{"id":89571,"date":"2018-02-16T23:12:00","date_gmt":"2018-02-16T23:12:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:35:23","modified_gmt":"2023-01-06T20:35:23","slug":"alexandru-ioan-cuza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/16\/alexandru-ioan-cuza\/","title":{"rendered":"Alexandru Ioan Cuza"},"content":{"rendered":"
<\/div>

O caracterizare global\u0103 a epocii trebuie s\u0103 men\u0163ioneze faptul c\u0103, dup\u0103 revolu\u0163ia pa\u015foptist\u0103, societatea rom\u00e2neasc\u0103 parcurge o perioad\u0103 de tranzi\u0163ie accelerat\u0103 de la vechiul regim la unul de factur\u0103 modern\u0103, democratic\u0103, tranzi\u0163ie ce are drept puncte nodale formarea statului rom\u00e2n unitar, modernizarea structurilor politice \u015fi dob\u00e2ndirea independen\u0163ei de stat. \u00cen acela\u015fi timp, este o perioad\u0103 de schimb\u0103ri structurale \u00een organismul societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi, totodat\u0103, de racordare a Rom\u00e2niei la spa\u0163iul civiliza\u0163iei occidentale. Ritmul accelerat \u00een care se deruleaz\u0103 la noi episoadele moderniz\u0103rii genereaz\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi o serie de contradic\u0163ii \u015fi dificult\u0103\u0163i specifice.  Epoca lui Cuza . Cele mai spectaculoase transform\u0103ri sunt cele din plan politic \u015fi institu\u0163ional, care se concretizeaz\u0103 \u00een reforme legislative \u015fi administrative, \u00een formarea unor structuri politice moderne, structuri democratice \u015fi constitu\u0163ionale asem\u0103n\u0103toare cu cele din statele dezvoltate europene. Unirea Principatelor a fost precedat\u0103 de o ampl\u0103 dezbatere politic\u0103 \u015fi cultural\u0103, ce s-a finalizat cu hot\u0103r\u00e2rile celor dou\u0103 \u201cDivanuri ad-hoc\u201d din toamna anului 1857.
            Aceste Divanuri ad-hoc, la care au participat pentru prima dat\u0103 \u015fi reprezentan\u0163i ai \u0163\u0103r\u0103nimii, \u015fi-au desf\u0103\u015furat lucr\u0103rile la Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti \u00een toamna anului 1857, fiind dominate de exponen\u0163ii mi\u015fc\u0103rii unioniste. Ele au hot\u0103r\u00e2t Unirea Principatelor \u00eentr-un singur stat, sub numele de Rom\u00e2nia, cu un principe dintr-o familie domnitoare str\u0103in\u0103, precum \u015fi introducerea unui regim constitu\u0163ional \u015fi parlamentar. Totodat\u0103, ele au prev\u0103zut inviolabilitatea domnitorului, responsabilitatea guvernului \u00een fa\u0163a Adun\u0103rii Reprezentative, care era conceput\u0103 dup\u0103 modelul unei Adun\u0103ri Ob\u015fte\u015fti, cu larg\u0103 reprezentare, pentru a exprima interesele tuturor categoriilor sociale.
            Hot\u0103r\u00e2rile celor dou\u0103 Divanuri ad-hoc – ce aveau caracterul de adun\u0103ri constituante, \u00eentruc\u00e2t erau alc\u0103tuite din reprezentan\u0163i ale\u015fi ai poporului – au fost apoi dezb\u0103tute de o comisie a puterilor garante \u015fi pe baza lor s-a semnat Conven\u0163ia de la Paris, \u00een 7\/19 august 1858, care reprezint\u0103 de fapt noul cadru constitu\u0163ional pentru reorganizarea Principatelor, pe baza c\u0103ruia s-a \u00eenf\u0103ptuit \u015fi Unirea lor \u00een 1859. Conven\u0163ia de la Paris nu prevedea o unire efectiv\u0103 a Principatelor. Ea stipula c\u0103 fiecare Principat va avea c\u00e2te un Domn, un Guvern \u015fi o Adunare Electiv\u0103 separate. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 \u015fi, respectiv, 24 ianuarie 1859, de c\u0103tre Adun\u0103rile elective de la Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti, poporul rom\u00e2n a realizat astfel, \u00een fapt, Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, consacr\u00e2nd astfel formarea statului rom\u00e2n modern unitar.
