.<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Chnum, divinitate cu cap de berbec \u015fi corp de om, paznic al Nilului<\/span><\/div>\n
Dezvoltarea cultelor populare a avut loc t\u00e2rziu. Totu\u015fi, legenda lui Osiris a devenit celebr\u0103: omor\u00e2t de fratele s\u0103u Seth, pl\u00e2ns \u015fi c\u0103utat de so\u0163ia sa Isis, el va fi r\u0103zbunat de Horus. Aceast\u0103 legend\u0103 ne-a parvenit datorit\u0103 propag\u0103rii \u00een afara Egiptului a cultului lui Osiris, devenit Serapis, dar mai ales a cultului lui Isis, ajuns p\u00e2n\u0103 \u00een Galia. Plutarh a consacrat acestei legende un opuscul, la  circa un secol dup\u0103 era cre\u015ftin\u0103. Sprijinindu-se \u00een perioada Imperiului Nou pe zeul Amon, care semnific\u0103 \u201ecel ascuns\u201d, sau pe zeul Aton, de care se leag\u0103 numele lui Amenophis al IV-lea, religia traduce importan\u0163a dob\u00e2ndit\u0103 de cler la un moment dat.<\/span><\/div>\n
Fiec\u0103rei mari perioade \u00een corespunde un important text funerar:<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>\u201eTextele piramidelor\u201d pentru Imperiul Vechi<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>\u201eTextele sarcofagelor\u201d pictate pe acestea, pentru Imperiul de Mijloc<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>\u201eCartea mor\u0163ilor\u201d(papirusuri depuse l\u00e2ng\u0103 mumii) pentru Imperiul Nou<\/span><\/div>\n
Un alt capitol important \u00eel reprezint\u0103 sistemele teologice Acestea se formeaz\u0103 de la \u00eenceputul istoriei Egiptului. Pentru preo\u0163ii de la Heliopolis, Universul este un haos. Din acesta va ie\u015fi soarele, care va merge la Heliopolis, de unde de la piatra<\/span><\/div>\n
Ben-Ben , va r\u0103s\u0103ri pentru prima oar\u0103. Ben-Ben va fi asimilat\u0103 mai t\u00e2rziu p\u0103r\u0163ii extreme a piramidelor mici. Soarele va crea un cuplu format din Su \u015fi Tefnut. Su personific\u0103 aerul, iar Tefnut, \u201eceea ce este umed\u201d. \u00cempreun\u0103, ei vor da na\u015ftere zeului p\u0103m\u00e2ntului, Geb, \u015fi zei\u0163ei cerului, Nut. Geb \u015fi Nut vor forma o nou\u0103 pereche. Copiii acestora vor crea alte 2 cupluri, Osiris \u015fi Isis, Seth \u015fi Nephthys. Acest sistem teologic poart\u0103 numele de \u201eeneada de la Heliopolis\u201d (nou\u0103 zei).<\/span><\/div>\n
         Hermopolis \u00eencearc\u0103 s\u0103 elaboreze la r\u00e2ndul lui un sistem teologic pentru a elimina importan\u0163a celui de la Heliopolis.  Trebuie g\u0103sit deci ceva mai vechi ca apari\u0163ia soarelui, a\u015fa c\u0103 a fost inventat un element plin de via\u0163\u0103 (nun), din care vor ap\u0103rea 4 cupluri: elementele masculine \u2013 broa\u015ftele, iar cele feminine \u2013 \u015ferpii. Ei personific\u0103 elementele negative: Nun Naunet \u2013 Hu Hauet \u2013 Kuk Kauet \u2013 Amon Amaunet. Cei 8 zei form\u00e2nd ogdoada vor crea un ou, pe Ben-Ben, care va fi soarele, creatorul \u015fi organizatorul lumii.<\/span><\/div>\n
         O alt\u0103 variant\u0103 ar fi Memphis, zeu creator fiind Ptah. El va da na\u015ftere la 8 elemente (8 zei), forme secundare ie\u015fite din el \u00eensu\u015fi, prin simpla pronun\u0163are a numelui acestora. Fiecare dintre zei va organiza lumea.<\/span><\/div>\n
         Conservarea corpuri era pentru egipteni una di condi\u0163iile sine qua non pentru a-\u015fi prelungi existen\u0163a dincolo de moarte. Din acest motiv, mumificarea este practicat\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu primele dinastii \u015fi chiar poate \u00eenainte. Herodot ne las\u0103 o descriere am\u0103nun\u0163it\u0103 a principalelor etape care trebuiau urmate:<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Se \u00eenl\u0103tur\u0103 viscerele, car se pun \u00een a\u015fa-numitele vase canope<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Pentru mumificare, corpul este l\u0103sat \u00eentr-o baie de sare \u015fi bicarbonat de sodiu<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Corpul este apoi \u00eenf\u0103\u015furat \u00een bandaje de in puternic \u00eembibate \u00eentr-o r\u0103\u015fin\u0103, fa\u0163a fiind acoperit\u0103 de un strat de stuc, prin care sunt modelate tr\u0103s\u0103turile<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Corpul astfel preg\u0103tit este \u00eenf\u0103\u015furat \u00eentr-o p\u00e2nz\u0103, iar apoi depus \u00een sarcofag; mortul trebuie protejat prin 7 \u00eenveli\u015furi succesive<\/span><\/div>\n
