{"id":89603,"date":"2018-02-16T22:38:00","date_gmt":"2018-02-16T22:38:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:35:37","modified_gmt":"2023-01-06T20:35:37","slug":"cetatea-neamt","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/16\/cetatea-neamt\/","title":{"rendered":"Cetatea Neam\u0163"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
     \u00cen anul 1699, potrivit tratatului semnat la Karlovitz, la \u00eencheierea ostilit\u0103\u0163ilor dintre cele dou\u0103 mari puteri militare din zon\u0103 polonezii trebuiau s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 cet\u0103\u0163ile \u015fi m\u0103n\u0103stirile din Moldova, iar turcii s\u0103 elibereze Cameni\u0163a \u015fi teritoriul ocupat \u00een Ucraina. \u00cen acela\u015fi timp, turcii se obligau s\u0103 nu refac\u0103 cet\u0103\u0163ile din Moldova, pe care trebuiau s\u0103 n-o transforme \u00een pa\u015fal\u00e2c. C\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, Antioh Cantemir (1705-1707), pentru a gr\u0103bi plecarea polonilor a trimis o armat\u0103 \u00een frunte cu Lupu Costachi la Suceava \u015fi la Neam\u0163 \u015fi “scoaser\u0103 pre to\u0163i le\u015fii din \u0163ar\u0103”<\/i>. <\/span>\u00cen timpul luptelor, ora\u015ful de la poalele cet\u0103\u0163ii a suferit mari distrugeri, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte construc\u0163iile civile, c\u00e2t \u015fi cele religioase: Biserica Domneasc\u0103 “Sf. Dumitru”, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” ridicat\u0103 de Gheorghe \u015etefan \u015fi biserica catolic\u0103..Timp de peste un deceniu de acum \u00eenainte, Cetatea Neam\u0163ului nu mai apare dec\u00e2t \u00een documentele ce se refer\u0103 la m\u0103n\u0103stirea Sf. Nicolae din cetate, de mult timp subordonat\u0103 fa\u0163\u0103 de M\u0103n\u0103stirea Secu.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
        Va reveni \u00een actualitate odat\u0103 cu izbucnirea r\u0103zboiului austro-turc din 1716-1718, care s-a desf\u0103\u015furat \u015fi pe teritoriul Moldovei. Partida austrofil\u0103, \u00een frunte cu Vasile Ceaurul, un nepot de-al fostului domn Gheorghe \u015etefan, a \u00eencercat eliberarea \u0163\u0103rii de turci cu ajutorul austriecilor. Un corp expedi\u0163ionar austriac, condus de francezul Fran\u00e7ois Ernaut de Lorena, trece mun\u0163ii \u015fi ocup\u0103 Cetatea Neam\u0163, c\u00e2teva m\u0103n\u0103stiri \u00eent\u0103rite (Ca\u015fin, Mira, Sucevi\u0163a) \u015fi ajunge p\u00e2n\u0103 la C\u00e2mpulung.<\/p>\n

        \u00cenainte de a intra \u00een cetate, austriecii \u015fi-au asigurat merindele necesare de la locuitorii din vecin\u0103tate \u015fi “au mai tocmitu ce era stricatu \u00een cetate”<\/i>, iar pentru aprovizionarea cu ap\u0103 “au deschisu \u015fi pu\u0163ul celu vechiu \u015fi ad\u00e2ncu al cet\u0103\u0163ii”<\/i>. De aici au pornit spre Ia\u015fi, pentru a-l prinde pe domnitorul Mihai Racovi\u0163\u0103 (1703-1705; 1707-1709; 1715-1729), r\u0103mas credincios Por\u0163ii. Dar, cu ajutorul t\u0103tarilor, corpul expedi\u0163ionar austriac este \u00eenfr\u00e2nt \u015fi Fran\u00e7ois Ernaut decapitat, \u00een locul \u00een care mai t\u00e2rziu va purta numele de Crucea lui Feren\u0163. Restul c\u0103tanelor austriece din cetate, \u00een\u015ftiin\u0163ate de cele \u00eent\u00e2mplate la Ia\u015fi, au p\u0103r\u0103sit \u00een grab\u0103 locul, retr\u0103g\u00e2ndu-se spre Suceava. Oastea domneasc\u0103 va cuprinde cetatea f\u0103r\u0103 lupt\u0103 \u015fi pentru ca aceasta s\u0103 nu mai fie folosit\u0103 de adversari, “puse foc \u015fi arse merindele \u015fi cl\u0103dirile \u015fi au astupatu pu\u0163ul cela cu ap\u0103”<\/i>.<\/p>\n

        \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu fapta ordonat\u0103 de Mihai Racovi\u0163\u0103, letopise\u0163ul lui I. Neculce spune c\u0103 “lui Mihai vod\u0103 i-au venit de la Poart\u0103 poronc\u0103 s\u0103 strice Cetatea Neam\u0163ului \u015fi Miera, unde au \u015f\u0103zut c\u0103tanele. \u015ei le-au str\u0103cat, iar nu foarte de tot”<\/i>. C\u00e2t de mari au fost distrugerile nu se \u015ftie; se prea poate ca acestea s\u0103 fi fost limitate, dar sigur este faptul c\u0103 dup\u0103 acest moment Cetatea Neam\u0163ului \u00ee\u015fi pierde orice importan\u0163\u0103 politico-militar\u0103, iar procesul de degradare se accentueaz\u0103 continuu, prin “conlucrarea” factorilor naturali cu ac\u0163iunea locuitorilor din ora\u015f \u015fi din \u00eemprejurimi.<\/div>\n