            Conven\u0163ia de la Paris, de\u015fi nu admitea unirea organic\u0103 a celor dou\u0103 state, prevedea at\u00e2t reforme sociale, precum desfiin\u0163area privilegiilor de clas\u0103, c\u00e2t \u015fi introducerea unui sistem politic modern, cu separarea puterilor \u00een stat \u015fi alegerea unei adun\u0103ri reprezentative prin intermediul unui scrutin cenzitar. Puterea legislativ\u0103 urma s\u0103 fie exercitat\u0103 de Domn \u00eempreun\u0103 cu Adunarea Electiv\u0103 \u015fi Comisia Central\u0103 de la Foc\u015fani (comun\u0103 pentru cele dou\u0103 Principate). Puterea executiv\u0103 era exercitat\u0103 de Domn, \u00eempreun\u0103 cu Guvernul. Puterea judec\u0103toreasc\u0103 era \u00eencredin\u0163at\u0103 tribunalelor. Proiectele legilor de interes comun, elaborate de Comisia Central\u0103, erau dezb\u0103tute de Adun\u0103rile Elective \u015fi, dac\u0103 erau aprobate, erau promulgate de Domn. Legile de interes special pentru fiecare Principat erau preg\u0103tite de Domn \u015fi supuse spre aprobare Adun\u0103rilor.
            Structurile politice ale statului unitar rom\u00e2n au fost reorganizate astfel conform principiilor democratice moderne. Puterea legislativ\u0103, cea executiv\u0103 \u015fi cea judec\u0103toreasc\u0103 erau separate, iar sistemul parlamentar era unicameral. Procedurile erau cele moderne, specifice regimului parlamentar. Ini\u0163iativa legislativ\u0103 apar\u0163inea puterii executive. Domnul putea convoca Adunarea Electiv\u0103 \u015fi \u00een sesiuni extraordinare sau putea s\u0103 o dizolve.
            \u00cenf\u0103ptuirea unei uniri politico-administrative efective necesita formarea unui singur guvern \u015fi a unui singur Parlament. Dup\u0103 \u00eendelungate negocieri cu puterile garante, A.I.Cuza a ob\u0163inut, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1861, consim\u0163\u0103m\u00e2ntul acestora \u015fi al Turciei de a forma un singur guvern na\u0163ional \u015fi de a contopi cele dou\u0103 Adun\u0103ri Elective \u00eentr-o singur\u0103 Adunare Legiuitoare. \u00centr-o proclama\u0163ie c\u0103tre \u0163ar\u0103, din 11 decembrie 1861, Cuza afirma c\u0103 \u201cUnirea este \u00eendeplinit\u0103\u201d \u015fi toate for\u0163ele na\u0163iunii sunt cuprinse \u00eentr-o \u201csingur\u0103 Rom\u00e2nie\u201d.  Cele dou\u0103 Adun\u0103ri elective s-au unificat, la 24 ianuarie 1862, \u00eentr-o singur\u0103 adunare, cu sediul la Bucure\u015fti, care devenea astfel capitala statului rom\u00e2n unitar. La 24 ianuarie 1862, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a prezentat un amplu program de reforme \u00een fa\u0163a primului Parlament al Rom\u00e2niei, cu denumirea de \u201cAdunarea Legislativ\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d.