Un alt capitol fascinant este legat de necropole. Cea mai mare necropol\u0103 este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cea din Valea Regilor \u015fi a Reginelor din Theba. Toate mormintele dateaz\u0103 din timpul Imperiului Nou. Nu trebuie \u00eens\u0103 ignorat complexul funerar de la Gizeh, datat \u00een Imperiul Vechi.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
6. Aspecte intelectuale \u015fi artistice<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Principalele forme de manifestare artistic\u0103 ale artei mesopotamiene sunt:<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Arta hittit\u0103 se va manifesta special printr-o arhitectur\u0103 monumental\u0103: ora\u015ful Hatussa (1500 \u00ee. Hr.)<\/span><\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Arhitectura monumental\u0103 este practicat\u0103 \u015fi de asirieni: Sargon II (721 \u2013 705 \u00ee. Hr.) \u00ee\u015fi va construi o re\u015fedin\u0163\u0103 monumental\u0103 la Dur-Sarukkin, actuala Khorsabad. Taurii \u00eenaripa\u0163i cu cap de om, plasa\u0163i la por\u0163ile palatului, m\u0103surau 4,20 m \u00een\u0103l\u0163ime.<\/span><\/div>\n
Arta egiptean\u0103 va evolua timp de 3 milenii, pentru ca \u00een perioada greac\u0103 s\u0103 decad\u0103 complet. Arta copt\u0103 va constitui prelungirea sa \u00een perioada cre\u015ftin\u0103. C\u00e2teva caracteristicilor fi puse rapid \u00een eviden\u0163\u0103, at\u00e2t \u00een arta statuar\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een pictur\u0103: personajele reprezentate vor ap\u0103rea din ce \u00een ce mai pu\u0163in \u00eencorsetate \u00een ve\u015fminte, iar tr\u0103s\u0103turile fe\u0163ei din ce \u00een ce mai individualizate. Arta Imperiului Nou va cunoa\u015fte o perioad\u0103 de manierism, toate detaliile fiind perfect subliniate. Conven\u0163ional, b\u0103rbatul \u015fi femeia vor fi reprezenta\u0163i din 3 p\u0103r\u0163i, culoarea fiind \u00eens\u0103 diferit\u0103: brun\u0103 pentru b\u0103rbat \u015fi deschis\u0103 pentru femeie. Dintre principalele opere, amintim: statuia \u201e\u015feicului el Beled\u201d (statuia primarului) \u015fi cea a \u201eScribului\u201d- perioada Imperiului Vechi, capetele dolicocefale ale perioadei atoniene ale lui Amenophis IV \u015fi al reginei Nefertiti. Tr\u0103s\u0103turile greoaie apar\u0163in Epocii domina\u0163iei persane(525 \u2013 332\u00ee. Hr.).<\/span><\/div>\n
Operele arhitecturale vor constitui \u00eentotdeauna o sfidare a naturii: piramidele, templele de la Deir-el-Bahari, templul de la Karnak, cele de la Philae (epoca domina\u0163iei persane). Mormintele vor fi decorate \u00eencep\u00e2nd cu Imperiul Vechi \u015fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul Imperiului Nou, cu scene din via\u0163a cotidian\u0103 sau cu scene ce aveau un sens religios precis. \u00cen arhitectur\u0103, zigguratele au fost considerate drept str\u0103mo\u015fii piramidelor \u00een trepte.     <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Literatura<\/span><\/div>\n
         Civiliza\u0163ia mesopotamian\u0103 a oferit texte foarte variate pe un num\u0103r extraordinar de t\u0103bli\u0163e sau inscrip\u0163ii pe pietre: documente juridice, administrative, istorice religioase. \u00cen epoca lui Hammurabi au fost create mari poeme mitologice, care vor constitui fondul literaturii mesopotamiene. \u201eEpopeea lui Ghilgamesh\u201d poveste\u015fte \u00een mai multe episoade aventurile fondatorului cet\u0103\u0163ii Uruk: pove\u015fti de v\u00e2n\u0103toare, expedi\u0163ii contra mon\u015ftrilor. O variant\u0103 a epopeii lui Ghilgamesh va fi cunoscut\u0103 sub numele de \u201eversiunea de la Ninive\u201d. Aceasta va introduce legenda babilonian\u0103 a potopului, care va sta la originea celei din Biblie. \u00cen anumite temple s-au construit biblioteci, \u00een care t\u0103bli\u0163ele de argil\u0103 erau clasate \u00een func\u0163ie de gen \u015fi oper\u0103. Un astfel de exemplu \u00eel constituie biblioteca g\u0103sit\u0103  \u00een ruinele de la Ninive.<\/span><\/div>\n