<\/div>\n
     De-a lungul unui secol de acum \u00eenainte, pe parcursul c\u0103ruia domnitorii fanario\u0163i, ca simpli func\u0163ionari ai Por\u0163ii, erau lipsi\u0163i de orice interes de a p\u0103stra sau a reface cet\u0103\u0163ile distruse sub privirile \u00eeng\u0103duitoare ale ispravnicilor, locuitorii din t\u00e2rg au transformat cetatea \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 carier\u0103. Cu piatra din d\u0103r\u00e2m\u0103turile zidurilor, a bastioanelor \u015fi din pilonii podului au fost ridicate numeroase construc\u0163ii, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een timpul administra\u0163iei regulamentare.<\/p>\n

     Indignat de aceast\u0103 lips\u0103 de grij\u0103 fa\u0163\u0103 de relicvele noastre istorice, poetul Alexandru Hrisoverghi a publicat \u00een anul 1834 a sa od\u0103 moralizatoare, La ruinele Cet\u0103\u0163ii Neam\u0163ului<\/i>, \u00een care protesteaz\u0103 \u00eempotriva vandalismului manifestat de localnici fa\u0163\u0103 de ruinele cet\u0103\u0163ii. Subliniind importan\u0163a acestui protest, B.P. Ha\u015fdeu ar\u0103ta c\u0103 din cetate<\/span><\/div>\n

n-ar fi r\u0103mas azi nici-o piatr\u0103 sub izbirile administra\u0163iei regulamentare, dac\u0103 poetul Hrisoverghi nu protesta la timp contra ultravandalismului de a distruge p\u00e2n\u0103 \u015fi ruinele.<\/i><\/div>\n
      Restaurarea domniilor p\u0103m\u00e2ntene \u00een anul 1834 a dus \u015fi la primele m\u0103suri de protejare a cet\u0103\u0163ii. Mai multe acte domne\u015fti, adresate ispravnicilor de la Neam\u0163, cereau protejarea zidurilor cu gard \u015fi punerea unui supraveghetor. \u00cenc\u0103 de acum cetatea se consider\u0103, pe drept cuv\u00e2nt, “un monument al p\u0103m\u00e2ntului ce purure s\u0103 aib\u0103 privegheri a s\u0103 p\u0103stra \u00een starea \u00een care acum s\u0103 g\u0103s\u0103\u015fte \u015fi spre ner\u0103sipirea ei \u00een viitorime”<\/i>. Mihail Sturza (1834-1849), ca un om cult ce era \u015fi un mare iubitor de istorie, a apreciat la justa sa valoare monumentul. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een timpul s\u0103u s-a amenajat \u015fi poteca de urcare p\u00e2n\u0103 sub cetate.<\/span><\/div>\n
      Starea cet\u0103\u0163ii, spre mijlocul secolului trecut, ne este reliefat\u0103 de desenele l\u0103sate de pictorii M. Bouquet \u015fi R. Kauffmann. O pre\u0163ioas\u0103 informa\u0163ie narativ\u0103 o dator\u0103m c\u0103l\u0103torului austriac Iulius Edel, care arat\u0103 c\u0103<\/div>\n
accesul la ruini se face pe un drum \u00een zig-zag… castrul are forma unui patrulater… care \u00een cele patru col\u0163uri au turnuri din care se p\u0103streaz\u0103 creneluri. Intrarea principal\u0103 se afl\u0103 \u00een partea de est, unde se v\u0103d \u00eenc\u0103 patru piloni, care serveau pentru pod de acces. O alt\u0103 intrare se afl\u0103 \u00een partea de nord. Aceast\u0103 parte aflat\u0103 pe pov\u00e2rni\u015f este cea mai slab ap\u0103rat\u0103, de aceea mai \u00eent\u0103rit\u0103 dec\u00e2t celelalte cu un parapet cu trei bastioane… \u00cen interior au fost \u00eenc\u0103peri cu bolt\u0103, din care se v\u0103d urme de ziduri… Acum toate d\u0103r\u00e2m\u0103turile din interior sunt acoperite cu vegeta\u0163ie.<\/span><\/div>\n
     Ulterior, ruinele cet\u0103\u0163ii au fost folosite, probabil, ca loc de popas pentru haiducii ce h\u0103l\u0103duiau prin p\u0103durile Neam\u0163ului de frica poterelor domne\u015fti, a\u015fa cum au fost Leondarie, Chetraru, Florea \u015fi, mai apropia de noi, Pantelimon.<\/div>\n
Cu timpul, ruinele Cet\u0103\u0163ii Neam\u0163, ca \u015fi zidurile altor monumente, au devenit un simbol de la care s-a primenit iubirea de \u0163ar\u0103 \u00een perioada de rede\u015fteptare na\u0163ional\u0103 a poporului rom\u00e2n. Cu c\u00e2t\u0103 m\u00e2ndrie scria Manolache Dr\u0103ghici, c\u0103 Cetatea Neam\u0163 “numai \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri s-au biruit, odat\u0103 de c\u0103tre turci supt st\u0103p\u00e2nirea lui Soliman sultan \u015fi al doilea pe vremea lui Sobietschie craiul”<\/i>. Astfel s-a permanentizat legenda despre invincibilitatea cet\u0103\u0163ii.<\/div>\n