            Datorit\u0103 votului cenzitar restrictiv, prev\u0103zut \u00een Conven\u0163ia de la Paris, forul legislativ era dominat de exponen\u0163ii marii propriet\u0103\u0163i funciare, care se opuneau cu tenacitate reformelor democratice \u015fi liberale preconizate de Domnitor, adept al unui liberalism moderat, \u015fi de oamenii politici care \u00eel sprijineau. Opozi\u0163ia consevatoare se manifesta \u00eendeosebi fa\u0163\u0103 de proiectul de reform\u0103 electoral\u0103, care prevedea reducerea censului \u015fi l\u0103rgirea cadrului electoral \u00een chip semnificativ, \u015fi fa\u0163\u0103 de proiectul reformei agrare, am\u00e2ndou\u0103 menite s\u0103 elibereze \u0163\u0103r\u0103nimea de servitu\u0163ile feudale \u015fi s\u0103 permit\u0103 participarea la via\u0163a politic\u0103 \u015fi a altor categorii sociale.
            Aceasta este ra\u0163iunea pentru care, dup\u0103 repetate tentative de a promova legea agrar\u0103, la 2 mai 1864 Cuza dizolv\u0103 forul legislativ \u015fi reu\u015fe\u015fte s\u0103 ob\u0163in\u0103, prin plebiscit, acordul popula\u0163iei pentru faimoasa lege agrar\u0103, pentru o nou\u0103 lege electoral\u0103, mai permisiv\u0103, \u015fi pentru documentul numit Statut dezvolt\u0103tor al Conven\u0163iei de la Paris din 7\/19 august 1858, prin care se introduce sistemul parlamentar bicameral \u00een Rom\u00e2nia, odat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area Senatului. De\u015fi \u201cStatutul\u201d lui Cuza preciza, \u00eenc\u0103 din preambulul s\u0103u, c\u0103 \u201clegea fundamental\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d este \u015fi r\u0103m\u00e2ne Conven\u0163ia de la Paris, totu\u015fi, prevederile sale concrete \u015fi chiar folosirea denumirii oficiale de \u201cRom\u00e2nia\u201d sunt semnificative pentru inten\u0163ia domnitorului de a consacra autonomia complet\u0103 a statului rom\u00e2n fa\u0163\u0103 de Poarta Otoman\u0103 \u015fi fa\u0163\u0103 de puterile garante. Pe baza acestui document, apreciat ca fiind prima Constitu\u0163ie a Rom\u00e2niei, acceptat\u0103 \u015fi de puterile garante, domnitorul Cuza a ob\u0163inut o recunoa\u015ftere interna\u0163ional\u0103 a deplinei autonomii a \u0163\u0103rii \u00een treburile sale interne \u015fi a ini\u0163iat o modernizare profund\u0103 a sistemului legislativ \u015fi institu\u0163ional.
            \u00cen perioada 1864-1866, domnitorul Unirii a \u00eenf\u0103ptuit marile reforme politice \u015fi economice, a modernizat legisla\u0163ia, pe toate planurile, urm\u0103rind consolidarea sistemului institu\u0163ional \u015fi reorganizarea administrativ\u0103 a \u0163\u0103rii, \u00eenzestrarea \u0163\u0103rii cu norme juridice \u015fi institu\u0163ii democratice, similare statelor europene dezvoltate. Astfel, au fost adoptate Legea instruc\u0163iunii publice, Codul penal \u015fi Codul de procedur\u0103 penal\u0103, Codul civil \u015fi Codul de procedur\u0103 civil\u0103, Legea pentru organizarea judec\u0103toreasc\u0103, Legea pentru organizarea puterii armate, Legea pentru instituirea consiliului permanent al instruc\u0163iunii publice, numeroase alte legi, decrete-legi \u015fi reglement\u0103ri ce priveau organizarea g\u0103rzii civile, introducerea sistemului metric de m\u0103suri \u015fi greut\u0103\u0163i, \u00eenfiin\u0163area Camerelor de Comer\u0163, a Casei de Depuneri \u015fi Consemna\u0163iuni, proclamarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, exproprierea pentru cauz\u0103 de utilitate public\u0103 \u015fi multe altele. Reconstituind semnifica\u0163ia epocii, Eminescu va spune c\u0103 \u00een perioada lui Cuza s-a pl\u0103m\u0103dit “\u00eentregul aparat al unei depline suveranit\u0103\u0163i interne \u015fi externe\u201d a statului rom\u00e2n, realiz\u00e2nd astfel baza na\u0163ional\u0103 a dezvolt\u0103rii capitaliste.<\/p>\n

Via\u0163a politic\u0103 \u00eentre 1866-1918.