         \u00cen timpul Imperiului de Mijloc literatura egiptean\u0103 ajunge la apogeu. Povestea lui Sinuhet (cea mai veche oper\u0103 literar\u0103 romanesc\u0103 egiptean\u0103) nareaz\u0103 peripe\u0163iile unui demnitar de la curtea lui Amenem-Hat I. Alte texte povestesc \u00eent\u00e2mpl\u0103rile extraordinare ale unor naufragia\u0163i pe o insul\u0103 fermecat\u0103.<\/span><\/div>\n
         Epoca amarnian\u0103 ne-a transmis \u201eImnul lui Aton\u201d, atribuit regelui Amenophis  IV. Pove\u015ftile destinate unui public mai larg se multiplic\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu dinastia a XVIII-a. Un loc mai important vor ocupa \u015fi scrierile dedicate magiei. Din timpul Imperiului Nou ne parvin \u015fi numeroase imnuri, dinte care cel mai celebru este \u201eCartea por\u0163ii\u201d, care descrie c\u0103l\u0103toria nocturn\u0103 a soarelui \u00een lumea subteran\u0103. \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103turile lui Amen-em-ope\u201d predic\u0103 modestia \u015fi st\u0103p\u00e2nirea de sine iar maximele \u00eent\u00e2lnite \u00een aceast\u0103 scriere vor constitui una din sursele cele mai importate ale proverbelor lui Solomon.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u015etiin\u0163ele<\/span><\/div>\n
         \u00cen Mesopotamia, religia a permis dezvoltarea \u015ftiin\u0163elor. Ca \u015fi \u00een Egipt, farmacoterapia este \u00een esen\u0163\u0103 vegetal\u0103, mineral\u0103 sau animal\u0103. \u00cen schimb, \u00een domeniul matematicii existau modele de probleme de geometrie sau aritmetic\u0103. Totul \u00eei interesa pe mesopotamieni. \u00cen toate h\u0103r\u0163ile lumii sau \u00een copiile de h\u0103r\u0163i vechi care ni s-au transmis, Mesopotamia este plasat\u0103 \u00een centru.<\/span><\/div>\n
         \u00cen Egipt, calculul matematic ocup\u0103 un loc important \u00een cuno\u015ftin\u0163ele unui scrib. Egiptenii nu au cunoscut \u00eens\u0103 cifra zero. Geometria nu dep\u0103\u015fe\u015fte niciodat\u0103 teoria, iar construc\u0163iile de mari edificii relev\u0103 mai degrab\u0103 o \u015ftiin\u0163\u0103 empiric\u0103. Numeroase papirusuri trateaz\u0103 problemele de igien\u0103 medical\u0103 \u015fi mai pu\u0163in de medicin\u0103 pur\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Muzica<\/span><\/div>\n
Basoreliefurile egiptene din timpul Imperiului Nou abund\u0103 \u00een reprezent\u0103ri de instrumente muzicale: harpe, instrumente de percu\u0163ie, fluiere, trompete. Gama ignora probabil semi-tonurile, dar admitem c\u0103 existau cuno\u015ftin\u0163e privind regulile armonice.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1. Unitatea \u015fi diversitatea civiliza\u0163iilor Orientului Apropiat.Numeroasele cercet\u0103ri \u00eentreprinse \u00een ultimele decenii \u00een arheologie, filologie \u015fi istorie au contribuit \u00een mod deosebit la \u00een\u0163elegerea organiz\u0103rii sociale, politice, c\u00e2t \u015fi a sistemelor economice ale lumii antice.Analiza structurilor socio-economice ale civiliza\u0163iei mesopotamiene \u015fi egiptene demonstreaz\u0103 c\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu mileniul al VIII-lea exista o continuitate \u00een ceea ce […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89608"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89608"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89608\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89608"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89608"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89608"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}