       Spre Cetatea Neam\u0163 s-au \u00eendreptat g\u00e2ndurile lui Gheorghe Asachi, care a \u00eencercat o reproducere pictural\u0103 a acesteia, Mihail Kog\u0103lniceanu \u2013 prezent printr-o bogat\u0103 activitate economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 \u00een zon\u0103, sau Dimitrie Bolintineanu, care vizit\u00e2nd cetatea la 1857 a scris inspiratul poem <\/span>Muma lui \u015etefan cel Mare<\/span>. Deosebit de gr\u0103itoare sunt consemn\u0103rile unor scriitori de prestigiu, precum:<\/span>Costache Negruzi<\/span>\u2013 glorificatorul luptei curajoase a pl\u0103ie\u015filor nem\u0163eni, George Sion, Nicu Gane, Ion Creang\u0103 \u2013 care privind cu mintea sa de copil vedea cetatea de peste apa Ozanei “\u00eengr\u0103dit\u0103 cu pustiu \u015fi acoperit\u0103 cu fulger”<\/i>, a neobositului c\u0103l\u0103tor prin mun\u0163ii Neam\u0163ului \u2013 Calistrat Hoga\u015f, care extaziat \u00een fa\u0163a priveli\u015ftii m\u0103re\u0163e vedea cetatea“nemi\u015fcat\u0103 \u015fi g\u00e2nditoare… martor\u0103 nepieritoare a gloriei noastre trecute”<\/i>.<\/span>Alexandru Vl\u0103hu\u0163\u0103<\/span>, l\u0103s\u00e2ndu-se furat de visare, rememoreaz\u0103 una din paginile cele mai glorioase din trecutul cet\u0103\u0163ii \u2013 vremea lui \u015etefan cel Mare, a\u015fa cum au f\u0103cut \u015fi <\/span>George Co\u015fbuc<\/span>, Gala Galaction sau Mihail Sadoveanu. <\/p>\n

        De asemenea, pe ruinele Cet\u0103\u0163ii Neam\u0163 a visat la zile mai bune marele nostru istoric Nicolae Iorga, ale c\u0103rui cuvinte r\u0103m\u00e2n \u00een actualitate:<\/span><\/div>\n

m\u00e2ine poate, c\u00e2nd iubirea pentru trecutul nostru va fi mai mare \u015fi se va ar\u0103ta \u00een felul ce se cuvine, comorile \u00eengropate vor ie\u015fi la iveal\u0103, dezv\u0103luind mai bine cultura vechilor timpuri”.<\/i><\/div>\n
        \u00cen anul 1866 Cetatea Neam\u0163 a fost declarat\u0103 monument istoric. Lucr\u0103rile de reconsolidare a zidurilor, efectuate \u00eentre anii 1968-1972, sub conducerea cunoscutului arh. \u015etefan Bal\u015f, au urm\u0103rit conservarea \u015fi men\u0163inerea monumentului a\u015fa cum este, f\u0103r\u0103 reconstruc\u0163ia p\u0103r\u0163ilor disp\u0103rute. Din lipsa unor informa\u0163ii sigure, s-au executat doar unele terase necesare vizit\u0103rii \u00een bune condi\u0163ii a acestui iubit obiectiv istoric.<\/p>\n

      Anual, cetatea este vizitat\u0103 de zeci de mii de turi\u015fti de pe toate meleagurile rom\u00e2ne\u015fti \u015fi nu numai, iubitori de istorie \u015fi de frumos, fiind unul dintre principalele puncte de atrac\u0163ie turistic\u0103 din zon\u0103.<\/p><\/div>\n

<\/div>\n
         \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XVII-lea, \u00een timpul luptelor pentru tronul Moldovei \u015fi a r\u0103zboaielor turco-polone, Cetatea Neam\u0163 a devenit un obiectiv foarte c\u0103utat, constituind un loc potrivit de refugiu.<\/p>\n

        Astfel, \u00een timpul campaniilor lui Constantin \u015eerban Basarab, care a \u00eencercat mai \u00eent\u00e2i cu ajutor din Transilvania \u015fi apoi de la cazaci s\u0103 ocupe tronul Moldovei, la cetate s-au refugiat mul\u0163i boieri \u015fi fe\u0163e biserice\u015fti.<\/p>\n

       \u00centr-un document din 23 ianuarie 1661, care se refer\u0103 la v\u00e2nzarea unui pomet de sub Dealul Boi\u015ftei, apar: Iftimie  Bo\u0163ul p\u00e2rc\u0103lab de Neam\u0163, Simionic\u0103 \u015foltuzul t\u00e2rgului, Hano\u015f v\u0103taful de pu\u015fca\u015fi de la cetate \u015fi egumenul Ioan de la m\u0103n\u0103stirea din cetate. Din alt document, emis tot la cetate, \u00een luna iunie a aceluia\u015fi an, afl\u0103m c\u0103 din cauza r\u0103zboaielor care s-au purtat prin aceste locuri, ora\u015ful s-a depopulat \u015fi “s-au t\u0103mplat de au fugit al\u0163i oameni din t\u00e2rgu Neam\u0163u”<\/i>, \u00eentruc\u00e2t cei “r\u0103ma\u015fi doar cu sufletele”<\/i> au fost obliga\u0163i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 d\u0103rile \u015fi cisla pentru cei fugi\u0163i.<\/span><\/div>\n