            Dup\u0103 abdicarea domnitorului A.I. Cuza, la 11 februarie 1866, \u015fi aducerea pe tron a Principelui Carol I, s-a elaborat o nou\u0103 Constitu\u0163ie, adoptat\u0103 la 1 iulie 1866. Noua lege fundamental\u0103 era \u00eentemeiat\u0103 pe principii democratice \u015fi liberale, \u00een consonan\u0163\u0103 cu tendin\u0163ele progresiste \u015fi curentele de idei dominante \u00een epoc\u0103, fiind inspirat\u0103 \u00een multe privin\u0163e de Constitu\u0163ia belgian\u0103 din 1831, considerat\u0103 una dintre cele mai \u00eenaintate ale timpului respectiv. Constitu\u0163ia din 1866 a consacrat unitatea statal\u0103 \u00eenf\u0103ptuit\u0103 sub Cuza, preciz\u00e2nd \u015fi faptul c\u0103 statul rom\u00e2n va purta denumirea de \u201cRom\u00e2nia\u201d. Era important, de asemenea, c\u0103 ea nu f\u0103cea nici o referin\u0163\u0103 la suzeranitatea Imperiului Otoman asupra \u0163\u0103rii.
            Aceast a\u015fez\u0103m\u00e2nt fundamental a constituit un puternic instrument juridic pentru introducerea reformelor democratice \u015fi pentru sprijinirea proceselor de modernizare economic\u0103 \u015fi social\u0103. Constitu\u0163ia a furnizat garan\u0163ii pentru libert\u0103\u0163ile individuale \u015fi dreptul de proprietate, a statornicit regimul parlamentar \u00een Rom\u00e2nia, bazat pe principiul separa\u0163iei puterilor \u00een stat \u015fi pe limitarea prerogativelor \u015fefului statului, pe responsabilitatea mini\u015ftrilor \u00een fa\u0163a Parlamentului.
            Constitu\u0163ia din 1866, care a fost modificat\u0103, \u00een sens democratic, \u00een 1879, 1881 (c\u00e2nd Rom\u00e2nia a devenit Regat) \u015fi \u00een 1884, a constituit un puternic instrument juridic pentru introducerea reformelor democratice \u015fi pentru sprijinirea proceselor de modernizare economic\u0103 \u015fi social\u0103, prin care Rom\u00e2nia s-a integrat \u00een structurile europene ale vremii.
            Senatul \u015fi Camera Deputa\u0163ilor au fost dominate, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul primului r\u0103zboi mondial, de cele dou\u0103 mari partide ale vremii (sau de frac\u0163iuni ale acestora): Partidul Na\u0163ional Liberal \u015fi Partidul Conservator. \u00cen virtutea dreptului de a dizolva camerele, de a numi \u015fi revoca pe mini\u015ftri, Regele a asigurat echilibrul sistemului politic prin practica \u201crotativei guvernamentale\u201d \u00eentre cele dou\u0103 partide, f\u0103r\u0103 a afecta \u00eens\u0103 caracterul parlamentar al regimului. Sub presiunea for\u0163elor aflate \u00een opozi\u0163ie \u015fi a opiniei publice, suveranul numea un nou guvern \u015fi apoi dizolva Camerele pentru a se organiza noi alegeri. \u00cen condi\u0163iile unui electorat restr\u00e2ns, u\u015for de influen\u0163at, guvernul, utiliz\u00e2nd diverse mijloace de presiune, \u00ee\u015fi asigura majoritatea necesar\u0103 \u00een Senat \u015fi Adunarea Deputa\u0163ilor.
            Av\u00e2nd \u00een vedere acest mecanism al \u201crotativei guvernamentale\u201d, \u00een epoc\u0103 circula o afirma\u0163ie a lui P.P.Carp, care sus\u0163inea c\u0103 \u201c\u00een Rom\u00e2nia nu sunt guverne parlamentare, ci parlamente guvernamentale\u201d, astfel \u00eenc\u00e2t, acela\u015fi frunta\u015f junimist obi\u015fnuia s\u0103 spun\u0103: \u201cDa\u0163i-mi guvernul \u015fi v\u0103 dau parlamentul\u201d. Regimul de monarhie constitu\u0163ional\u0103, a\u015fa cum a fost instituit prin Constitu\u0163ia din 1866, cu toate limitele sale, derivate mai ales din votul cenzitar, a consolidat treptat mecanismele vie\u0163ii democratice \u015fi a propulsat Rom\u00e2nia \u00eentr-un ciclu al moderniz\u0103rii rapide, integr\u00e2nd-o \u00een structurile europene ale vremii.
            Constitu\u0163ia din 1866 a instituit un sistem electoral bazat pe un cens de avere foarte ridicat, cu repartizarea inegal\u0103 a aleg\u0103torilor \u00een colegii electorale. Acest sistem electoral era favorabil for\u0163elor conservatoare, marilor proprietari funciari, precum \u015fi v\u00e2rfurilor p\u0103turii liberale, iar \u0163\u0103r\u0103nimea, categoria cea mai numeroas\u0103, putea alege, \u00een mod indirect, prin colegiul al patrulea, un num\u0103r foarte restr\u00e2ns de deputa\u0163i. De altfel, discrepan\u0163a dintre noile institu\u0163ii democratice \u015fi st\u0103rile de fapt (dintre \u201c\u0163ara legal\u0103\u201d \u015fi \u201c\u0163ara real\u0103\u201d) a fost una dintre cele mai controversate probleme \u00een g\u00e2ndirea politic\u0103 \u015fi social\u0103 a timpului. Teoria \u201cformelor f\u0103r\u0103 fond\u201d, dezvoltat\u0103 de Maiorescu \u015fi Eminescu, preluat\u0103 apoi de alte curente de g\u00e2ndire, exprim\u0103 nu doar perspectiva critic\u0103 conservatoare asupra noilor a\u015fez\u0103minte juridice \u015fi institu\u0163ionale, ci \u015fi o situa\u0163ie real\u0103, vizibil\u0103 pentru orice observator obiectiv. Aceast\u0103 discrepan\u0163\u0103 reprezenta o acut\u0103 \u015fi dramatic\u0103 provocare la care societatea rom\u00e2neasc\u0103 trebuia s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00een perspectiva moderniz\u0103rii sale.
            Aceast\u0103 problematic\u0103 este reluat\u0103 \u015fi de curentele politice \u015fi culturale la \u00eenceputul secolului XX. Militantismul democratic al curentului poporanist, adept al votului universal, noua viziune \u015fi direc\u0163ie promovate de Partidul Na\u0163ional Liberal, enun\u0163ate \u00een programul din septembrie 1913, vor \u00eenfr\u00e2nge p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 opozi\u0163ia conservatorilor \u015fi vor reu\u015fi s\u0103 determine modificarea radical\u0103 a Constitu\u0163iei, \u00een iunie 1917 (sub presiunea r\u0103zboiului), pentru a permite \u00eenf\u0103ptuirea unei noi reforme agrare, renun\u0163area la votul cenzitar \u015fi adoptarea votul universal. Marea Unire s-a \u00eenf\u0103ptuit sub auspiciile acestor reforme politice \u015fi economice, care vor deschide un nou ciclu istoric.<\/p>\n

Problematica economic\u0103 \u015fi reflexul ei cultural