<\/span>      <\/span>Ambele documente, ca \u015fi un altul din 7 aprilie 1672, au fost scrise la Neam\u0163 \u015fi poart\u0103 pentru autentificare pece\u0163ile semnatarilor, \u00eentre care \u015fi pecetea cu ghirland\u0103 de vi\u0163\u0103 de vie pus\u0103 de \u015foltuzul ora\u015fului, copie slav\u0103 dup\u0103 pecetea mai veche \u00een limba latin\u0103 a t\u00e2rgului. <\/span>Probabil c\u0103 la acea dat\u0103 vi\u0163a de vie era cultivat\u0103 mult mai mult \u00een zon\u0103, \u00eenc\u00e2t devenise element simbolic al ora\u015fului.                                                                                .         <\/p>\n

       Din ultimele decenii ale secolului al XVII-lea exist\u0103 alte referiri la Cetatea Neam\u0163. Este interesant faptul c\u0103 \u00een \u00eensemn\u0103rile militare aceasta este numit\u0103 cetate, pe c\u00e2nd \u00een alte documente este considerat\u0103 drept m\u0103n\u0103stire. Cele mai multe referiri sunt f\u0103cute \u00een leg\u0103tur\u0103 cu r\u0103zboaiele dintre turci \u015fi poloni, care s-au desf\u0103\u015furat \u00een mare parte pe teritoriul Moldovei, \u00eencep\u00e2nd cu r\u0103zboiul Cameni\u0163ei din 1672 \u015fi p\u00e2n\u0103 la pacea general\u0103 de la Karlowitz din 1699.<\/p>\n

        \u00cen 1673, Ian Sobietski \u2013 pe atunci hatman \u2013 a ob\u0163inut \u00eempotriva turcilor victoria de la Hotin, dup\u0103 care o\u015ftile polone au ocupat cet\u0103\u0163ile Hotin, Suceava \u015fi Neam\u0163, repun\u00e2ndu-l pentru pu\u0163in timp pe tronul Moldovei pe \u015etefan Petriceicu. “Cet\u0103\u0163ile<\/i> \u2013 scrie Ion Neculce \u2013 erau pline de odoare \u015fi de haine din toat\u0103 \u0163ara, boiere\u015fti \u015fi negustore\u015fti, dup\u0103 cumu-i obiceiul la vreme de r\u0103scoal\u0103, de a pune ce este mai bun la ad\u0103post”<\/i>.                                                                        .<\/p>\n

        \u00cen cur\u00e2nd are loc o nou\u0103 expedi\u0163ie turco-t\u0103tar\u0103, dup\u0103 care \u015etefan Petriceicu fuge din nou \u00een Polonia, tronul fiind dat lui Dumitra\u015fcu Cantacuzino (1673-1675). \u00cen cet\u0103\u0163ile Neam\u0163 \u015fi Suceava polonezii au l\u0103sat garnizoane formate din lefegii “nem\u0163i”, care au rezistat aproximativ un an. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, mercenarii au fost sco\u015fi din cetate nu prin puterea armelor, ci din neputin\u0163a acestora de a se aproviziona. Urm\u0103ri\u0163i pas cu pas de o\u015ftile turce\u015fti l\u0103sate \u00een ajutorul noului domnitor, lefegii au p\u0103r\u0103sit Cetatea Neam\u0163, s-au retras spre Suceava \u015fi apoi au trecut \u00een Polonia. Cur\u00e2nd, Dumitra\u015fcu Cantacuzino a pus \u00een aplicare ordinul marelui vizir de a distruge cet\u0103\u0163ile, opera\u0163iune despre care Ion Neculce spune c\u0103 “mai mult sfatul \u015fi \u00eendrum\u0103tura lui Dumitra\u015fco Vod\u0103 au fost dec\u00e2t voia vizirului”<\/i>. Despre acest moment scrie \u015fi Nicolae Costin, care spune c\u0103“au \u00eendemnatu Dumitra\u015fco Vod\u0103 pre greci de le-au stricat cet\u0103\u0163ile cele vestite ale Moldovei, Hotinul, Suceava, Neam\u0163ul… \u015fi a\u015fa puind lagum pre sub zidurile cet\u0103\u0163ilor, le-au aruncatu din temelie”<\/i>.<\/p>\n

         Cetatea Neam\u0163ului a avut, dup\u0103 cum consemna istoricul I. Minea, cel mai pu\u0163in de suferit, deoarece micile cantit\u0103\u0163i de pulbere nu \u015fi-au f\u0103cut efectul.<\/span><\/div>\n