            \u00cen plan economic avem de-a face cu transform\u0103ri \u00een sensul moderniz\u0103rii \u015fi al introducerii raporturilor capitaliste, care vor tr\u0103i mult\u0103 vreme \u00een simbioz\u0103 cu elemente ale rela\u0163iilor feudale. \u00cen structura economic\u0103 a \u0163\u0103rii, bulversat\u0103 de reforme incoerente \u015fi de o serie de fenomene specifice capitalismului s\u0103lbatic, marea proprietate funciar\u0103 avea \u00eenc\u0103 o pondere cov\u00e2r\u015fitoare. Reforma agrar\u0103 din 1864 a reprezentat un mare act politic \u015fi economic, f\u0103r\u0103 a lichida \u00een totalitate raporturile economice de natur\u0103 feudal\u0103. \u00cempropriet\u0103rirea \u0163\u0103ranilor prin aceast\u0103 reform\u0103, \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de guvernarea Cuza-Kog\u0103lniceanu, nu a reu\u015fit s\u0103 rezolve dec\u00e2t par\u0163ial spinoasa problem\u0103 agrar\u0103 a Rom\u00e2niei. Cei mai mul\u0163i \u0163\u0103rani care au primit p\u0103m\u00e2nt, elibera\u0163i \u00een mod formal de servitu\u0163ile de tip feudal, nu au reu\u015fit s\u0103-\u015fi consolideze o situa\u0163ie economic\u0103 independent\u0103, datorit\u0103 unui complex de condi\u0163ii specifice, dar mai ales datorit\u0103 prevederilor extrem de restrictive din faimoasa lege a \u201ctocmelilor agricole\u201d, adoptat\u0103 \u00eendat\u0103 dup\u0103 abdicarea silit\u0103 a lui Cuza.
            Dependen\u0163a \u0163\u0103ranilor de proprietarii marilor latifundii \u015fi \u00eempov\u0103rarea lor cu d\u0103ri \u015fi taxe c\u0103tre administra\u0163ie, sistemul de arendare \u015fi absen\u0163a progresului tehnic \u00een agricultur\u0103, au agravat continuu situa\u0163ia \u0163\u0103r\u0103nimii \u015fi au adus Rom\u00e2nia, la \u00eenceputul secolului XX, \u00eentr-o situa\u0163ie critic\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere \u015fi slaba dezvoltare a industriei. Gherea a numit acest sistem economic \u201cneoiob\u0103gist\u201d. Timp de o jum\u0103tate de secol, p\u00e2n\u0103 la reforma agrar\u0103 din anii 1919-1921, \u201cchestiunea argar\u0103\u201d se va afla \u00een centrul g\u00e2ndirii sociale \u015fi al dezbaterilor politice din Rom\u00e2nia. Schimbarea acestui sistem politic restrictiv, bazat pe votul cenzitar, \u015fi a regimului economic \u201chibrid\u201d, \u201cneoiob\u0103gist\u201d, se va realiza, \u00een urma unor ample confrunt\u0103ri politice, abia dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial.
            Fenomenul cel mai caracteristic rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103 Rom\u00e2nia a intrat \u00een rela\u0163iii comerciale de tip capitalist cu Apusul dezvoltat, dar nu-\u015fi ob\u0163inea produsele destinate exportului printr-o produc\u0163ie de tip capitalist, industrial, ci printr-o economie preponderent agrar\u0103, necompetitiv\u0103. Rom\u00e2nia vindea produse agricole \u015fi materii prime, import\u00e2nd produse de consum, mai pu\u0163in utilaje. De aceea, capitalismul s-a afirmat \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc, \u00een intervalul 1830-1880, mai mult sub forma capitalului de cam\u0103t\u0103 \u015fi a capitalului comercial, factori care au ruinat efectiv for\u0163a economic\u0103 a vechii boierimi, dar nu au produs, \u00een compensa\u0163ie, o clas\u0103 de mijloc consistent\u0103, adic\u0103 o burghezie na\u0163ional\u0103 capabil\u0103 s\u0103 preia sarcinile economice \u015fi politice ale moderniz\u0103rii. Aceasta este concluzia analizelor istorice \u00eentreprinse de \u015etefan Zeletin.[1] F\u0103r\u0103 o baz\u0103 industrial\u0103 dezvoltat\u0103, neav\u00e2nd ce oferi la export dec\u00e2t produse agricole, Rom\u00e2nia \u015fi-a deschis pie\u0163ele fa\u0163\u0103 de capitalul str\u0103in, fapt care a avut drept rezultat o stagnare \u015fi o ad\u00e2ncire a decalajului fa\u0163\u0103 de economiile apusene, o inevitabil\u0103 subordonare economic\u0103 a \u0163\u0103rii.
            Sociologul Ilie B\u0103descu a consacrat o perspectiv\u0103 interpretativ\u0103 ce se bazeaz\u0103 pe distinc\u0163ia dintre capitalismul autocentrat \u015fi constructiv, dezvoltat \u00een metropola occidental\u0103, \u015fi capitalismul parazitar \u015fi excentrat, ap\u0103rut \u00een mediul societ\u0103\u0163iilor periferiale, precum era \u015fi aria rom\u00e2neasc\u0103.[2] Astfel, fenomenul cel mai caracteristic sub raport economic rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103 spa\u0163iul rom\u00e2nesc, blocat \u00een drumul s\u0103u firesc spre modernitate de sincopa fanariot\u0103, a reu\u015fit s\u0103 ias\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea din suburbia Imperiului Otoman, dar a intrat treptat \u00een a doua jum\u0103tate a secolului \u00een suburbia metropolei capitaliste apusene. A\u015fa cum spunea Lovinescu, axul vie\u0163ii noastre istorice s-a schimbat radical dinspre R\u0103s\u0103rit spre Apus, au fost adoptate structuri politice de factur\u0103 modern\u0103, democratic\u0103, dar structurile economice erau mult r\u0103mase \u00een urm\u0103, astfel c\u0103, \u00een rela\u0163iile comerciale \u015fi economice cu \u0163\u0103rile occidentale, Rom\u00e2nia se afla \u00eentr-o condi\u0163ie de periferialitate. Spre acest tip de capitalism parazitar, care ne transforma \u00een pia\u0163\u0103 de desfacere a capitalului occidental \u015fi \u00een surse de materii prime, ne \u00eempingea conjunc\u0163ia cu totul particular\u0103 a unor factori interni \u015fi externi.
            Mai \u00eent\u00e2i e de remarcat faptul c\u0103 Rom\u00e2nia se afla \u015fi \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00een zona de ac\u0163iune a celor trei imperii. E de remarcat, totodat\u0103, c\u0103 sarcina dezvolt\u0103rii sociale interfera organic cu sarcini de ordin na\u0163ional. Condi\u0163ia interimperial\u0103 favoriza acest tip de capitalism subdezvoltat, gener\u00e2nd, totodat\u0103, o serie de fenomene negative \u00een plan economic, social \u015fi cultural. Fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 situa\u0163ie se declan\u015feaz\u0103 reac\u0163ia culturii critice rom\u00e2ne\u015fti, care d\u0103 expresie tendin\u0163ei de scoatere a Rom\u00e2niei din situa\u0163ia de subordonare economic\u0103 \u015fi a necesit\u0103\u0163ii de a construi o cultur\u0103 modern\u0103 original\u0103.
            \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 apar \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 o serie de curente culturale, pe care Zeletin le-a considerat curente \u201creac\u0163ionare\u201d, dar ele au avut un rol crucial \u00een epoc\u0103, \u00eentruc\u00e2t au con\u015ftientizat fenomenul de periferializare economic\u0103 \u015fi au contribuit la c\u0103utarea unor solu\u0163ii economice \u015fi politice orientate spre o modernizare autentic\u0103. Independen\u0163a politic\u0103, ob\u0163inut\u0103 \u00een 1877, avea nevoie de un suport economic corespunz\u0103tor. Aceast\u0103 necesitate este formulat\u0103 \u00een perfect\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 de cauz\u0103 de Eminescu atunci c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 \u201cLibertatea adev\u0103rat\u0103 \u015fi neat\u00e2rnarea economic\u0103 sunt dou\u0103 no\u0163iuni identice\u201d. \u00cen consecin\u0163\u0103, contrar tezei lui \u015etefan Zeletin, aceste curente – \u015fi \u00een primul r\u00e2nd Junimismul – au avut un sens constructiv, care nu poate fi \u00een\u0163eles f\u0103r\u0103 a raporta pozi\u0163iile lor doctrinare la condi\u0163iile economice ale Rom\u00e2niei, fa\u0163\u0103 de care ele sunt un r\u0103spuns teoretic \u015fi cultural. Elita intelectual\u0103 a epocii a con\u015ftientizat faptul c\u0103 imperativul momentului \u00eel reprezenta formarea culturii rom\u00e2ne moderne, a unei culturi na\u0163ionale originale, care s\u0103 legitimeze existen\u0163a statului rom\u00e2n \u015fi puterea de crea\u0163ie a poporului nostru.