<\/div>\n
         Dup\u0103 mazilirea lui Dumitra\u015fcu Cantacuzino, poreclit “R\u0103ul”, starea de nesiguran\u0163\u0103 \u015fi de dezordine a durat \u015fi \u00een anul urm\u0103tor, c\u00e2nd zona Neam\u0163ului a fost vizitat\u0103 de c\u0103lug\u0103rul Francesco Buonvisi, care ar\u0103ta c\u0103 Neam\u0163ul era pustiit din cauza polonezilor. <\/span>De altfel, toate luptele care s-au purtat \u00een acea perioad\u0103 pe teritoriul Moldovei vor viza \u015fi Cetatea Neam\u0163; \u00een consecin\u0163\u0103, de nenum\u0103rate ori ora\u015ful din vecin\u0103tatea cet\u0103\u0163ii a fost literalmente trecut prin foc. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat cu prilejul celor \u015fase campanii dintre anii 1684-1694<\/span><\/div>\n
Despre campania din 1686, afl\u0103m am\u0103nunte din cronica lui Neculce:<\/span><\/div>\n
… \u00een al doilea anu a domniei lui Cantemir, scobor\u00e2tu-s-au craiul Sobe\u0163chie cu toat\u0103 puterea sa, \u015fi cu to\u0163i hatmanii \u015fi cu toat\u0103 recipospolita \u015fi cu multe poghiazuri \u00een toate p\u0103r\u0163ile\u2026 de nu r\u0103m\u00e2n\u00e8 loc nepr\u0103dat \u015fi nestr\u00e2cat.<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
         Expedi\u0163ia a mers p\u00e2n\u0103 \u00een Bugeac, apoi polonezii au trecut Prutul \u015fi au jefuit \u0163ara p\u00e2n\u0103 sub poalele muntelui. <\/span>La \u00eentoarcere, un grup de polonezi \u015fi de cazaci, ajuta\u0163i de joimirii (mercenarii) moldoveni afla\u0163i sub comanda medelnicerului Crupenschi au atacat cetatea, \u00een care, fie prin surprindere, fie printr-un vicle\u015fug au reu\u015fit s\u0103 p\u0103trund\u0103. <\/span>Atunci, spune Nicolae Costin,<\/span><\/div>\n
aflat-au pre doamna Ruxandra, fata lui Vasilie vod\u0103, pre care o au \u0163inut-o… \u00een Cetatea Neam\u0163u \u015fi cu multe munci au muncit-o pentru avu\u0163ie, pre urm\u0103 i-au t\u0103iat capulu pre pragu cu toporu. Spunu cum s\u0103 fi g\u0103situ la d\u00e2nsa 19.000 de galbeni.<\/span><\/div>\n
         Dup\u0103 unii, se pare c\u0103  aceasta  este  data la care s-a petrecut epopeea  legendar\u0103 a celor 19 pl\u0103ie\u015fi  moldoveni ap\u0103r\u0103tori aicet\u0103\u0163ii, de carevorbe\u015fte Costache Negruzi.
C\u00e2t prive\u015fte soarta tragic\u0103 a domni\u0163ei Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu, r\u0103mas\u0103 v\u0103duv\u0103 de timpuriu (1654) ca urmare a mor\u0163ii lui Timu\u015f Hmelni\u0163chi, fiul hatmanului  Ucrainei,  dup\u0103  ce  a  stat  un  timp  ca  ostatec\u0103  la  Rostov  a  revenit  \u00een Moldova,  lu\u00e2ndu-\u015fi \u00een primire  unele din vechile  propriet\u0103\u0163i, \u00eentre care \u015fi  satul Preute\u015fti,  situat la aproximativ  15 km dep\u0103rtare de Tg. Neam\u0163, unde tat\u0103l s\u0103u avusese un conac, \u00eenc\u0103 de pe vremea c\u00e2nd era vornic.<\/span><\/div>\n
         Se pare c\u0103 Ruxandra a fost ridicat\u0103 de cazaci de la Preute\u015fti \u015fi dus\u0103 la cetate, pentru a le ar\u0103ta averile t\u0103inuite, ipotez\u0103 care este sus\u0163inut\u0103 de un document de mai t\u00e2rziu, care spune c\u0103“scrisorile lui Talp\u0103 s-au pierdut, \u00een vremea r\u0103scoalelor, c\u00e2nd au luat le\u015fii pre doamna Ruxanda, fata lui Vasile vod\u0103 din Preute\u015fti”<\/i>. Fie c\u0103 a fost adus\u0103 din aceast\u0103 localitate, cum precizeaz\u0103 documentul mai sus men\u0163ionat, fie c\u0103 a fost g\u0103sit\u0103 chiar la cetate, este cert c\u0103 prin tr\u0103darea boierului Crupenschi, \u00een Cetatea Neam\u0163 s-a petrecut un s\u00e2ngeros moment, despre care vorbesc \u015fi alte documente. Astfel, la 10 ianuarie 1689, c\u00e2nd ispravnicul Zosim Ba\u015fot\u0103 este desemnat s\u0103 hot\u0103rniceasc\u0103 mai multe sate \u015fi mo\u015fii ale m\u0103n\u0103stirii Secu, se consemneaz\u0103 c\u0103 actele de proprietate anterioare au “pierit”, fiind distruse de t\u00e2lharii care p\u0103trunseser\u0103 \u00een Cetatea Neam\u0163ului, unde fuseser\u0103 depuse “c\u00e2nd au t\u0103iat cazacii pre domni\u0163a Ruxanda”<\/i>. \u015ei tot \u00een anul 1689, c\u00e2nd Vasile Cantacuzino, nepotul domni\u0163ei Ruxandra, are pricin\u0103 cu m\u0103n\u0103stirile Golia \u015fi Trei Ierarhi din Ia\u015fi pentru satul Preute\u015fti l\u0103sat lui ca proprietate prin testament, se spune c\u0103:<\/span><\/div>\n
viindu craiul le\u015fescu prin \u0163ara Moldovei, lovit-au o sam\u0103 de cazaci la Cetatea Neam\u0163ului, \u015fi fiind acolo \u00eenchis\u0103 doamna Ruxanda, dovedit-au cazacii cetatea \u015fi au luat toat\u0103 avu\u0163ia doamnei Ruxandei \u015fi i-au t\u0103iat \u015fi capul.<\/span><\/div>\n
        Expedi\u0163iile de jaf ale polonezilor pe de o parte \u015fi ale t\u0103tarilor pe de alta, au produs distrugeri importante, inclusiv asupra armatei. \u00cen 1686, misionarul franciscan Francesco Antonio Rensi relata c\u0103 Moldova de Sus era \u00een totalitate “diserta”<\/i> din cauza r\u0103zboaielor continue, iar despre T\u00e2rgu Neam\u0163 misionarul citat ar\u0103ta c\u0103 pu\u0163inii locuitori de rit catolic, ca de altfel toat\u0103 popula\u0163ia ora\u015fului, erau refugia\u0163i \u00een mun\u0163i (nelle montagni<\/i>).<\/span><\/div>\n
\u00cen privin\u0163a expedi\u0163iei polone din anul 1691, care a afectat din plin \u015fi zona Neam\u0163ului, Ion Neculce spune c\u0103<\/span><\/div>\n
\u00een al \u015fas\u0103lea an al domniei lui Cantemir-vod\u0103 cobor\u00e2tu-s-au iar\u0103 craiul Sobe\u0163ki cu o\u015fti grele \u00een \u0162ara Moldovei… \u015f-au venit craiul cu obuzul pe la Bot\u0103\u015fani, \u015fi pen Cotnari p\u0103n la T\u00e2rgu Frumos, \u015fi de la T\u00e2rgu Frumos iar s-au \u00eentors \u00een \u0163ara lui, c\u0103 era vreme de toamn\u0103. \u015ei atunce \u00eentorc\u00e2ndu-s\u0103, au l\u0103sat oaste cu bucate \u00een cetate, \u00een Neam\u0163u \u015fi-n Suceav\u0103, \u00een m\u0103n\u0103stirea armeneasc\u0103, \u015fi-n Agapia \u00een m\u0103n\u0103stire \u015fi-n S\u0103cul \u015fi-n C\u00e2mpul Lungu \u015fi-n Hangu.<\/span><\/div>\n
Iar Nicolae Costin arat\u0103 c\u0103:<\/span><\/div>\n
s-a sculat Sobietski, craiul le\u015fesc, cu o\u015ftile sale… \u015fi \u00eenv\u00e2rtej\u00e2ndu-se atunce au luat Cetatea Neam\u0163ului… \u015fi au pus oaste de a sa prin cet\u0103\u0163i.<\/span><\/div>\n