            A\u015fadar, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, poporul rom\u00e2n se afla \u00een fa\u0163a unei provoc\u0103ri istorice noi, la care trebuiau g\u0103site r\u0103spunsuri adecvate. Un r\u0103spuns politic a fost dat de genera\u0163ia unionist\u0103, de epoca lui Cuza, \u015fi de efortul de racordare institu\u0163ional\u0103 la structurile democratice ale Europei Occidentale. R\u0103spunsul economic era mai dificil, av\u00e2nd \u00een vedere \u00eenapoierea \u00een care se afla \u0163ara. R\u0103spunsul cultural a fost, \u00eens\u0103, excep\u0163ional.
            Cultura rom\u00e2neasc\u0103 e dominat\u0103 acum de dou\u0103 tendin\u0163e complementare: tendin\u0163a de asimilare a ideilor \u015fi a modelelor culturale apusene \u015fi tendin\u0163a de a crea \u00een orizontul specificului na\u0163ional. Aceast\u0103 epoc\u0103 se caracterizeaz\u0103 prin n\u0103zuin\u0163a de a recupera \u00eent\u00e2rzierea istoric\u0103, de a arde etapele dezvolt\u0103rii, de a crea o cultur\u0103 competitiv\u0103 pe plan european. Cum demonstreaz\u0103 Mircea Eliade, \u00een epoc\u0103 se manifesta un patos deosebit al crea\u0163iei,  de factur\u0103 renascentist\u0103, o adev\u0103rat\u0103 demiurgie cultural\u0103, ce a dus la sincronizarea vie\u0163ii noastre spirituale cu marile tendin\u0163e ale culturii occidentale.
            Aceast\u0103 ecua\u0163ie intern\u0103 a culturii rom\u00e2ne a fost dezechilibrat\u0103 uneori,  datorit\u0103 unor pozi\u0163ii excesive, \u00eentr-o direc\u0163ie sau alta, dar a evoluat spre un echilibru matur, care a propulsat societatea \u015fi spiritualitatea noastr\u0103 spre modernitate. Acum este perioada \u00een care se fixeaz\u0103 matricea problematic\u0103 a culturii rom\u00e2ne moderne, matrice pe care o vom \u00eent\u00e2lni, reluat\u0103, la to\u0163i marii no\u015ftri g\u00e2nditori \u015fi creatori.<\/p>\n

[1] \u015etefan Zeletin, Burghezia rom\u00een\u0103. Originea \u015fi rolul ei istoric, Bucure\u015fti, Editura Humanitas, 1991. p. 87.
[2] Ilie B\u0103descu, Sincronism european \u015fi cultur\u0103 critic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1984.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O caracterizare global\u0103 a epocii trebuie s\u0103 men\u0163ioneze faptul c\u0103, dup\u0103 revolu\u0163ia pa\u015foptist\u0103, societatea rom\u00e2neasc\u0103 parcurge o perioad\u0103 de tranzi\u0163ie accelerat\u0103 de la vechiul regim la unul de factur\u0103 modern\u0103, democratic\u0103, tranzi\u0163ie ce are drept puncte nodale formarea statului rom\u00e2n unitar, modernizarea structurilor politice \u015fi dob\u00e2ndirea independen\u0163ei de stat. \u00cen acela\u015fi timp, este o perioad\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89571"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89571"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89571\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89571"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89571"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89571"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}