           Conform Jurnalului<\/i> campaniei poloneze din 1691 \u00een Moldova, \u0163inut de Cazimir Sarnecki, expedi\u0163ia a \u00eenceput la 1 septembrie de la Sniatin, cu o armat\u0103 de 30.000 de osta\u015fi, care a mers pe malul Prutului p\u00e2n\u0103 mai jos de Valul lui Traian, la Pererita, apoi a trecut Prutul, unde a \u00eenvins pe t\u0103tari. De acolo, peste Ba\u015feu, Bahna \u015fi Jijia a ajuns la H\u00e2rl\u0103u pe Bahlui la 27 septembrie \u015fi de aici ajunge la T\u00e2rgu Frumos la 2 octombrie. Sobietski nu se \u00eencumet\u0103 totu\u015fi s\u0103 atace Ia\u015ful \u015fi continu\u0103 ac\u0163iunile de jaf pe la Cozme\u015fti, Pa\u015fcani \u015fi Boureni, spre Neam\u0163. La 14 octombrie oastea lui Sobietski, format\u0103 din infanterie, cavalerie \u015fi artilerie, se afla l\u00e2ng\u0103 Cetatea Neam\u0163, som\u00e2nd-o s\u0103 se predea. La refuzul garnizoanei de a face acest lucru, polonezii s-au apropiat c\u00e2t mai mult de cetate “\u015fi-au \u00eenceput s-o atace cu mortiere \u015fi cu tunuri mici c\u0103ci cele mari n-au putut s\u0103 le aduc\u0103 at\u00e2t de repede prin mun\u0163i”<\/i>. Cei din cetate \u2013 se consemneaz\u0103 \u00eenJurnal<\/i> \u2013 au ripostat cu vehemen\u0163\u0103 \u015fi “au ucis c\u00e2\u0163iva dintre ai no\u015ftri cu archebuzele cu c\u00e2rlig \u015fi cu pu\u015ftile lor de m\u00e2n\u0103 ienicere\u015fti”<\/i>.<\/p>\n

           \u00cen dup\u0103 amiaza aceleia\u015fi zile, dup\u0103 explozia unei grenade, care a smuls m\u00e2na unui locotenent (bulucba\u015f\u0103) \u015fi a ucis c\u00e2\u0163iva oameni, cetatea s-a predat \u015fi “au dat drumul la alor no\u015ftri la cet\u0103\u0163uia de lemn \u015fi la porti\u0163a cet\u0103\u0163ii, au l\u0103sat s\u0103 intre din afar\u0103 garda noastr\u0103 pentru a hot\u0103r\u00e2 m\u0103ria sa regele, la a c\u0103rui discre\u0163ie s-au predat”.<\/i><\/p>\n

           Deosebit de interesante sunt aprecierile Jurnalului<\/i> referitoare la t\u0103ria zidurilor cet\u0103\u0163ii, ca \u015fi descrierea interiorului acesteia (vezi <\/span>Note de Jurnal<\/span><\/i><\/a><\/span>, de C. Sarnecki). Desigur, informa\u0163iile privind aspectele interioare, biserica, f\u00e2nt\u00e2na, ca \u015fi starea podului, poarta mare de piatr\u0103 \u015fi intrarea mic\u0103 utilizat\u0103 la acea dat\u0103, sunt deosebit de pre\u0163ioase, pentru a putea aprecia starea Cet\u0103\u0163ii Neam\u0163 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea.<\/p>\n

          Referitor la garnizoana din cetate, nu ni se d\u0103 o cifr\u0103 cert\u0103. Se relateaz\u0103 c\u0103 osta\u015fii moldoveni, \u00een frunte cu comandan\u0163ii, “dup\u0103 ce au salutat pe rege, care st\u0103tea \u00een cort, au fost l\u0103sa\u0163i s\u0103 plece unde li-i voia”<\/i>. Garnizoana avea \u00een fruntea sa \u015fase c\u0103pitani \u015fi utilizase 12 archebuze cu c\u00e2rlig \u015fi 90 de pu\u015fti de m\u00e2n\u0103 ienicere\u015fti, \u00eenc\u00e2t nu s-ar gre\u015fi dac\u0103 ar fi apreciat\u0103 la circa o sut\u0103 de oameni. \u00cen cetate mai erau ad\u0103posti\u0163i locuitori din T\u00e2rgu Neam\u0163 \u015fi \u00eemprejurimi, din Roman \u015fi chiar de la Cotnari, care surprin\u015fi de evenimente \u015fi-au g\u0103sit aici loc de refugiu.<\/p>\n

          De\u015fi lipsite de aceste elemente de am\u0103nunt, nici una din cronicile noastre nu pune sub semn de \u00eentrebare autenticitatea informa\u0163iilor transmise de Jurnal<\/i>, cu excep\u0163ia relat\u0103rilor f\u0103cute de Dimitrie Cantemir \u00een cele dou\u0103 opere ale sale: Istoria Imperiului Otoman<\/i> \u015fi Via\u0163a lui Constantin Vod\u0103 Cantemir<\/i>. \u00cen prima dintre acestea, Dimitrie Cantemir spune c\u0103 Cetatea Neam\u0163 a fost ap\u0103rat\u0103 de 19 pl\u0103ie\u015fi, care timp de patru zile au ucis 50 de osta\u015fi polonezi \u015fi pe comandantul artileriei. \u00cen cea de-a cincea zi “av\u00e2nd acum pierdu\u0163i 10 dintre tovar\u0103\u015fii lor, ei capituleaz\u0103, cu condi\u0163ia s\u0103 fie l\u0103sa\u0163i s\u0103 plece unde vor voi”<\/i>. \u00cen Via\u0163a lui Constantin Vod\u0103 Cantemir<\/i>, marele nostru c\u0103rturar arat\u0103 c\u0103 ar fi fost numai 9 pl\u0103ie\u015fi, din care au mai r\u0103mas \u015fase, ace\u015ftia refuz\u00e2nd s\u0103 predea cetatea f\u0103r\u0103 acordul domnului.<\/p>\n

        Ambele lucr\u0103ri consemneaz\u0103 c\u0103, dup\u0103 predarea cet\u0103\u0163ii, au ie\u015fit din aceasta \u015fase pl\u0103ie\u015fi, care purtau pe umerii lor pe al\u0163i trei. \u00cen ambele scrieri este prezentat\u0103 starea de admira\u0163ie, urmat\u0103 apoi de jena \u015fi furia regelui polon fa\u0163\u0103 de cei c\u00e2\u0163iva o\u015fteni moldoveni care au \u0163inut pe loc at\u00e2tea zile oastea sa.<\/span><\/div>\n


         Diferite, chiar sub pana marelui nostru c\u0103rturar, datele transmise ni se par mai pu\u0163in veridice dec\u00e2t cele consemnate de Jurnalul<\/i> polonez. De fapt, \u00een afara literaturii de fic\u0163iune, lucr\u0103rile serioase de istorie n-au acordat credit acestor date, devenite peste timp legende pilduitoare. Dac\u0103 luptele de la Cetatea Neam\u0163 ar fi cunoscut un asemenea episod, credem c\u0103 acesta n-ar fi sc\u0103pat \u00eenfl\u0103c\u0103ratului cronicar Ion Neculce sau lui Nicolae Costin, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t primul, \u00een calitatea sa de hatman al o\u015ftirii, ar fi putut cunoa\u015fte aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare, chiar mai bine dec\u00e2t Dimitrie Cantemir, care se afla la Constantinopol \u00een acea perioad\u0103. Se pare c\u0103 marele domn c\u0103rturar moldovean a exagerat inten\u0163ionat, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 prezinte lumii vitejia cona\u0163ionalilor s\u0103i \u015fi \u00een acela\u015fi timp s\u0103-\u015fi disculpe tat\u0103l pentru pierderea cet\u0103\u0163ii, unde polonezii s-au instalat p\u00e2n\u0103 \u00een 1699, f\u0103c\u00e2nd din Cetatea Neam\u0163 centrul unui adev\u0103rat “guberniat polonez”. \u00cen cetate polonezii au l\u0103sat o garnizoan\u0103 puternic\u0103, provenit\u0103 din regimentele conduse de colonelul Guttrin \u015fi de maiorul Rupich, c\u00e2t \u015fi o sut\u0103 de joimiri moldoveni, care erau lefegii \u00een armata polon\u0103.<\/p>\n

        \u00cen acea perioad\u0103 Moldova cuno\u015ftea o situa\u0163ie dramatic\u0103; \u00een partea de sud aveau loc tot felul de savamolnicii produse de o\u015ftile turco-t\u0103tare, iar \u00een nord jefuiau poghiazurile poloneze. \u00centre timp, partida filopolon\u0103 \u00een frunte cu hatmanul Velicico Costin a fost decapitat\u0103 la insisten\u0163ele vistiernicului Iordache Ruset. Cum Cetatea Neam\u0163 era un loc sigur, dup\u0103 decapitarea lui Miron Costin logof\u0103tul aici \u015fi-au g\u0103sit refugiu fiii acestuia \u015fi nepo\u0163ii domni\u0163ei Ruxandra, Vasile \u015fi Ilie Cantacuzino. Marele nostru cronicar Miron Costin, care refuzase s\u0103 vin\u0103 la Neam\u0163, “\u015ftiindu-se drept”<\/i>, dup\u0103 cum spune Ion Neculce, \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte sf\u00e2r\u015fitul la Ia\u015fi.<\/span><\/div>\n


        \u00cen timpul lui Constantin Duca (1700-1703), joimirii moldoveni afla\u0163i la Cetatea Neam\u0163, sub conducerea lui Moi-sei s\u0103rdarul au atacat cherv\u0103s\u0103raia turceasc\u0103 \u015fi au ucis pe capugiul ce venise pentru ridicarea tributului c\u0103tre Poart\u0103, ceea ce a dus la mazilirea domnului, b\u0103nuit de complicitate. Sup\u0103rat de aceast\u0103 isprav\u0103, Constantin Duca trimite pe hatmanul Antohie Jora s\u0103-i loveasc\u0103 prin surprindere pe f\u0103pta\u015fi. Cronica atribuit\u0103 lui Nicolae Muste ara-t<\/span>\u0103<\/span> c\u0103 ace\u015ftia “au ars t\u00e2rgul \u015fi pe c\u00e2\u0163i le\u015fi i-au aflat i-au risipitu, pe al\u0163ii i-au omor\u00e2tu, al\u0163ii au fugitu la cetate \u015fi ceta-tea n-au putut-o lua”<\/i>, dar au reu\u015fit s\u0103 scoat\u0103 garnizoanele de dragoni polonezi \u015fi de joimiri moldoveni din m\u0103n\u0103stirile Agapia, Secu \u015fi din schitul de la Hangu.
<\/p>\n

        \u00cen ajutorul polonezilor au venit atunci 10-12 steaguri de lefegii moldoveni \u00een frunte cu Turcule\u0163. Lupta ne este descris\u0103 \u00eentr-un limbaj colorat de Ion Neculce:<\/span><\/div>\n

\u015ei pu\u0163in\u0103 b\u0103taie au avut, s-au \u015fi \u00eenceput joimirii a fugi, \u015fi moldovenii \u015fi turcii, cu lipcanii a-i sparge \u015f-ai t\u0103ie. \u015ei a\u015fe prins\u0103r\u0103 \u015fi pe r\u0103m\u00e2ntarul Turcule\u0163 viu, sub cetatea Neam\u0163ului, unde era numai s\u0103 saie peste p\u0103rcane, c\u0103ci s\u0103 bo\u0163is\u0103 oastea fugind la str\u00e2nsoare \u015fi Turcule\u0163, r\u0103m\u00e2indu oastea lui denapoi, l-au bo\u0163it la un gardu \u015fi l-au prinsu viu Tatul c\u0103pitanul, fratele lui Vicol; l-au obor\u00e2tu cu suli\u0163a de pe cal.<\/span><\/div>\n
        Cum garnizoana polon\u0103 f\u0103cea dese incursiuni de jaf prin \u00eemprejurimi, oastea domneasc\u0103, ajutat\u0103 de turci \u015fi t\u0103tari, a c\u0103utat s-o determine s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 cetatea, prin blocarea c\u0103ilor de aprovizionare. Faptul c\u0103 \u00een toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 nu este men\u0163ionat\u0103 nici o ac\u0163iune mai important\u0103, \u00eentreprins\u0103 pentru a-i scoate pe poloni prin for\u0163a armelor, este o dovad\u0103 c\u0103 Cetatea Neam\u0163 era \u00eenc\u0103 puternic\u0103, \u00een pofida dezvolt\u0103rii tehnicii militare.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

     \u00cen anul 1699, potrivit tratatului semnat la Karlovitz, la \u00eencheierea ostilit\u0103\u0163ilor dintre cele dou\u0103 mari puteri militare din zon\u0103 polonezii trebuiau s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 cet\u0103\u0163ile \u015fi m\u0103n\u0103stirile din Moldova, iar turcii s\u0103 elibereze Cameni\u0163a \u015fi teritoriul ocupat \u00een Ucraina. \u00cen acela\u015fi timp, turcii se obligau s\u0103 nu refac\u0103 cet\u0103\u0163ile din Moldova, pe care trebuiau s\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89603"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89603"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89603\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89603"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89603"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89603"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}